Din analiza considerentelor sentintei atacate prin raportare la sentinta atacata si la actele dosarului, Curtea retine ca judecatorul sindic nu a motivat nici una dintre cele doua solutii pronuntate, întrucât cererea de decadere a creditoarelor AFP Sector 3 si AVAS a fost respinsa prin trimitere la decizia irevocabila nr.910 (în realitate 801) R/09.05.2007, decizie care a analizat contestatia aceluiasi creditor, întemeiata pe art.75 din Legea nr.85/2006, republicata, iar nu pe art.76 din mentionata lege, ca în speta de fata. Ca atare, motivându-si solutia prin trimitere la o alta hotarâre judecatoreasca fara legatura cu prezenta cauza, judecatorul sindic a dat o solutie nemotivata de respingere a exceptiei decaderii, practica judiciara fiind unanima în a retine ca nemotivarea echivaleaza practic cu nepronuntarea, judecatorul de fond neintrând în cercetarea temeiului de drept din art.76 din Legea nr.85/2006, republicata, invocat în sustinerea exceptiei decaderii.
Ca atare, instanta de recurs va face aplicarea aceluiasi principiu conform caruia nemotivarea echivaleaza cu nepronuntarea, întrucât judecatorul sindic nu a analizat motivele invocate de contestator în cererea formulata si probele anexate acesteia, încalcând dreptul partii în cauza la un proces echitabil prevazut de art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
(decizia comerciala nr.644R/28.04.2009)
Prin cererea înregistrata pe rolul TB – Sectia a VII-a Comerciala la data de 18.10.2006, creditorul CI a formulat obiectiuni la raportul final de activitate întocmit de lichidatorul judiciar SC C99 SPRL al debitoarei SC R SA, solicitând ca prin admiterea obiectiunilor formulate sa fie stabilita raspunderea lichidatorului judiciar pentru diminuarea încasarilor din vânzarea activelor si creditelor debitoarei si nerecuperarea sumei de 3.357.096.602 ROL.
La data de 25.09.2007, creditorul în cauza si-a precizat obiectiunile formulate aratând ca lichidatorul judiciar a introdus în mod nelegal creanta AFP Sector 3 si AVAS în tabelul de obligatii al debitoarei, întrucât aceasta era tardiva conform art.76 alin.1 pct.2 din Legea nr.85/2006.
Prin sentinta comerciala nr.545/25.02.2008 s-a admis exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de creditoarea AFP Sector 3, respingându-se cererea creditorului cu privire la dreptul de creanta al AFP Sector 3 si AVAS în consecinta si s-au respins obiectiunile la raportul final de activitate.
Prin decizia comerciala nr.756R/19.06.2008, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VI-a Comerciala a admis recursul declarat de creditorul CI si a casat în parte sentinta nr.545/05.02.2008, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante, cu privire la cererea de decadere a creditoarelor AFP Sector 3 si AVAS din drepturile prevazute de art.76 alin.1 pct.1 si 2 si cu privire la raportul final întocmit de lichidatorul judiciar.
Prin sentinta comerciala nr.5073/21.11.2008, TB – Sectia a VII-a Comerciala a respins ca neîntemeiata exceptia decaderii creditoarelor AFP Sector 3 si AVAS din dreptul de a participa la distributia sumelor din fondul de lichidare si a respins ca neîntemeiate obiectiunile formulate de creditor la raportul final întocmit de lichidatorul judiciar.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, tribunalul a retinut ca valabilitatea înscrierilor în tabelul de obligatii a creantelor AFP Sector 3 si AVAS a fost stabilita prin decizia nr.910/09.05.2007, în mod irevocabil, retinându-se ca aceste creante au fost depuse în termenul legal.
Cât priveste obiectiunile la raportul final de activitate, judecatorul sindic a aratat ca sumele rezultate din procedura de colectiva au fost distribuite catre creditori, inclusiv catre contestator, fara ca aceste distribuiri sa fie contestate de catre creditorul contestator, iar masurile lichidatorului au fost contestate dupa 7 ani, desi au fost aprobate de creditori, între care si contestatorul.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs creditorul CI, recurs înregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VI-a Comerciala la data de 21.01.2009.
În motivarea recursului declarat, contestatorul a aratat ca potrivit art.76 alin.2 din Legea nr.85/2006, republicata, decaderea poate fi invocata de orice parte interesata pe cale de actiune sau exceptie, fiind vorba de o norma speciala, derogatorie de la dreptul comun.
Ca atare, judecatorul sindic trebuia sa verifice îndeplinirea conditiilor art.76 alin.1 din Legea nr.85/2006, conform dovezilor atasate la dosarul cauzei.
Cât priveste invocarea deciziei nr.910/09.05.2007, recurentul a aratat ca aceasta nu exista, pe de o parte, iar pe de alta parte, decizia nr.801R/09.05.2007 a analizat contestatiile formulate de catre creditorul în cauza, dar în baza altui temei de drept, respectiv art.75 din Legea nr.85/2006, în cauza respectiva, nici instanta ,de fond si nici cea de recurs neavând în vedere decaderea creditoarelor AFP Sector 3 si AVAS din dreptul de a se înscrie în tabelul obligatiilor debitoarei, ca urmare a tardivitatii.
În plus, si decizia nr.756R/19.06.2008, stabileste lipsa de legatura între exceptia întemeiata pe art.76 si cererile formulate în baza art.75 din Legea nr.85/2006, constatând gresita admitere a exceptiei autoritatii de lucru judecat.
Cât priveste solutia data cu privire la obiectiunile la raportul final de activitate, recurentul a aratat ca motivele retinute de judecatorul sindic în fundamentarea solutiei nu au legatura cu obiectiunile formulate, instanta de fond neanalizând cererea formulata si dovezile atasate acesteia.
Examinând actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor de recurs formulate, vazând si dispozitiile art.3041 Cod procedura civila, Curtea retine ca recursul declarat este întemeiat pentru urmatoarele considerente:
Din analiza considerentelor sentintei atacate prin raportare la sentinta atacata si la actele dosarului, Curtea retine ca judecatorul sindic nu a motivat nici una dintre cele doua solutii pronuntate, întrucât cererea de decadere a creditoarelor AFP Sector 3 si AVAS a fost respinsa prin trimitere la decizia irevocabila nr.910 (în realitate 801) R/09.05.2007, decizie care a analizat contestatia aceluiasi creditor, întemeiata pe art.75 din Legea nr.85/2006, republicata, iar nu pe art.76 din mentionata lege, ca în speta de fata. Ca atare, motivându-si solutia prin trimitere la o alta hotarâre judecatoreasca fara legatura cu prezenta cauza, judecatorul sindic a dat o solutie nemotivata de respingere a exceptiei decaderii, practica judiciara fiind unanima în a retine ca nemotivarea echivaleaza practic cu nepronuntarea, judecatorul de fond neintrând în cercetarea temeiului de drept din art.76 din Legea nr.85/2006, republicata, invocat în sustinerea exceptiei decaderii. Curtea mai retine ca, în speta, au fost încalcate si dispozitiile art.315 Cod procedura civila, care prevad ca dezlegarile date de instanta de recurs problemelor de drept sunt obligatorii pentru instanta fondului, întrucât prin decizia de casare nr.756R/19.06.2008, instanta de recurs a retinut solutionarea gresita a cauzei prin trimiterea la solutia data în decizia nr.801R/09.05.2007, deoarece cererile creditorului sunt diferite, atât în ceea ce priveste motivarea în drept, respectiv, în cazul spetei solutionate prin decizia nr.801R/09.05.2007 este vorba de art.75 din Legea nr.85/2006, republicata, iar în speta de fata se invoca decaderea în baza art.76 din Legea nr.85/2006, republicata, cât si motivarea în fapt.
Cât priveste solutia data în cererea creditorului prin care se formuleaza obiectiuni la raportul final de activitate, Curtea apreciaza ca nici aceasta solutie de respingere nu este motivata, prin raportare la dispozitiile art.129 alin.1 si 2 din Legea nr.85/2006, republicata, text de lege care da dreptul creditorului de a formula obiectiuni la raportul final de activitate întocmit de lichidatorul judiciar, trimiterea facuta de judecatorul sindic la istoricul acestei spete si la distribuirile de sume anterioare momentului depunerii raportului final de activitate, neavând legatura cu cererea de obiectiuni formulata. Ca atare, instanta de recurs va face aplicarea aceluiasi principiu conform caruia nemotivarea echivaleaza cu nepronuntarea, întrucât judecatorul sindic nu a analizat motivele invocate de contestator în cererea formulata si probele anexate acesteia, încalcând dreptul partii în cauza la un proces echitabil prevazut de art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Pentru considerentele mai sus invocate, în baza art.304 pct.7 raportat la art.304 pct.9 coroborat cu art.312 si art.315 Cod procedura civila, vazând si art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Curtea va admite recursul declarat si va casa sentinta atacata în tot, trimitând cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
