La apelul nominal făcut în şedinţa publică la pronunţare se constată lipsa părţilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei după care ;
Dezbaterile asupra prezentului recurs au avut loc în şedinţa publică din data de 09 septembrie 2011, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi , care face parte integrantă din prezenta , iar instanţa, din lipsă de timp pentru deliberare , a amânat pronunţarea pentru data de 16 septembrie 2011 , când a pronunţat hotărârea de mai jos .
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra recursului de faţă,reţine că:
Prin sentinţa civilă nr.14190 din data de 10.12.2010, Judecatoria Braşov a admis plângerea contravenţională formulată de petenta SC CSB R.C SRL, în contradictoriu cu intimatul OFICIUL NAŢIONAL DE PREVENIRE SI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR şi a dispus următoarele:
-anularea procesului verbal de contravenţie seria ONPCSB nr. 0000540/19.04.2010;
-exonerarea petentei de la plata amenzii contravenţionale aplicate, în valoare de 15.000 lei;
-respingerea cererii de acordarea a cheltuielilor de judecata, ca neîntemeiata.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenţie seria ONPCSB nr. 0000540/19.04.2010, petenta SC CSB R. C. SRL a fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 15000 lei, pentru încălcarea dispoziţiilor art. 22 alin. 1 lit. b Lg. 656/2002, reţinându-se în sarcina sa că nu a respectat prevederile art. 14, respectiv nu a desemnat o persoană cu responsabilitate în aplicarea Lg. 656/2002, nu a stabilit proceduri şi politici adecvate şi actualizare cu noile prevederi în materie, nu a instruit salariaţii în aceste sens.
Procesul verbal de contravenţie a fost semnat la data de 19.04.2010 de agenţii constatatori şi de reprezentantul societăţii petente. Plângerea contravenţională a fost formulată în termenul legal de 15 zile, prevăzut de dispoziţiile art. 31 OG 2/2001, fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Brasov la data de 27.04.2010.
Ca act administrativ, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se bucură de o prezumţie de legalitate, prezumţie care este însă relativă şi care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii, sarcina probei revenindu-i, în condiţiile art.1169 C.civ., contestatorului. Aplicabilitatea acestei prezumţii presupune cu necesitate existenţa unui proces-verbal de constatare a contravenţiei încheiat cu stricta respectare a prevederilor legale şi cuprinzând toate menţiunile obligatorii prevăzute de art.16 şi art.17 din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001.
Potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. 1 OG 2/2001, „procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite”. Nerespectarea acestor dispoziţii legale se sancţionează cu nulitatea, nulitate relativă virtuală, care operează în condiţiile prevăzute de art. 105 alin. 2 C.pr.civ., respectiv în situaţia în care petentul ar dovedi o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.
În cauză, instanţa apreciază că fapta contravenţională reţinută în sarcina petentei a fost descrisă în mod complet, cu respectarea dispoziţiilor legale precitate.
Potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. 7 Og 2/2001, “În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica “Alte menţiuni”, sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal.” Instanţa apreciază că agentii constatatori au respectat obligatia ce le incumba potrivit textului legal precitat, aducand la cunoştinţa reprezentantului societăţii petente dreptul de a formula obiecţiuni, aspect consemnat în cuprinsul procesului verbal de contravenţie. De altfel societatea petentaă a formulat obiectiunile la procesul verbal şi pe calea plângerii contravenţionale.
Astfel, examinând cuprinsul procesului verbal de contravenţie, instanţa a constat că acesta cuprinde toate menţiunile prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanţa a reţinut că în sarcina petentei a fost reţinută fapta prevăzuta de art. 22 alin. 1 lit. b Lg. 656/2002, potrivit căruia „Constituie contravenţie următoarele fapte: b) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2), art. 9, 9^1, 9^2, 12, art. 12^1 alin. (1), art. 13 – 15 şi la 17”.
Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. 1 Lg. 656/2002, „ Persoanele prevăzute la art. 8 lit. a) – d), g) – j), precum şi structurile de conducere ale profesiilor liberale prevăzute la art. 8 lit. e) şi f) vor desemna una sau mai multe persoane care au responsabilităţi în aplicarea prezentei legi, ale căror nume vor fi comunicate Oficiului, cu precizarea naturii şi limitelor responsabilităţilor încredinţate, şi vor stabili politici şi proceduri adecvate în materie de cunoaştere a clientelei, de raportare, de păstrare a evidenţelor secundare sau operative, de control intern, evaluare şi gestionare a riscurilor, managementul de conformitate şi comunicare, pentru a preveni şi a împiedica operaţiunile suspecte de spălarea banilor sau finanţarea terorismului, asigurând instruirea corespunzătoare a angajaţilor. Instituţiile de credit şi instituţiile financiare au obligaţia de a desemna un ofiţer de conformitate subordonat conducerii executive, care coordonează implementarea politicilor şi procedurilor interne pentru aplicarea prezentei legi”.
Instanţa a reţinut că, sub aspectul temeiniciei, deşi OG 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal de contravenţie face dovada situaţiei de fapt şi a încadrării în drept până la proba contrară, acesta beneficiind de o prezumţie relativă de legalitate şi veridicitate, care prin ea însăşi nu este contrară art. 6 par. 2 CEDO.
Din analiza probelor administrate în cauză, instanţa a reţinut că societatea petentă a desemnat, începând cu data de 01.05.2004, o persoană împuternicită să reprezinte interesele societăţii în raportul cu instituţiile statului, astfel cum reiese Hotărârea CSB Romania Comunicatii SRL (f. 18). De asemenea, instanţa a reţinut că, la data de 15.12.2008, petenta a desemnat o persoană cu responsabilităţi în raportarea operaţiunilor cu sume în numerar în lei sau valută (f. 17).
Faţă de aceste considerente, instanţa a apreciat că petenta a făcut dovadata netemeiniciei procesului verbal de contravenţie, astfel că, având în vedere şi dispoziţiile art. 34 OG 2/2001, a admis plângerea contravenţională formulata şi a dispus anularea procesului verbal de contravenţie, precum şi exonerarea petentei de la plata amenzii contravenţionale aplicate.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs, în termen legal, intimatul OFICIUL NAŢIONAL DE PREVENIRE SI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR, prin care a solicitat modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii plângerii contravenţionale şi menţinerii procesului-verbal de contravenţie ca fiind temeinic şi legal.
În motivarea recursului,recurenta a arătat următoarele:
Instanţa de fond a aplicat greşit legea atunci când a statuat că „petenta a făcut dovada netemeiniciei procesului verbal de contravenţie”, motivat de faptul că societatea petentă a desemnat, începând cu data de 01.05.2004, o persoană împuternicită să reprezinte interesele societăţii în raportul cu instituţiile statului, astfel cum reiese Hotărârea CSB Romania Comunicatii SRL.De asemenea, instanţa reţine că, la data de 15.12.2008, petenta a desemnat o persoană cu responsabilităţi în raportarea operaţiunilor cu sume în numerar în lei sau valută.
Susţinerile instanţei sunt neîntemeiate pentru următoarele argumente:
Petenta petenta a fost sancţionată pentru nerespectarea a trei obligaţii prevăzute de art.14 alin. 1 din Legea nr. 656/2002, şi anume:
-nu a desemnat una sau mai multe persoane care au responsabilităţi în aplicarea Legii nr.656/2002, ale căror nume să fie comunicate Oficiului, cu precizarea naturii şi limitelor responsabilităţilor încredinţate;
-nu a stabilit politici şi proceduri adecvate în materie de cunoaştere a clientelei, de raportare, de păstrare a evidenţelor secundare sau operative, de control intern, evaluare şi gestionare a riscurilor, managementul de conformitate şi comunicare, pentru a preveni şi a împiedica operaţiunile suspecte de spălarea banilor sau finanţarea terorismului;
-nu a asigurat instruirea corespunzătoare a angajaţilor.
Cu toate acestea, instanţa de fond face referire la doar una dintre acestea ca fiind îndeplinită, aceea de a desemna o persoană cu responsabilităţi în aplicarea acestui act normativ.În mod greşit instanţa de fond a apreciat că a fost îndeplinită această obligaţie, întrucât nu au fost respectate dispoziţiile legale ce impun ca aceste personae să fie communicate Oficiului, cu precizarea naturii şi limitelor responsabilităţilor încredinţate.
Această obligaţie poate fi considerată îndeplinită numai dacă se face dovada comunicării către Oficiu a deciziei interne de numire, dovadă care nu reiese din probatoriul de la dosar.
În concluzie, petenta a fost sancţionată pentru neîndeplinirea a trei obligaţii legale, nu a făcut dovada îndeplinirii niciuneia dintre ele, însă instanţa de fond a anulat procesul-verbal de contravenţie, apreciind în mod greşit îndeplinirea uneia dintre aceste obligaţii şi nefăcând referire la celelalte două.
Sancţiunea aplicată petentei este amenda minimă în cuantum de 15.000 lei, legiuitorul instituind amenzi în cuantum ridicat datorită importanţei îndeplinirii de către entităţile raportoare a obligaţiilor ce le revin în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor.
În drept, recurenta invocă prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Cererea de recurs este scutită de taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar,în conformitate cu dispoziţiile art.36 din OG nr.2/2001.
Intimata SC CSB R. C. SRL a depus la dosar întampinare, prin care a solicitat respingerea recursului şi menţionarea soluţiei instanţei de fond, ca fiind temeinic şi legală.
În subsidiar, în cazul admiterii recursului şi modificării hotărârii atacate, se solicită înlocuirea sancţiunii amenzii cu cea a avertismentului; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării se arată în esenţă că, la aplicarea sancţiunilor contravenţionale în concret, agentul constatator trebuie să respecte dispoziţiile OG nr.2/2001, referitoare la criteriile prin prisma cărora se „măsoară” pericolul social concret al faptei contravenţionale sancţionate, şi anume:
-sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ;
Această condiţie este îndeplinită, agenţii constatatori aplicând o sancţiune în limitele prevăzute de lege.
-sancţiunea să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite.
În recursul declarat în cauză nu se regăseşte această abordare a unui criteriu important în aplicarea sancţiunilor contravenţionale.
Arată intimată că fapta săvârşită nu prezintă pericolul social specific unei contravenţii pentru următoarele motive:
-nu a creat nici o stare de pericol pentru statul român, datorită specificului activităţii societăţii (consultanţă informatică în domeniul industriei alimentare);
-a dovedit existenţa celor două decizii anterioare care acoperă cerinţele legii speciale, singura încălcare fiind aceea că nu au fost comunicate OFICIULUI NAŢIONAL DE PREVENIRE SI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR;
-societatea intimată derulează exclusiv tranzacţii bancare, deci foarte uşor de supravegheat sub aspectul Legii nr.656/2002;
-intimata s-a conformat imediat şi în termenul de 10 zile la solicitările legale;
-se află la prima abatere, nu foarte gravă ca şi consecinţe juridice.
Se mai arată în motivarea întâmpinării că nota de constatare a agenţilor Oficiului susţin punctul de vedere al intimatei, întrucât se reţine în aceasta următoarele:
-entitatea aplică măsurile standard de cunoaştere a clientelei;
-entitatea aplică măsurile prevăzute la art.9 din lege;
-entitatea deţine referinţe de identitate, cât şi înregistrarea operaţiunilor financiare începând cu data când se încheie relaţia cu un client.
În ceea ce priveşte susţinerea recurentei potrivit căreia instanţa nu s-a pronunţat asupra celorlalte două obligaţii pretins încălcate, intimata arată că intenţia legiuitorului este aceea de a nu considera contravenţie distinctă nerespectarea fiecăreia dintre obligaţiile prevăzute la art.14 din lege.Fie că este încălcată una dintre obligaţii sau mai multe, organele constatatoare vor sancţiona contravenientul pentru o singură contravenţie, şi nu pentru mai multe, în concurs.
În consecinţă, instanţa de judecată în mod corect a constatat că cel puţin una dintre obligaţii nu a fost încălcată şi că nu se impunea sancţionarea intimatei.
În ceea ce priveşte ultima dintre aceste două obligaţii „nu a asigurat instruirea corespunzătoare a angajaţilor”, tocmai prin respectarea celorlalte obligaţii, inclusiv prin desemnarea unei persoane, intimata a asigurat această instruire.(filele 12-17)
Examinând sentinţa recurată în raport de actele si lucrările dosarului, de motivele de recurs invocate, având în vedere şi dispoziţiile art.304 indice 1 C.proc.civ. privind examinarea cauzei sub toate aspectele, instanţa constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria ONPCSB nr.0000540 intimata SC CSB R. C. SRL a fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 15000 lei, pentru încălcarea dispoziţiilor art. 22 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, reţinându-se în sarcina sa că nu a respectat prevederile art. 14 din acelaşi act normativ, respectiv:
-nu a desemnat o persoană cu responsabilitate în aplicarea Legii nr.656/2002,
-nu a stabilit proceduri şi politici adecvate şi actualizate cu noile prevederi în materie,
-nu a instruit salariaţii în aceste sens.
Instanţa de fond a reţinut în mod greşit netemeinicia procesului-verbal de contravenţie susmenţionat, motivat de faptul că petenta intimată a a desemnat atât o persoană împuternicită să reprezinte interesele societăţii în raportul cu instituţiile statului, astfel cum reiese Hotărârea CSB Romania Comunicatii SRL, cât şi o persoană cu responsabilităţi în raportarea operaţiunilor cu sume în numerar în lei sau valută.
Astfel, potrivit art.14 alin.1 din Legea nr.656/2002, „Persoanele juridice prevăzute la art. 8 vor desemna una sau mai multe persoane care au responsabilităţi în aplicarea prezentei legi, ale căror nume vor fi comunicate Oficiului, împreună cu natura şi cu limitele responsabilităţilor menţionate”, iar alin.1 indice 1 prevede că “Persoanele prevăzute la art. 8 lit. a) – d), g) – j), precum şi structurile de conducere ale profesiilor liberale prevăzute la art. 8 lit. e) şi f) vor desemna una sau mai multe persoane care au responsabilităţi în aplicarea prezentei legi, ale căror nume vor fi comunicate Oficiului, cu precizarea naturii şi limitelor responsabilităţilor încredinţate, şi vor stabili politici şi proceduri adecvate în materie de cunoaştere a clientelei, de raportare, de păstrare a evidenţelor secundare sau operative, de control intern, evaluare şi gestionare a riscurilor, managementul de conformitate şi comunicare, pentru a preveni şi a împiedica operaţiunile suspecte de spălarea banilor sau finanţarea terorismului, asigurând instruirea corespunzătoare a angajaţilor…”
Instanţa de recurs constată că, prin Hotărârea emisă de petenta intimată la data de 01.05.2004, această instituţie a numit un director executiv care să reprezinte societatea în relaţiile cu toate organismele statului.(fila 18,dosar fond)
Această numire însă nu respectă prevederile textului de lege enunţat anterior, întrucât este prea generică, neatribuind persoanei desemnate atribuţii în domeniul prevenirii spălării banilor.
Legea nr. 656/2002 impune, în cuprinsul art.14, obligaţia desemnării unei persoane care să aibă responsabilităţi în aplicarea Legii nr.656/2002, al cărei nume să fie comunicat OFICIULUI NAŢIONAL DE PREVENIRE SI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR, împreună cu natura şi cu limitele responsabilităţilor menţionate.
Petenta intimată nu şi-a îndeplinit această obligaţie, motiv pentru care reţinerile din procesul-verbal de contravenţie, sub acest aspect, corespund realităţii.
De asemenea, instanţa de recurs constată că petenta intimată nu a dovedit în cauză nici îndeplinirea, înainte de data sancţionării, a celorlalte obligaţii instituite în sarcina sa de dispoziţiile art. 14 şi reţinute în actul constatator al contravenţiei, respectiv:nu a stabilit proceduri şi politici adecvate şi actualizate cu noile prevederi în materie şi nu a instruit salariaţii în aceste sens.
Actele depuse în recurs, intitulate „Proceduri şi metode adecvate de control intern, pentru prevenirea şi împiedicarea spălării banilor şi finanţării actelor de terorism” şi „Tabel cu angajaţii SC CSB ROMÂNIA COMUNICAŢII SRL cărora le-a fost adusă la cunoştinţă şi prelucrată procedura de aplicare a Legii nr.656/2002” au fost întocmite de către societatea intimată după data sancţionării sale, fapt recunoscut, de altfel, de către aceasta în întâmpinare.
În consecinţă, întrucât petenta intimată nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de art.14 din Legea nr. 656/2002, în mod corect a fost sancţionată contravenţional, în conformitate cu prevederile art.22 alin.1 lit.b din acelaşi act normativ.
În ceea ce priveşte amenda în cuantum de 15.000 lei, aplicate prin procesul-verbal de contravenţie, instanţa de recurs constată că organul constatator a individualizat corect sancţiunea aplicată, respectând atât prevederile legii speciale nr. 656/2002, cât şi dispoziţiile generale din Legea-cadru în materie contravenţională.(OG nr.2/2001)
Astfel, petentei intimate i s-a aplicat amenda minimă prevăzută de Legea nr. 656/2002, avându-se în vedere faptul că anterior societatea nu a mai fost sancţionată contravenţional.
Cererea intimatei privind aplicarea sancţiunii avertismentului, întrucât nu a creat, prin fapta săvârşită, niciun pericol statului român, nu este întemeiată.
Astfel, respectarea normelor încălcate de către petentă este deosebit de importantă în lupta împotriva actelor de spălare de bani sau de finanţare a terorismului, iar societatea petentă, prin obiectul său de activitate (consultanţă financiară), este obligată să respecte aceste dispoziţii legale.
Intenţia legiuitorului de a sancţiona aspru nerespectarea dispoziţiilor art.14 din Legea nr. 656/2002 denotă un grad de pericol social ridicat al faptei săvârşite de petentă, amenda minimă legală fiind de 15.000 lei, iar cea maximă de 50.000 lei.
Faţă de considerentele expuse anterior, în conformitate cu prevederile art.304 pct.9 şi art.312 alin.1 C.proc.civ., instanta urmează să admită recursul declarat împotriva sentinţei civile nr.14190 din data de 10.12.2010, pronunţată de Judecătoria Braşov, pe care o va modifica în tot, şi în consecinţă, va respinge plângerea la contravenţie formulată de petenta CBS R.C. S.R.L., împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria O.N.P.C.S.B. nr.0000540 din data de 19.04.2010, întocmit de intimatul OFICIUL NAŢIONAL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul OFICIUL NAŢIONAL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE ASPĂLĂRII BANILOR, cu sediul în Bucureşti, str.I. F. nr.x, sector 3, împotriva sentinţei civile nr.14190 din data de 10.12.2010, pronunţată de Judecătoria Braşov, pe care o modifică în tot, şi în consecinţă:
Respinge plângerea la contravenţie formulată de petenta CBS R. C. S.R.L., cu sediul ales în Bucureşti, I. P. nr.2, sector 3, împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria O.N.P.C.S.B. nr.0000540 din data de 19.04.2010, întocmit de intimatul OFICIUL NAŢIONAL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică azi,16.09.2011.
