Judecătoria GĂEŞTI Sentinţă penală nr. 878 din data de 15.05.2014
Prin sentința penală nr. 878 din data de 15.05.2014 a Judecătoriei Găești s-a dispus:
“Respinge ca neîntemeiată contestația formulată de petentul condamnat HIA, aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii judecătorului delegat nr. 108 din data de 02.04.2014, pronunțată în dosarul nr. 106/JD/2014.
În baza art. 275 alin. 2 din Noul Cod de Procedură Penală:
Obligă petentul la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.05.2014″;.
Pentru a pronunța această sentință penală, instanța a reținut că la data de 09.04.2014 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești contestația formulată de persoana privată de libertate HIA, aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii judecătorului delegat nr. 108 din data de 02.04.2014, pronunțată în dosarul nr. 106/JD/2014.
Contestația nu a fost motivată nici în fapt, nici în drept.
Cauzei i-a fost atașat dosarul nr. 106/JD/2014.
Analizând actele dosarului, a constatat că:
Prin încheierea nr. 108 din data de 02.04.2014 a judecătorului de supraveghere a privării de libertate s-a dispus: respinge plângerea împotriva hotărârii nr. 150 din 28.03.2014 a comisiei pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de a pedepselor privative de libertate, formulată de persoana privată de libertate HIA, ca nefondată; menține regimul închis de executare a pedepsei privative de libertate stabilit de comisie; stabilește termen de reanalizare în comisia pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate la data de 26.07.2014.
S-a reținut de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate în încheierea atacată că la data de 28.03.2014 petentul condamnat a formulat plângere împotriva hotărârii nr. 150 din 28.03.2014 a comisiei pentru stabilirea, individualizare și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
Cu ocazia audierii în fața judecătorului de supraveghere a privării de libertate, petentul condamnat a declarat că își menține plângerea în legătură cu schimbarea de regim. I s-a adus la cunoștință hotărârea comisiei de regim de schimbare a regimului în închis și motivele acestei decizii. Nu este de acord cu schimbarea regimului de executare pentru că nu a săvârșit abaterea disciplinară de care a fost acuzat.
Față de actele existente la dosarul cauzei, instanța a constatat, cu privire la situația petentului, că acesta se află în Penitenciarul Găești în executarea pedepsei de 2 ani 3 luni închisoare, pentru infracțiuni privind circulația pe drumurile publice, potrivit mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 116/2012, emis în baza sentinței penale nr. 43/2012 de către Judecătoria Târgoviște. Petentul condamnat a început executarea pedepsei la data de 27.04.2012, aceasta urmând să expire la data de 26.07.2014.
Persoana privată de libertate execută pedeapsa în regim deschis începând cu data de 26.11.2012. Până la acest moment a fost sancționată disciplinar de 3 ori și a fost recompensată de 5 ori.
S-a mai putut constata că la data de 17.03.2014 persoana privată de libertate a fost sancționată disciplinar cu suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioadă de o lună, pentru săvârșirea abaterii disciplinare foarte grave constând în deținerea unei cartele SIM, prevăzută de art. 82 lit. j din Legea nr. 254/2013, potrivit hotărârii nr. E2/10 din 17.03.2014 a comisiei de disciplină. Plângerea împotriva acestei hotărâri a comisiei de disciplină a fost soluționată prin încheierea nr. 103 din 31.03.2014 pronunțată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate în dosarul nr. 98/JD/2014 prin respingerea plângerii ca nefondată.
Prin hotărârea nr. 150 din 28.03.2014 comisia pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate a decis, în unanimitate, repartizarea petentului condamnat în regim închis, cu motivarea că a fost analizat la sesizarea comisiei de disciplină și că a comis o abatere disciplinară foarte gravă ce-l face incompatibil cu regimul de executare actual.
În drept, potrivit art. 40 alin. 6 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate într-unul mai sever se poate dispune, în orice moment al executării pedepsei, dacă persoana condamnată a mai comis o infracțiune sau a fost sancționată disciplinar pentru o abatere disciplinară foarte gravă sau mai multe abateri disciplinare grave.
Față de textul de lege mai sus enunțat, instanța a constatat că în mod corect judecătorul de supraveghere a privării de libertate a apreciat că persoana privată de libertate a comis o astfel de abatere disciplinară, constând în deținerea de obiecte interzise – respectiv o cartelă SIM. Este de asemenea justă opinia judecătorului de supraveghere a privării de libertate în sensul că petentul condamnat a putut săvârși această abatere disciplinară tocmai ca urmare a executării pedepsei în regimul deschis, care este unul mai puțin restrictiv.
Petentul condamnat a fost repartizat în regim deschis începând cu data de 26.11.2012, dar nu a știut să aprecieze oportunitatea primită, profitând în sens negativ de beneficiile pe care acest tip de regim le oferă, anume a săvârșit abaterea disciplinară respectivă, catalogată ca fiind una foarte gravă. Săvârșirea acestei abateri disciplinare a fost facilitată exact de supravegherea minimă la care deținutul a fost supus în cadrul regimului deschis, de aceea instanța apreciază că prin conduita sa petentul condamnat s-a dovedit incompatibil cu regimul deschis de executare a pedepsei. Petentul condamnat trebuia să prețuiască “libertatea”; de care se putea bucura în regimul deschis și să manifeste un comportament corespunzător, care să îl facă demn de un asemenea regim foarte permisiv.
În ceea ce privește regimul semideschis, s-a apreciat că este pertinentă opinia judecătorului de supraveghere a privării de libertate în sensul că între acesta și regimul deschis există asemănări prea mari (posibilitatea deplasării nesupravegheate în zonele prestabilite din interiorul penitenciarului precum și accesul la spațiile deschise pe timpul zilei), astfel că și instanța a considerat că se impune ca persoana privată de libertate care a formulat prezenta contestație să execute pe viitor pedeapsa în regim închis, unde să se poată afla sub o pază mult mai strictă, astfel ca asemenea abateri disciplinare să nu se mai repete.
Cu privire la comportamentul petentului în detenție, s-a putut observa din actele dosarului că a fost recompensat pe întreaga durată a executării pedepsei de 5 ori, dar a fost sancționat de la momentul repartizării în regim deschis de 3 ori pentru abateri disciplinare foarte grave constând în deținere de obiecte interzise: la 19.01.2013, la 08.05.2013 și la 17.03.2014. Cu toate acestea, i s-a oferit de fiecare dată șansa să continue executarea pedepsei în regimul cel mai favorabil, însă clemența care i-a fost arătată nu a determinat nicio schimbare în sens pozitiv în atitudinea sa.
Având în vedere aceste aspecte, s-a apreciat ca fiind corect a se reține că persoana privată de libertate nu a dat dovezi de îndreptare care să justifice menținerea acesteia la un regim mai puțin restrictiv, potrivit art. 40 alin. 5 din Legea nr. 254/2013.
Instanța a mai constatat și că judecătorul de supraveghere a privării de libertate a fixat în mod legal termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de un an și care curge de la data emiterii hotărârii comisiei, conform art. 40 alin. 14, art. 188 alin. 2 din Legea nr. 254/2013 și art. 144 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006.
Având în vedere că ultima sancțiune aplicată persoanei private de libertate a fost în data de 17.03.2014 și că sancțiunea aplicată a fost suspendarea dreptului de a primi vizite pe o durată de o lună, dar și faptul că pedeapsa aplicată persoanei private de libertate urmează să înceteze la 26.07.2014, în mod corect s-a stabilit un termen de reanalizare la data de 26.07.2014, data încetării executării pedepsei.
În concluzie, având în vedere analiza realizată de instanță cu privire la cele sesizate de persoana privată de libertate și care au fost studiate și de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, instanța a reținut că încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate este legală și temeinică sub toate aspectele, judecătorul de supraveghere a privării de libertate administrând toate probele pe care le-a considerat necesare pentru justa soluționare, luând declarații petentului condamnat în condițiile stipulate de lege, solicitând relații de la administrația penitenciarului, invocând în mod corect textele legale aplicabile în speță, astfel încât criticile aduse de contestator încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate sunt nefondate, contestația sa urmând a fi respinsă ca nefondată.
