Vânzarea la licitaţie a bunului societăţii falite, trebuie aprobată de adunarea generală a creditorilor, potrivit art. 118 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenţei.
(Decizia nr. 31/14.01.2009 a Curţii de Apel Ploişeti –
Secţia Comercială şi de Administrativ)
Prin sentinţa nr. 1037/1.10.2008, Tribunalul Prahova – Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ, a respins contestaţia formulată de administratorul special P. G.O, în contradictoriu cu intimaţii SC S. SA Curtea de Argeş, prin lichidator judiciar SCP P. IPURL Piteşti, SC M. SRL, SC T. –D. SRL Curtea de Argeş, S.C. O. L. I. SRL Albeşti de Târg şi DGFP Argeş, ca neîntemeiată, respectiv capătul de cerere privind anularea procesului verbal de licitaţie din 22.11.2007 şi a actelor de ulterioară.
Pentru a hotarî astfel, prima instanţă a reţinut că prin sentinţa nr. 835 din 27.06.2008 pronunţată de Tribunalul Prahova – Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ, a fost admisă excepţia tardivităţii formulării contestaţiei, referitoare la anularea actelor de executare anterioare procesului verbal de licitaţie din data de 22.11.2007, a fost respins capătul de cerere privind anularea acestor acte ca tardiv, respins excepţia tardivităţii formulării capătul de cerere privind nulitatea procesului verbal al Adunarii Creditorilor din 7.11.2007, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatorului – administratorul special P. G., pentru acest capăt de cerere şi a respins capătul de cerere referitor la nulitatea absolută a procesului verbal al Adunării Creditorilor din data de 7.11.2007, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală.
Se reţine prin hotărâre, că faţă de această sentinţă, judecătorul sindic a trebuit să analizeze numai capătul de cerere referitor la anularea procesului verbal de licitaţie din data de 22.11.2007 şi a actelor de executare ulterioară, reţinând că dispozitiile art. 509 c.p.civ., nu sunt aplicabile în mod automat şi integral în procedura falimentului, ci numai în măsura compatibilităţii lor cu dispozitiile legii nr. 85/2006 şi cu principiul celerităţii prev. de art. 5 din lege şi adaptarea la acest principiu permite publicarea programului de licitaţii sub forma unei publicaţii unice, care conţine informaţia privind repetarea licitaţiei în fiecare zi anumită din cursul sâptâmânii, asigurându-se cunoaşterea de către cei interesaţi a şedinţelor de licitaţie.
Totodată, se reţine prin hotărâre că procesul verbal de licitaţie din 22.11.2007, conţine menţiunile obligatorii prevăzute de disp. art 511 c.p.civ., şi anume participanţii la licitaţie, sumele oferite de fiecare dintre aceştia, precum şi adjudecatarul imobilului SC M. SRL, preţul de pornire al licitaţiei, că potrivit art. 509 al. 5 c.p.civ., licitaţia a continuat pentru vânzarea bunului la cel mai mare preţ oferit de intimata SC M. SRL, declarată câştigătoare a licitaţiei la pretul de 1.430.000 lei RON plus TVA, că a fost respectată Hotarârea Adunării Creditorilor la data de 7.11.2007 în privinţa preţului de valorificare şi că susţinerea administratorului special că bunurile nu puteau fi adjudecate la licitaţia din 22.11.2007 la preţul oferit de adjudecatară nu este fondată, atâta timp cât creditorii îndreptăţiţi nu au solicitat desfiinţarea Adunarii Creditorilor şi implicit a procesului verbal care consemnează desfăşurarea adunării în condiţiile art. 14 al. 7 din Legea 85/2006, privind procedura insolvenţei.
Se mai reţine prin hotarâre, că neconsemnarea in procesul verbal de licitaţie, a modalităţii de achitare a preţului, pentru imobilul adjudecat, acest element nu este obligatoriu şi nu poate constitui un motiv de nulitate absolută, întrucât art. 512 c.p.civ. prevede că adjudecatarul imobilului are obligaţia de a depune preţul la dispoziţia lichidatorului în termen de cel mult 30 de zile de la data vânzării, ţinându-se seama de cauţiunea depusă în contul preţului, iar conform art. 513 c.p.civ., dacă preţul nu este depus în acest termen imobilul va fi din nou scos la vânzare, astfel că nefiind incident nici principiul potrivit căruia anularea actului principal atrage anularea actului subsecvent, tribunalul a respins contestaţia formulată de administratorul special, ca neîntemeiată.
Impotriva sentinţei a declarat recurs administratorul special al societăţii debitoare SC S. SA, criticând hotărârea pentru nelegalitate şi netemeinicie, arătând că hotărârea este dată cu încălcarea dispoziţiilor legale , că fiind a patra licitaţie organizată pentru vânzarea imobilului nu erau aplicabile dispoziţiile art. 504 pct. 9 c.p.civ., că procesul verbal de licitaţie din 22.11.2007, nu are la bază un act juridic, cert şi valid fiind încălcate dispoziţiile art. 13 şi următoarele din Legea nr. 85/2006, motiv de casare prev. de art. 304 pct.9 cod pr. Civilă, deoarece existând doua procese verbale a adunării creditorilor, cu aceeaşi dată şi aceeaşi oră, este nelegal a se considera că amândouă sunt valabile.
A mai arătat recurentul că hotărârea este dată cu încălcarea art. 116 din Legea 85/2006, întrucât vânzarea nu a fost încuviinţată de judecătorul sindic şi că potrivit art. 304/1 c.p.civ., coroborat cu art. 8 din legea 85/2006 instanţa trebuie să examineze cauza sub toate aspectele aşa cum au fost ele invocate în contestaţie.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei, admiterea contestaţiei şi anularea procesului verbal de licitaţie din 22.11.2007 şi a actelor de executare ulterioare.
Recursul este nefondat.
Primul motiv de recurs că, hotărârea este dată cu încâlcarea disp.art. 504 al. 1 pct. 1, 4, 13 şi 14 c.p.civ., coroborat cu art. 149 din Legea 85/2006, că judecătorul sindic a apreciat cu titlu generic că disp. art. 509 c.p.civ., nu sunt aplicabile în mod automat în procedura insolvenţei ci doar în măsura compatibilităţii cu principiul celerităţii, este nefondat.
Intr-adevăr dispoziţiile din codul de procedură civilă, cu privire la executarea silită, nu se pot aplica automat şi integral în procedura falimentului ci doar în măsura
compatibilităţii cu dispoziţiile din procedura falimentului şi cu principiul celerităţii, reglementat de disp. art. 5 din Legea 85/2006.
In ce priveşte încălcarea disp. art. 504 al.1 pct. 1,4,13 şi 14 c.p.civ., critica adusă sentinţei este nefondată, în publicaţiile de vânzare pentru licitaţiile organizate de lichidatorul judiciar pentru vânzarea imobilului, la datele de 8.10.2007, 22.10.2007, 2.11.2007 şi 22.11.2007, au fost respectate disp. art. 504 al.1 pct. 1,4,13 şi 14 c.pr.civ., în anunţurile de vânzare şi în publicaţiile de vânzare efectuate pentru licitaţiile organizate în vederea vânzării bunului, s-a arătat denumirea şi sediul organului de executare, respectiv a lichidatorului judiciar SCP P. I., denumirea şi sediul societăţii debitoare, data afişării publicaţiilor de vânzare rezultând din adresele întocmite de lichidator la Primaria mun. Curtea de Argeş, la Tribunalul Argeş, la Biroul lichidatorului judiciar şi la locul situării imobilului, pentru afişarea publicaţiilor, anunţurile pentru vânzare fiind publicate pe internet şi în ziarele Profit, Expres Argeş, Ancheta, Preţul Corect şi Ziua.
In considerentele hotărârii recurate, se arată dispoziţiile din codul de procedura civilă, care sunt compatibile cu cele din procedura falimentului reglementată de legea 85/2006 şi anume disp. art. 509 al. 5, 511, 512 şi 513 c.p.civ., astfel că susţinerea recurentului că nu s-a arătat în hotărâre care sunt dispoziţiile din procedura civilă compatibile cu cele din procedura falimentului.
Susţinerea recurentului că publicarea programului de licitaţie sub forma unei publicaţii unice din 15.11.2007, pentru vânzarea imobilului pentru data de 22.11.2007, nu ar cuprinde toate elementele constitutive prevăzute de lege şi că nu cuprinde data afişării şi că în acest mod nu s-a putut verifica dacă termenul de 60 de zile pentru licitaţie a fost respectat, este nefondată.
Publicaţiile de vânzare pentru licitaţia din 22.11.2007 au fost afişate la data de 7.11.2007, la Primăria Curtea de Argeş sub nr 17749 şi la Tribunalul Argeş sub nr.4721/15.11.2007 , unde sunt cuprinse toate elementele obligatorii prevăzute la art. 504 c.p.civ. şi anume denumirea lichidatorului judiciar, a societăţii debitoare, descrierea imobilului ce urmează a fi valorificat prin licitaţia organizată, preţul de pornire al licitaţiei, avansul de participare la licitaţie, locul şi data licitaţiei, semnătura şi ştampila organului de executare, respectiv a lichidatorului judiciar.
Cu privire la termenul la care licitaţia trebuia organizată, în cazul licitaţiei organizată la data de 22.11.2007 sunt aplicabile disp. art. 509 al. 5 c.p.civ., care prevăd că în cazul în care nu este oferit pretul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amâna la un alt termen de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o nouă publicaţie în condiţiile art. 504 al. 3 c.pr.civ. , termen la care licitaţia începe de la pretul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat.
In speţă licitaţia din 22.11.2007, era a patra licitaţie care a fost organizată pentru vânzarea imobilului, deoarece la datele din 8.10.2007, 22.10.2007 şi 2.11.2007 când au fost organizate licitaţile pentru vânzarea aceluiaşi imobil, nimeni din participanţii la licitaţie nu a oferit preţul la care a fost evaluat imobilul şi pentru care s-a pornit licitaţia, , astfel că în aceste condiţii sunt aplicabile disp. art 509 al. 5 c.p.civ., care prevăd că termenul la care se poate organiza o altă licitaţie este de cel mult de 60 de zile, termen care a fost întocmai respectat şi preţul de pornire al licitaţiei a fost de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat, aşa cum rezultă din procesul verbal din 22.11.2007, respectându-se preţul de pornire al licitaţiei de 2.060.000 lei plus TVA şi preţul minim de vânzare al imobilului de 1.400.000 lei.
In mod greşit susţine recurentul că termenul de licitaţie era de minim 30 de zile, atâta timp cât licitaţia din 22.11.2007 era a patra licitaţie ce se organiza, fiind aplicabile în speţă disp. art. 509 al. 5 c.p.civ., care prevede doar termenul maxim de cel mult 60 de zile pentru organizarea licitaţiei, termen care aşa cum s-a arătat mai sus a fost întocmai respectat, anunţurile de vânzare şi publicaţiile de vânzare fiind publicate în ziarele locale pe internet şi afişate la Tribunalul Argeş, Primăria mun. Curtea de Argeş, Biroul lichidatorului judiciar şi locul situării imobilului.
Cel de-al doilea motiv de recurs ce vizează validitatea procesului verbal de licitatie din 22.11.2007, recurentul susţinând că procesul verbal nu are la bază un act juridic valid , este nefondat.
Organizarea celei de-a patra licitaţii pentru data de 22.11.2007 a fost hotărâtă de Adunarea creditorilor debitoarei SC S. SA Curtea de Argeş, aşa cum rezultă din procesul verbal din 7.11.2007, cu ocazia adunării creditorilor stabilindu-se valoarea de 75% din preţul de evaluare prin reducerea a 25% din acest preţ, valoare care pentru imobil construcţie a fost stabilit la 2.051.614 RON plus TVA şi la teren de 226.400 RON plus TVA, valoare de la care s-a pornit licitaţia la data de 22.11.2007.
Tot din procesul verbal din 7.11.2007 rezultă că Adunarea Creditorilor a hotărât că preţul minim până la care să se efectueze vânzarea imobilului constând în construcţii şi teren, să fie de 1.400.000 lei plus TVA, valoare care deasemeni a fost respectată, imobilul fiind adjudecat de SC M. SRL Piteşti, la pretul de 1.430.000 lei plus TVA, fiind preţul cel mai mare oferit de participanţii la licitaţie.
Procesul verbal de licitaţie din 22.11.2007, cuprinde toate elementele obligatorii prevăzute la art. 511 c.p.civ., şi anume participanţii la licitaţie, sumele oferite de fiecare dintre aceştia, preţul de pornire al licitaţiei, respectiv valoarea de 75% din preţul de evaluare, adjudecatarul imobilului, procesul verbal fiind semnat de către lichidatorul judiciar, creditor şi adjudecatar şi de administratorul special, recurentul din dosar, care a semnat procesul verbal cu obiecţiuni.
Susţinerea recurentului că procesul verbal de licitaţie din 22.11.2007 nu are la bază un act juridic cert şi valid, fiind întocmite două procese verbale din 7.11.2007,
unul din aceste procese verbale necuprinzând semnătura reprezentantului DGFP Argeş , nu este fondată.
Potrivit disp. art. 14 al. 7 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei, hotărârea adunării creditorilor poate fi desfiinţată de judecătorul sindic pentru nelegalitate la cererea creditorilor, care au votat împotriva luării hotărârii respective şi au făcut să se consemneze aceasta în procesul verbal al adunării.
Prin urmare, hotărârea adunării creditorilor, poate fi desfiinţată de judecătorul sindic numai la cererea creditorilor, în speţă creditorii nu au solicitat judecătorului sindic desfiinţarea procesului verbal din 7.11.2007, procesul verbal fiind în aceste condiţii valid, atâta timp cât nu a fost desfiinţat, astfel încât susţinerea recurentului că acest act nu este un act valid nu este fondată.
In ce priveşte susţinerea recurentului că unul din cele două procese verbale nu a fost semnat de reprezentantul DGFP Argeş, aceasta este o cauză de nulitate relativă a actului, ce poate fi invocată doar de creditorii interesaţi, care în speţă nu au înţeles să o invoce.
De altfel hotărârea adunării creditorilor privind organizarea licitaţiei din 22.11.2007, preţul de pornire al licitaţiei de 75% din preţul de evaluare, de 2.051.614 RON plus TVA pentru construcţie şi 226.400 RON plus TVA pentru teren şi preţul minim de vânzare a imobilului de 1.400.000 lei plus TVA, este consemnată în tocmai în ambele exemplare ale procesului verbal din 7.11.2007.
Cel de-al treilea motiv de recurs privind încălcarea disp. art. 116 din Legea 185/2006, pe motiv că vânzarea la licitaţie nu a fost încuviinţată de judecătorul sindic este nefondată.
In speţă erau aplicabile disp. art. 118 al. 3 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei potrivit cărora se prevede că pentru efectuarea licitaţiei, lichidatorul va convoca Adunarea generală a creditorilor în termen de maxim 20 de zile de la data propunerii, notificând propunerea administratorului special, creditorilor cu garanţii reale ale bunului, titularilor unor drepturi de retenţie de orice fel şi Comitetului creditorilor, supunând votului adunării generale a creditorilor propunerea de vânzare.
Potrivit procesului verbal din 16.08.2007, rezultă că s-a aprobat propunerea de vânzare a imobilului prin licitaţie publică cu strigare, modalitatea de efectuare a licitaţiei fiind respectată la toate cele patru licitaţii organizate, pentru cea de-a patra licitaţie adunarea creditorilor a stabilit ca aceasta să aibe loc la data de 22.11.2007 cu reducerea preţului de pornire al licitaţiei la 75% din preţul de evaluare, fiind respectate întocmai dispozitiile legale şi pentru vânzarea imobilului prin licitaţie publică cu strigare aşa cum s-a procedat în speţă nu era necesar aprobarea judecătorului sindic, ci doar aşa cum s-a arătat mai sus aprobarea adunarii generale a creditorilor, aprobare care există.
Ultimul motiv de recurs că la licitaţie a participat şi C.M. care era angajata adjudecatarei SC M. SRL Piteşti, este nefondat.
Nici o dispoziţie legală nu interzice ca la licitaţie să participe şi o persoană fizică ce este salariata unei persoane juridice participantă la licitaţie şi de altfel din adresa depusă la dosar de către recurentă şi emisă de I.T.M. Argeş, rezultă doar data începerii activităţii la SC M. SRL de C. M. şi anume data de 1.04.2001 , fără a se arăta data când au încetat raporturile de muncă, sau dacă C. M. mai este angajată în continuare la societatea adjudecatară, iar din adresa nr. 70879/11.12.2008 a Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş, rezultă că C. M. este asociat unic al MM S. T. SRL.
Acestea au fost considerentele pentru care Curtea de Apel Ploişeti, a respins ca nefondat recursul declarat de administratorul special P. G. al societăţii debitoare SC S. SA Curtea de Argeş.
