Contestaţia la – Cale de atac împotriva sentinţei
Potrivit art.385/1 lit.f Cod pr.penală, pot fiatacate
cu recurs sentinţele pronunţate în materia hotărârilor
penale, afară de cazul când legea prevede altfel,precum
şi cele privind reabilitarea.
In raport de aceste dispoziţii procesual-penale,
tribunalul care a soluţionat calea de atac încomplet de
apel, a pronunţat o soluţie nelegală.
(decizia penală nr.637/R/12.12. 2006)
Prin sentinţa penală nr.2551/2006, pronunţată de JudecătoriaPiteşti, a fost respinsă contestaţia la executare formulată de petiţionarul-condamnat, fiind obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanţa de fond a constatat că motivul invocat depetiţionarul-condamnat, respectiv faptul că sporul aplicat în urmacontopirii pedepselor este prea mare, nu se încadrează în nici unul dincazurile expres şi limitativ prevăzute de art.461 Cod procedură penală.
Impotriva sentinţei a declarat apel petiţionarul-condamnat,care a solicitat acelaşi lucru, respectiv, reducerea sporului aplicat.
Prin decizia penală nr.338 din 7 noiembrie 2006, pronunţatăde Tribunalul Argeş, s-a respins ca nefondat apelul pentru aceleaşiconsiderente ca şi instanţa de fond.
Prin decizia penală nr.637/R din 12 decembrie 2006,pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, s-a admis recursul formulat depetiţionarul-condamnat, s-a casat decizia şi s-a trimis cauza sprerejudecare la Tribunalul Argeş.
In mod corect, curtea a constatat că, potrivit art.385/1 lit.fCod procedură penală, pot fi atacate cu recurs sentinţele pronunţate înmateria executării hotărârilor penale, afară de cazul când legea prevedealtfel, precum şi cele privind reabilitarea.In raport de acest text legal, tribunalul trebuia să califice calea de atacexercitată de contestator ca fiind recurs, iar nu ca apel, cum greşit a făcut.Neprocedând în acest sens, tribunalul a pronunţat o hotărâre cuîncălcarea dispoziţiilor relative la compunerea instanţei.
