Art.104 al.2 din Legea nr.1/2011 privind educaţia naţională
HG nr.1274/2011
Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar care cuprinde şi finanţarea de bază, respectiv cheltuielile cu salariile, sporuri, indemnizaţii sau alte drepturi de acest fel se asigură, potrivit art.104 al.2 din Legea nr.1/2011 privind educaţia naţională,din bugetul de stat, din sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată şi alte venituri ale aceluiaşi buget, ce se virează prin bugetele locale ale unităţilor administrativ – teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ.
Pentru plata drepturilor salariale, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale transmit Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene datele necesare stabilirii cuantumului sumelor necesare efectuării unor cheltuieli cu unităţile de învăţământ, operaţiune specifică ordonatorilor de credite, astfel că legitimitatea procesuală se va aprecia în raport de această calitate şi nu aceea de angajator.
(Decizia civilă nr.2678/03.12.2012)
Asupra recursului civil de faţă, constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, Uniunea Sindicatelor Învăţământ Vâlcea, pentru reclamanţii: D. I., S. M. şi G. D., a chemat în judecată Grădiniţa I.C.Brătianu Drăgăşani, Municipiul Drăgăşani şi pe Primarul acestui municipiu, pentru a fi obligaţi la plata diferenţelor de drepturi salariale rezultate în urma calculării acestora în raport de coeficientul de multiplicare prevăzut de OG nr.15/2008 şi Legea nr.221/2008, începând cu data de 01.01.2010 şi până la 13.05.2011, actualizate, în raport de indicele de inflaţie, urmând ca unitatea şcolară să facă rectificările corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
În cursul cercetărilor judecătoreşti s-a completat acţiunea în sensul că s-a solicitat plata dobânzilor legale.
În motivarea cererii s-a arătat că începând cu data de 01.10.208 s-a prevăzut în favoarea reclamanţilor creşteri salariale, potrivit OG nr.15/2008, care trebuia să fie acordate acestora până la data de 13 .05.2011, însă pârâţii, în mod greşit au refuzat să le plătească.
Tribunalul Vâlcea, prin sentinţa civilă nr.207/31 ianuarie 2012, a admis acţiunea, în sensul că a obligat pârâţii să calculeze şi să plătească fiecărui reclamant drepturile salariale, stabilite în raport de Legea nr.221/2008, începând cu data de 01.01.2010 şi până la 13.05.2011, sumele urmând să fie reactualizate în raport de indicele de inflaţie.
Au fost obligaţi pârâţii să opereze în Registrul general de evidenţă a salariaţilor modificările cuvenite, potrivit hotărârii instanţei de fond.
A fost respinsă cererea de rectificare a carnetelor de muncă şi de plată a dobânzilor legale.
Pentru a pronunţa o astfel de soluţie, instanţa de fond a reţinut că în favoarea reclamanţilor s-a prevăzut o creştere salarială, potrivit coeficientului de multiplicare reglementa de OUG nr.15/2008 şi Legea nr.221/2008, cu privire la aplicare acestor creşteri pronunţându-se şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, într-un recurs în interesul legii, în sensul că se vor aplica creşterile până la data de 31.12.2009.
Potrivit Legii nr.330/2009, salariile de care beneficiau reclamanţii trebuiau să fie păstrate în cuantumul de la data de 31.12.2009 şi după intrarea în vigoare a Legii nr.285/2010, motiv pentru care până la data de 13.05.2011, reclamanţilor trebuia să le fie plătit salariul în raport de coeficientul de multiplicare la care se referă actele normative evocate.
Împotriva hotărârii a formulat recurs pârâtul Municipiul Drăgăşani, pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în dezvoltarea căruia s-a arătat că în mod greşit s-a admis acţiunea reclamanţilor.
Prin decizia nr. 2678/03.12.2012, Curtea de Apel Piteşti a admis recursul declarat de pârâtul Municipiul Drăgăşani Prin Primar, împotriva sentinţei civile nr.207 din 31 ianuarie 2012, pronunţată de Tribunalul Vâlcea – Secţia civilă, în dosarul nr.6080/90/2011, a modificat sentinţa, în sensul că a respins acţiunea faţă de Municipiul Drăgăşani, menţinând în rest sentinţa.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de recurs a reţinut următoarele:
Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, care cuprinde şi finanţarea de bază, respectiv cheltuielile cu salariile, sporuri, indemnizaţii sau alte drepturi de acest fel stabilite prin lege se asigură potrivit art.104 alin.2 din Legea nr.1/2011 privind educaţia naţională, din bugetul de stat, din sume defalcate din şi alte venituri ale aceluiaşi buget ce se virează prin bugetele locale ale unităţilor administrativ teritoriale de care aparţine unitatea de învăţământ.
Prin hotărârea nr.1274/21.12.2011, Guvernul a aprobat norme metodologice de calcul pentru determinarea costului standard/elev/an şi finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, stabilind modalitatea de alocare a fondurilor de la bugetul de stat.
Potrivit art.4 din actul normativ evocat, unităţile de învăţământ cu personalitate juridică transmit în termen de 15 zile la începutul anului bugetar ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale de care aparţin numărul de elevi/preşcolari/unitatea şcolară.
La rândul lor, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale transmit aceste date Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene pentru fiecare unitate de învăţământ în parte, pentru a se repartiza sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate prin Legea bugetului anual, necesare finanţării cheltuielilor cu salariile care intră în componenţa finanţării de bază, asigurându-se plata drepturilor salariale prin virarea acestor sume de la bugetul de stat, prin bugetele consiliilor locale.
Din textele de lege enunţate rezultă că ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale au doar obligaţia de a transmite date necesare stabilirii cuantumului sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată necesară efectuării unor cheltuieli cu unităţile de învăţământ, efectuând operaţiuni specifice ordonatorilor de credite, obligaţiile unităţilor administrativ teritoriale urmând să fie analizate numai în raport de conţinutul acestor atribuţiuni, ci nu în raport de calitatea de angajator căruia îi revine sarcina să plătească drepturile salariale.
Plata drepturilor salariale se face numai de către unitatea şcolară, motiv pentru care, în mod greşit instanţa de fond a obligat recurentul, în solidar cu aceasta dinainte la plata salariilor, astfel că pentru toate aceste argumente, în baza art.312 Cod procedură civilă se va admite recursul.
