Tribunalul BOTOŞANI Sentinţă penală nr. 142 din data de 03.07.2013
Dosar nr.xxxx/40/2013 Contestație la executare
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BOTOȘANI – SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR.xxx
Ședința publică din xx.xx. 2013
Președinte –
Grefier –
Ministerul Public reprezentat de
Procuror –
La ordine pronunțarea asupra contestației la formulate de contestatorul L. M. S..
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din xx.xx. 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință și când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi când,
După deliberare,
T R I B U N A L U L,
Asupra contestației la executare de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată că prezentul contestator se află în executarea unei pedepse de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.xxx din xx.xx. 2009 a Tribunalului Botoșani, pentru care s-a emis mandatul de executare nr.xxx din xx.xx. 2009 a Tribunalului Botoșani, în dosar nr.xxxx/40/2008.
Conform sentinței s-a dedus durata reținerii și arestării preventive începând cu data de xx.xx.2008 la zi.
În continuare, s-a emis mandatul de executare sus arătat, acesta situându-se în executarea pedepsei începând cu data de xx.xx. 2009 când s-a emis mandatul, în viitor.
Din actele dosarului, instanța constată că, între timp, prin sentința penală nr.xx din xx.xx.2008 a Curții de Apel Suceava, având ca obiect punerea în executare a unui mandat european de arestare a contestatorului, emis de Judecătoria de primă instanță și instrucție nr.2 din Guadix (Granada), s-a dispus arestarea contestatorului L. M. S. în vederea predării către această instanță, actualul contestator fiind predat autorităților din Spania în intervalul xx.xx.2009 – xx.xx.2013, fiind urmărit penal în acest stat într-o altă cauză.
Contestatorul a fost predat autorităților spaniole pentru a fi cercetat în acest stat într-o altă cauză, contestatorul arătând astăzi în instanță că a fost cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor, pentru care nu s-a dispus trimiterea în judecată pentru această infracțiune, fiind scos de sub urmărire penală, așa încât contestatorul a fost repredat în România unde a continuat executarea pedepsei din mandatul sus arătat.
Nu s-a dispus nici un fel de suspendare a executării pedepsei conținută în mandatul de executare, contestatorul arătând că nu a fost condamnat în Spania și nu are de executat alte condamnări în așteptare, cert este că de facto, contestatorul a fost scos din starea lui de condamnat definitiv și plasat într-o situație de persoană arestată, într-o altă cauză, prin efectul sentinței penale pronunțate de Curtea de Apel Suceava, conferindu-i-se o altă situație.
La data de xx.xx.2013, contestatorul a formulat actuala contestație la executare, iar prin contestație, cât și prin precizările date astăzi în instanță, acesta a solicitat să-i fie deduse toate perioadele executate din pedeapsa de 8 ani închisoare sus arătată, respectiv cele cuprinse în următoarele intervale:
– durata reținerii și arestării preventive începând cu data de xx.xx.2008 până la data de xx.xx. 2009, când s-a emis mandatul de executare de mai sus;
– durata reținerii și arestării preventive începând cu data de xx.xx.2008 până la data de xx.xx. 2009, când s-a emis mandatul de executare de mai sus;
– durata executată de la xx.xx. 2009 la xx.xx.2009, când a fost predat autorităților spaniole, pentru a fi cercetat în altă cauză;
– durata executată de la xx.xx. 2009 la xx.xx.2009, când a fost predat autorităților spaniole, pentru a fi cercetat în altă cauză;
– durata executată de la xx.xx.2013 la zi, când contestatorul a fost reîncarcerat în Penitenciarul Botoșani, la revenirea din Spania;
– intervalul cât acesta a fost predat autorităților spaniole, cuprins între xx.xx.2009 și xx.xx.2013.
Din examinarea contestației formulate inițial, cât și a precizărilor date astăzi, instanța apreciază că prezenta contestație este întemeiată doar în parte, urmând să fie admisă ca atare, cu deducerea perioadelor executate din pedeapsa arătată mai sus, pronunțată în România, pe care contestatorul a executat-o și o execută și în continuare, doar a primelor trei intervale sus arătate, care au legătură cu această pedeapsă și din care, de altfel, decurg aceste intervale, respingându-se capătul de cerere privind cel de al patrulea interval, cât contestatorul a fost la dispoziția autorităților spaniole în altă cauză, în considerarea celor ce vor urma.
În fapt, din analiza dosarului rezultă că prezentul contestator a fost condamnat de Tribunalul Botoșani prin sentința de mai sus, la pedeapsa de 8 ani închisoare, în stare de arest preventiv, deducându-se la pronunțarea sentinței, durata reținerii și arestării preventive, la zi; în continuare la rămânerea definitivă a hotărârii – xx.xx. 2009, contestatorul a intrat efectiv în executarea mandatului, până când a fost arestat și predat prin efectul sentinței Curții de Apel Suceava, autorităților spaniole pentru intervalul xx.xx.2009 – xx.xx.2013; s-a reluat executarea pedepsei de 8 ani închisoare la xx.xx.2013, la revenirea din Spania, până în prezent.
Contestatorul solicită în cererea sa, să se deducă toate cele patru intervale de timp arătate din pedeapsa pe care o execută, adică atât a intervalelor ce decurg efectiv din această pedeapsă, cât și a intervalului cât a fost arestat și predat în Spania, situație care însă nu are nici o legătură cu pedeapsa pe care o execută în România, fiind extrinsecă acesteia, contestatorul arătând că a fost cercetat într-o altă cauză, pentru omor în Spania, finalizată cu neînceperea urmăririi penale și că nu a avut vreo condamnare în Spania, așa cum susține în precizările de astăzi.
Se deduce din cele sus arătate că, într-adevăr, primele trei intervale executate până în prezent au la bază pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată în România, care trebuie deduse conform art.88 Cod penal, iar ultimul interval nu are nici o legătură cu această pedeapsă, fiind o situație distinctă.
Aceasta fiind situația de fapt dedusă judecății, în cazul situației de drept, instanța reține că, în conformitate cu art.88 Cod penal, “timpul reținerii și al arestării preventive se scade din durata pedepsei închisorii pronunțate. Scăderea se face și atunci când condamnatul a fost urmărit sau judecat, în același timp ori în mod separat, pentru mai multe infracțiuni concurente, chiar dacă a fost scos de sub urmărire, s-a încetat urmărirea penală sau a fost achitat ori s-a încetat procesul penal pentru fapta care a determinat reținerea sau arestarea preventivă. Scăderea reținerii și a arestării preventive se face și în caz de condamnare la amendă, prin înlăturarea în totul sau în parte a executării amenzii.”;
De asemenea, conform art.89 Cod penal, “în cazul infracțiunilor săvârșite în condițiile art.4, 5 sau 6, partea din pedeapsă, precum și reținerea și arestarea preventivă executate în afara teritoriului țării se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceeași infracțiune de instanțele române.”;
De asemenea, conform art.15 din Legea nr.302/2004, “Durata arestului efectuat în străinătate în îndeplinirea unei cereri formulate de autoritățile române în temeiul prezentei legi este luată în calcul în cadrul procedurii penale române și se compută din durata pedepsei aplicate de instanțele române. Autoritățile române solicitate sunt obligate să comunice autorităților competente ale statului solicitant informațiile necesare computării duratei arestului executat în România, în baza unei cereri adresate autorităților judiciare române.”;
În respectarea aceleiași prevederi legale s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia penală nr.22/2009 care a statuat că “Durata arestului la domiciliu, executat în străinătate, măsură preventivă privativă de libertate, în accepțiunea art.5 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, trebuie luată în calcul în cadrul procedurii penale române și dedusă din durata închisorii aplicate de instanțele române”;.
Rezultă din parcurgerea textelor din Codul penal român că aceste prevederi se aplică pedepselor pronunțate fie în România, fie în străinătate, dar pentru una și aceeași infracțiune, fără să se extindă prevederile și la alte situații, iar din prevederile din Legea nr.302/2004 rezultă că acestea se aplică doar într-o singură situație, când este vorba de o cerere formulată de autoritățile române, și nu invers, de o cerere formulată de autoritățile străine în România, cum este în prezenta cauză.
Comparând situația de fapt cu situația de drept, rezultă că prezenta contestație este întemeiată doar pentru perioadele executate de contestator din pedeapsa de 8 ani închisoare, de care sunt legate indisolubil, neputându-se deduce din această pedeapsă, o perioadă de arestare a contestatorului în altă cauză, decât, eventual, ca efect al unei cereri de contopire a pedepselor, implicând actuala pedeapsă cu o altă pedeapsă, pentru infracțiuni concurente, eventual cu recunoașterea în România a unei sentințe penale existente, prin care contestatorul să fi fost condamnat definitiv.
Mai reține instanța că legea română exprimată în prevederile sus arătate, nu conține prevederi cu privire la faptul că pot fi deduse dintr-o anumită condamnare, perioade executate în străinătate, care însă nu derivă dintr-o asemenea condamnare, având la bază alte situații, cum este în speță chiar situația contestatorului.
Această situație poate fi rezolvată doar în condițiile în care contestatorul a suferit totuși o condamnare în Spania pentru infracțiuni concurente cu infracțiunile din România, legea română neconținând prevederi cu privire la faptul că pot fi deduse perioade executate din anumite pedepse din care nu derivă.
Drept urmare, instanța urmează să admită în parte cererea și să dispună în consecință.
Întrucât Penitenciarul Botoșani a solicitat la rândul său, prin adresa de la dosar, să se clarifice situația executării pedepsei de către contestator, sub aspectul perioadei predării în Spania, instanța va dispune comunicarea unui exemplar de pe prezenta sentință pentru regularizarea situației contestatorului.
Văzând și dispozițiile art.189 și urm. Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele legii,
H O T Ă R Ă Ș T E:
Admis în parte contestația la executare formulată de contestatorul L. M. S., fiul lui A. și S., născut la data de xx.xx.xxxx, în prezent deținut în Penitenciarul Botoșani.
I. Constată că prezentul contestator se află în executarea unei pedepse de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.xxx din xx.xx. 2009 a Tribunalului Botoșani, pentru care s-a emis mandatul de executare nr.xxx din xx.xx. 2009 a Tribunalului Botoșani, în dosar nr.xxxx/40/2008.
Deduce din executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicată contestatorului, următoarele intervale:
– durata executată de la xx.xx.2013 la zi, când contestatorul a fost reîncarcerat în Penitenciarul Botoșani, la revenirea din Spania.
II. Constată că prin sentința penală nr.xx din xx.xx.2008 a Curții de Apel Suceava, având ca obiect punerea în executare a unui mandat european de arestare a contestatorului, emis de Judecătoria de primă instanță și instrucție nr.2 din Guadix (Granada), s-a dispus arestarea contestatorului L. M. S. în vederea predării către această instanță, actualul contestator fiind predat autorităților din Spania în intervalul xx.xx.2009 – xx.xx.2013, fiind urmărit penal în acest stat într-o altă cauză.
Respinge capătul de cerere privind deducerea din pedeapsa pe care contestatorul o execută în prezent, de 8 ani închisoare, a intervalului cât acesta a fost predat autorităților spaniole, cuprins între xx.xx.2009 – xx.xx.2013, ca fiind nefondat.
La rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, dispune comunicarea unui exemplar Penitenciarul Botoșani conform adresei nr.F xxxxx/PBBT din xx.xx.2013, pentru luarea în evidență.
Cheltuielile judiciare rămân la stat.
Suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu se va achita Baroului Botoșani din fondurile Ministerului Justiției.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din xx.xx. 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
