Locul de muncă desfiinţat pentru care se poate dispune încetarea contractului individual de muncă trebui să fie acela ocupat de către salariat la data concedierii.
Prin sintagma „locului de muncă ocupat” trebuie să se înţeleagă acel element esenţial al contractului de muncă asupra căruia părţile au consimţit şi nu acel loc de muncă diferit de obiectul raportului juridic în care salariatul îndeplineşte alte atribuţii de serviciu cu acordul angajatorului fără modificarea actului în condiţiile art.41 al.3 lit. b şi c din Codul muncii.
(Curtea de Apel Pitești, Decizia civilă nr.650/8.09.2014)
Prin contestaţia înregistrată la data de 29.11.2013, contestatorul D.M., în contradictoriu cu intimata S.G.A. Vâlcea, A.N. „Apele Române”, Administraţia Bazinală Olt, Sistemul de Gospodărire a Apelor Vâlcea, a solicitat anularea deciziei nr.41/2013.
În motivare, contestatorul a arătat că prin preavizul nr.31/1.08.2013, în temeiul O.U.G.nr.77/26.06.2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile publice din subordine, sub autoritatea sau în coordonarea guvernului ori a ministerelor şi al organigramei, statului de funcţii şi listei de măsuri valabile la data de 1.09.2013 aprobate de AN Apele Române, având în vedere Hotărârea Comitetului de direcţie al Administraţiei Bazinale de Apă Olt nr.7/26.07.2013, în baza dispoziţiilor art.65 din Codul muncii, s-a dispus că începând cu data de 2.08.2013, contestatorului, având funcţia de agent hidrotehnic să i se acorde un preaviz de 20 zile lucrătoare ca urmare a desfiinţării locului de muncă.
Contestatorul a mai arătat că preavizul este nelegal, întrucât el a fost angajat pe postul de conducător auto până la data de 23.04.2013, când a fost obligat să predea autocamionul.
Ulterior, conducerea societăţii i-a solicitat să lucreze pe un excavator, însă el a refuzat acest lucru motivat de faptul că nu avea pregătirea necesară. De asemenea, i s-a solicitat semnarea unui act adiţional în alb fără nr. de înregistrare, semnătură şi ştampilă şi întrucât a refuzat a fost trecut muncitor necalificat, până la data de 1.08.2013 când i s-a acordat preavizul şi apoi a fost concediat.
Arată contestatorul că nu a fost niciodată angajat pe post de agent hidrotehnic şi arată totodată că preavizul a fost emis la data de 1.08.2013 pe motivul desfiinţării postului potrivit organigramei valabile la data de 1.09.2013.
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestaţiei, arătând că pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor O.U.G. nr.77/2013 Administraţia Naţională „Apele Române” a fost nevoită să reducă fondul de salarii şi implicit să reducă numărul de personal. Astfel, în şedinţa Comitetului de direcţie din luna iulie 2013, ca urmare a aplicării O.U.G. nr.77/2013, prin Hotărârea nr.7/2013, S.G.A. Vâlcea a trebuit să reducă posturile de muncitori de la 104,5 la 99,25, aşa cum rezultă din organigramele din 15.06.2013 şi respectiv 1.09.2013. Astfel, reducerea de personal la nivelul unităţii a fost de 5,25 posturi care s-a realizat astfel: 4 posturi reducere totală(printre care şi contestatorul), 3 posturi reducere normă de la 100% la 75% şi un post reducere normă de la 100% la 50%.
Totodată, a precizat că S.G.A. Vâlcea nu a putut pune la dispoziţia salariaţilor concediaţi un alt loc de muncă, având în vedere prevederile art.1 alin.1 şi 2 şi art.5 alin.5 din O.U.G. nr.77/2013, prin care s-au desfiinţat posturile vacante, iar ocuparea posturilor vacante unice se face doar cu aprobarea Guvernului, astfel că măsura concedierii individuale a fost reală şi necesară.
Cu privire la capătul de cerere referitor la încadrarea contestatorului pe postul de agent hidrotehnic, intimata a invocat excepţia tardivităţii contestării schimbării locului de muncă, arătând că urmare a îndeplinirii defectuoase a atribuţiilor de serviciu ca şi conducător auto, contestatorului i s-a oferit postul de mecanic utilaje pe excavatorul P 802, post pe care l-a acceptat, însă i s-a pus în vedere să prezinte actele care să ateste calificarea sa pentru acest post. Urmare a nedepunerii documentelor de calificare Comitetul de direcţie a hotărât transferarea postului de şofer de la Formaţia Exploatare Utilaje la Formaţia Rm.Vâlcea şi transformarea acestuia în post de agent hidro, şi, în acest sens s-a întocmit Actul adiţional nr.11 prin care s-a modificat locul de muncă al contestatorului în agent hidrotehnic. Iniţial contestatorul a semnat acest act adiţional, care s-a aplicat începând cu 3.07.2013, însă ulterior, la data de 9.07.2013, contestatorul a scris peste semnătura iniţială „refuz să semnez întrucât nu am calificare de agent hidro” şi s-a semnat din nou. Din luna iunie şi până în luna noiembrie contestatorul a lucrat ca agent hidrotehnic şi a fost pontat astfel, fără a se adresa instanţei şi a contesta schimbarea felului muncii.
Tribunalul Vâlcea, Secţia I-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin sentinţa civilă nr.332/4.03.2014 a admis contestaţia şi a dispus anularea deciziei nr.41/2013 şi reintegrarea contestatorului D.M., pe postul deţinut anterior concedierii.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut următoarele:
Prin contractul individual de muncă nr.332/6.01.2006, contestatorul D.M. a fost angajat la Direcţia Apelor Olt-SGA Vâlcea-Formaţia de exploatare şi Întreţinere Utilaje în funcţia de şofer.
La data de 4.06.2013, s-a întocmit Actul Adiţional nr.10 la CIM, prin care s-a modificat locul de muncă, respectiv la Formaţia Rm.Vâlcea şi felul muncii, respectiv mecanic utilaje, act ce a fost însuşit de contestator prin semnătură.
Prin Hotărârea nr.6/3.07.2013 a Comitetului de Direcţie al intimatei s-au hotărât modificările din structura de personal, care vor sta la baza organigramelor ABA Olt şi S.G.A, iar conform Anexei 1 la această Hotărâre s-a dispus transferarea unui post de şofer de la Formaţia Exploatare utilaje la Formaţia Rm.Vâlcea şi transformarea lui în post de agent hidrotehnic.
În aceeaşi zi, respectiv 3.07.2013, intimata a întocmit Actul Adiţional nr.11 la Contractul Individual de muncă al contestatorului prin care se modifică felul muncii, respectiv în agent hidrotehnic. Astfel, potrivit Hotărârii nr.6/2013, de fapt s-a dorit transferarea postului de şofer al contestatorului din cadrul Formaţiei reparaţii utilaje la Formaţia Rm.Vâlcea şi transformarea în post de agent hidrotehnic, după care s-a impus acestuia semnarea unui act adiţional pentru noua funcţie, însă contestatorul a refuzat să semneze noul act adiţional cu menţiunea că nu are calificarea necesară acestei funcţii, împrejurare confirmată de intimată prin adresa nr.448/10.07.2013. Prin această adresă, intimata aduce la cunoştinţa contestatorului faptul că, dat fiind refuzul său de a semna actul adiţional, vor fi nevoiţi să-i ofere un post de muncitor necalificat.
La data de 25.07.2013, Comitetul de Direcţie al ABA Olt intimata a întocmit Nota de Fundamentare nr.773/25.07.2013 privind aplicarea O.U.G. nr.77/2013 la ABA Olt. Prin aceasta, în temeiul dispoziţiilor O.U.G. nr.77/2013 se supune spre analiză şi aprobare structura de personal rezultată ca urmare a aplicării măsurilor O.U.G. nr.77/2013 în ce priveşte nr. de personal. Potrivit acestei note de fundamentare la SGA Vâlcea trebuiau reduse 5,25 posturi, din care: 1 pensionare anticipată, 1,25 reducere normă de muncă şi 3 posturi reduse.
Prin Hotărârea nr.7/2013 s-a aprobat nota de fundamentare 773/2013 urmând ca la SGA Vâlcea să se redusă 5,25 posturi.
La data de 1.08.2013, intimata a emis şi comunicat contestatorului Preavizul nr.31/1.08.2013, pentru punerea în aplicare a O.U.G. nr.77/2013, prin care „având în vedere Organigrama, Statul de funcţii şi Lista de meserii valabile la 1.09.2013 şi Hotărârea Comitetului de Direcţie 7/2013” începând cu data de 2.08.2013 domnului D.M., având funcţia de agent hidrotehnic, i se acordă un preaviz de 20 zile lucrătoare în perioada 2.08.2013- 31.08.2013, datorită desfiinţării locului de muncă al acestuia.
În cuprinsul Preavizului s-a menţionat: „la împlinirea termenului de preaviz urmează a se aplica decizia de concediere a salariatului, având ca efect încetarea contractului individual de muncă nr.332/1577/6.01.2006, ca urmare a concedierii individuale din iniţiativa angajatorului pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului.” De asemenea, se menţionează la motivele de fapt ale concedierii, desfiinţarea postului de mecanic din noua Organigramă la 1.09.2013 şi din statul de funcţii al SGA Vâlcea.
În fine, prin decizia nr.41/2013, „având în vedere punerea în aplicare a dispoziţiilor O.U.G. nr.77/2013 şi Hotărârea Comitetului de Direcţie nr.7/26.07.2013” s-a dispus că începând cu data de 2.11.2013 domnului D.M., având funcţia de agent hidrotehnic la Formaţia Rm.Vâlcea, îi încetează contractul de muncă nr.1577/6.01.2006, ca urmare a concedierii individuale generate de desfiinţarea efectivă a postului ocupat.
Din analiza tuturor documentelor ce au stat la baza concedierii contestatorului, instanţa a reţinut că singurul temei al concedierii l-au reprezentat dispoziţiile O.U.G. nr.77/2013.
Prin decizia nr.55 din 5 februarie 2014 a a fost admisă obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii de aprobare a O.U.G. nr.77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a Ministerelor.
În soluţionarea excepţiei, Curtea a reţinut că potrivit anexei 2 la O.U.G. nr.77/2013 s-a menţionat lapidar că” ordonatorii principali de credite ai instituţiilor prevăzute în prezenta anexă stabilesc numărul de posturi care se reduc în aparatul propriu şi/sau în instituţiile şi autorităţile din subordine, sub autoritate, în coordonare sau finanţate prin bugetul acestora, în conformitate cu analizele proprii, astfel încât să reflecte reducerea cu 4% a numărului total de posturi ocupate.” Aşadar, ordonatorii principali de credite, în mod discreţionar, pot desfiinţa posturi ocupate, din moment ce actul normativ criticat nu prevede criterii/condiţii în acest sens.
De asemenea, a reţinut că o atare reducere este de natură să afecteze capacitatea administrativă şi funcţionarea autorităţilor publice şi prin elementul discreţionar care intervine în luarea deciziei de desfiinţare a anumitor posturi. În mod evident, sunt afectate structura organizatorică şi numărul personalului în funcţie ale acestor instituţii fundamentale ale statului.
Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenţei sale, constatarea neconstituţionalităţii legii de aprobare a O.U.G. include şi ordonanţa la care se referă, aceasta încetând să mai producă efecte juridice, în condiţiile prevăzute de art.147 alin.1 din Constituţie.
Ca urmare, concedierea contestatorului a fost dispusă în baza unui act normativ declarat neconstituţional, fără ca intimata să facă vreo dovadă în cauză a existenţei unor alte motive de natură economică, care să necesite reorganizarea prin reducerea şi desfiinţarea posturilor.
Pe de altă parte, aşa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, analizate în considerentele precedente, deşi contestatorul a fost angajat cu Contract Individual de Muncă în funcţia de şofer, contractul fiind legal modificat prin Actul Adiţional nr.10/4.06.2013, în sensul modificării locului muncii la Formaţia Rm.Vâlcea şi a felului muncii – mecanic utilaje, intimata a dispus concedierea contestatorului din funcţia de „agent hidrotehnic”, funcţie pe care acesta nu a ocupat-o niciodată în mod legal.
Astfel, modificarea felului muncii stabilite prin CIM se poate dispune doar prin acordul părţilor, acord manifestat prin încheierea unui act adiţional la contract.
Deşi intimata a întocmit actul adiţional nr.11 din 3.07.2013, prin care schimba felul muncii contestatorului în agent hidrotehnic, contestatorul a refuzat în mod expres să semneze acest act adiţional, refuz recunoscut de intimată prin adresa nr.448/2013.
Împrejurarea că petentul nu a ocupat niciodată funcţia de agent hidrotehnic rezultă şi din cele două certificate emise de ITM Vâlcea, privind extras din Revisal.
Astfel, potrivit certificatului nr.6979/3.12.2013 eliberat la cererea contestatorului, acesta a fost încadrat potrivit CIM nr.1577/6.01.2006, la SGA Vâlcea, în funcţia de şofer autoturisme şi autocamioane, cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată, contractul încetând în baza art.65 alin.1 la data de 2.11.2013.
La data de 30.12.2013, se eliberează un nou certificat cu nr.7072/30.12.2013 din care rezultă că a fost angajat în baza aceluiaşi contract nr.1577/6.01.2006, la SGA Vâlcea, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, în funcţia de agent hidrotehnic, contractul încetând pe acelaşi temei şi la aceeaşi dată, 2.11.2013.
Or, pe de o parte, nu este posibil ca în baza aceluiaşi contract, salariatul să ocupe două funcţii diferite pe aceeaşi perioadă, iar pe de altă parte, nu se putea înscrie în Revisal o funcţie, fără să existe un act adiţional.
Mai mult decât atât, înscrierea în Revisal a funcţiei de agent hidrotehnic s-a făcut mult după emiterea deciziei de concediere din această funcţie.
Nu este de neglijat nici aspectul că, potrivit celor două certificate, contestatorul a ocupat ambele funcţii până la data de 2.11.2013, iar prin decizia de concediere a fost concediat din funcţia de agent hidrotehnic, ceea ce teoretic ar însemna că contestatorul a rămas în continuare pe funcţia de şofer.
Toate aceste aspecte ce reies din analiza celor două certificate, nu pot conduce decât la concluzia că cea de-a doua modificare a Revisal (aşa cum rezultă din certificatul din 30.12.2013) a fost făcută de intimată pro causa pentru a acoperi nelegalitatea deciziei de concediere nr.41/31/10/2013.
Faţă de toate aceste considerente, instanţa a reţinut că postul deţinut legal de contestator în temeiul CIM şi a actului adiţional nr.10/2013 nu a fost desfiinţat efectiv (fiind desfiinţat postul de agent hidrotehnic pe care acesta nu l-a ocupat legal niciodată), iar pe de altă parte, concedierea a fost dispusă discreţionar în temeiul O.U.G. nr.77/2013 ce a fost declarată neconstituţională.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen legal intimata, criticând-o pentru următoarele motive.
În mod eronat s-a reţinut că ultimul post deţinut de contestator a fost acela de mecanic utilaje, conform actului adiţional nr.10/4.06.2013, la contractul individual de muncă.
Cum contestatorul nu a prezentat acte de calificare până la data de 1.07.2013, a fost anulat actul adiţional nr.10 şi s-a întocmit un nou act adiţional cu nr.11, prin care i s-a modificat locul de muncă şi funcţia contestatorului, acesta fiind trecut pe postul de agent hidrotehnic.
În mod tardiv, intimatul a contestat schimbarea locului de muncă, excepţia tardivităţii contestării locului de muncă nefiind pusă de instanţa de fond în discuţia părţilor şi nici analizată de către aceasta.
Hotărârea este imposibil de executat, întrucât contestatorul nu deţine acte de calificare în meseria de mecanic utilaje.
Prin decizia civilă nr.650/8.09.2014, Curtea de Apel Piteşti a respins, ca nefondat, apelul formulat de intimata Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală De Apă Olt – Sistemul De Gospodărire A Apelor Vâlcea, pentru argumentele ce se vor arăta în continuare:
Susţinerea apelantei în sensul că instanţa de fond a reţinut eronat că ultimul post deţinut de contestator a fost acela de mecanic utilaje, este neîntemeiată.
Deşi prin contractul individual de muncă nr.332/2006, contestatorul a fost încadrat în meseria de şofer, prin actul adiţional nr.10 la contractul individual de muncă încheiat la data de 4.06.2013, părţile au convenit modificarea locului de muncă, dar şi a felului muncii, în sensul că acesta a fost încadrat pe funcţia de mecanic utilaje.
Susţinerea apelantei în sensul că a fost anulat actul adiţional nr.10 nu este dovedită cu niciun mijloc de probă, iar susţinerea că s-a întocmit un nou act adiţional cu nr.11, prin care s-a schimbat din nou felul muncii contestatorului în sensul că a fost trecut de pe funcţia de mecanic utilaje pe funcţia de agent hidrotehnic, este neîntemeiată, câtă vreme acest din urmă înscris invocat nu poartă semnătura salariatului, ci numai pe aceea a angajatorului, astfel că nu îndeplineşte condiţiile legale de validitate ale unei convenţii, lipsind consimţământul salariatului.
Se constată aşadar că la momentul emiterii şi comunicării preavizului către contestator, acesta îndeplinea funcţia de mecanic utilaje, ci nu pe aceea de agent hidrotehnic pentru care i s-a acordat preavizul de 20 de zile lucrătoare şi pentru care ulterior s-a emis decizia nr.41/31.10.2013, prin care i s-a desfăcut contractul individual de muncă, în temeiul dispoziţiilor art.65-67 din Codul muncii, invocându-se punerea în aplicare a dispoziţiilor O.U.G. nr.77/2013.
Faptul că, intimatul contestator nu a prezentat acte de calificare pentru funcţia de mecanic utilaje, aşa cum susţine apelanta, nu este de natură să confirme temeinicia susţinerii că actul adiţional nr.10 ar fi fost anulat şi că s-ar impune aprecierea că funcţia contestatorului este aceea de agent hidrotehnic, conform actului adiţional nr.11, câtă vreme actul adiţional nr.10 nu a fost modificat în niciuna din modalităţile prevăzute de lege cu privire la conţinutul său.
În fapt, intimatul nu a contestat schimbarea locului său de muncă din mecanic utilaje în agent hidrotehnic, ci prin acţiunea cu care a învestit instanţa a contestat decizia nr.41/2013, prin care i s-a desfăcut contractul individual de muncă, astfel încât este neîntemeiată şi excepţia referitoare la tardivitatea contestării schimbării locului de muncă.
Critica ce vizează imposibilitatea de a sentinţei pentru considerentul că intimatul nu deţine acte de calificare ca mecanic utilaje, este neîntemeiată, acesta fiind postul pentru care apelanta a convenit cu intimatul, prin act adiţional, schimbarea felului muncii, astfel încât aceasta se prevalează în formularea acestei critici, de propria sa culpă pentru a invoca imposibilitatea executării hotărârii.
Aşadar, în mod corect a reţinut instanţa de fond că prin decizia contestată în cauză apelanta a dispus desfacerea contractului de muncă al contestatorului din funcţia de agent hidrotehnic, ca urmare a desfiinţării acestui post din organigrama apelantei, funcţie pe care acesta nu o ocupa, câtă vreme conform contractului său de muncă fusese trecut pe postul de mecanic utilaje.
De altfel, aşa cum corect a reţinut instanţa de fond, concedierea contestatorului a fost dispusă în baza O.U.G. nr.77/2013, prin decizia nr.55/5.02.2014 a Curţii Constituţionale, s-a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi s-a constatat că dispoziţiile Legii privind aprobarea O.U.G. nr.77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor sunt neconstituţionale faţă de criticile formulate, raportate la art.115 alin.(6) din Constituţie.
În preambulul deciziei de desfacere a contractului de muncă al contestatorului, s-a indicat ca temei al încetării raportului de muncă dispoziţiile acestei ordonanţe, supusă controlului de constituţionalitate.
Faţă de toate aceste considerente, se constată că hotărârea pronunţată este legală şi temeinică, astfel încât în temeiul dispoziţiilor art.480 alin.1 din noul Cod de procedură civilă, se va respinge apelul ca nefondat.
