Aplicarea diminuării vârstei standard de pensionare pentru lunile de anticipare ce depăşesc 24 de luni
Curtea de Apel Cluj, secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 988 din 27 octombrie 2014
Prin sentinţa civilă nr. 377 din 04.03.2014 pronunţată de Tribunalul Maramureş în dosar nr. ../100/2013 s-a respins contestaţia formulată de contestatorul D.I., în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Maramureş,ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că reclamantul D.I., născut la data de 24 februarie 1953, i-a solicitat pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Maramureş prin cererea înregistrată sub nr. 173566 din 03.06.2013 înscrierea la anticipată parţială.
S-a reţinut că prin decizia atacată, raportat la vârsta standard de pensionare de 65 de ani pentru bărbaţi prevăzută de art. 53 al. 1 din Legea 263/2010, în situaţia reclamantului numărul lunilor de anticipare este 57, cuantumul pensiei anticipate parţiale fiindu-i stabilit prin diminuarea cu 57 X 0,75% = 42,75% a cuantumului pensiei pentru limită de vârstă ce i s-ar fi cuvenit, până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
A fost avut în vedere că reclamantul a contestat decizia la data de 16.07.2013 prin cererea nr. 20118 susţinând că are dreptul la reducerea vârstei de pensionare cu doi ani, de la 65 de ani la 63 de ani, pentru că a locuit în Baia Mare peste 30 de ani şi, în aceste condiţii, diminuarea trebuia raportată la vârsta de 63 de ani, astfel că, penalizarea ar trebui să fie de 33 de luni, nu de 57 de luni cum a calculat pârâta.
În reţinerea stării de fapt s-a arătat că prin adresa nr. 20118 din 26.07.2013 pârâta Casa Judeţeană de Pensii Maramureş i-a comunicat reclamantului că la data solicitării pensiei anticipate parţiale nu îndeplinea condiţiile cerute de art. 65 al. 5 din Legea 263/2010.
În analiza litigiului, instanţa a avut în vedere că potrivit art. 65 al. 1 din Legea 263/2010, pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani, iar conform art. 65 al.4 cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
De asemenea, a fost avut în vedere că potrivit art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 „persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorită extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv, Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna, pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4)”, iar norma interpretativă, respectiv art. 54 alin. (1) din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, aprobate prin H.G. nr. 257/2011, menţionează: „persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 65 alin.
(5) din lege pot solicita pensia anticipată parţială, fără penalizare, cu cel mult 2 ani înaintea vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 sau, după caz, anexa nr. 6 la
lege”
În aprecierea instanţei, legiuitorul nu a înţeles să stabilească o altă vârstă „standard” de pensionare pentru persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă, respectiv redusă cu 2 ani faţă de vârsta standard de pensionare menţionată la art. 53 al. 1 din Legea 263/2010, ci le-a recunoscut acestora beneficiul de a se pensiona anticipat (nu pentru limită de vârstă) cu cel mult 2 ani înaintea vârstei standard de pensionare, fără penalizare.
Raportat la aceste dispoziţii legale, instanţa a reţinut că în situaţia reclamantului potrivit susţinerilor acestuia, aplicarea art. 65 al. 5 din Legea 263/2010 ar fi presupus ca acesta să solicite anticipată la 63 de ani şi să beneficieze de o asemenea pensie, fără diminuarea prevăzută de art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, până la vârsta de 65 de ani când pensia anticipată se transforma în pensie pentru limită de vârstă.
În aprecierea instanţei, având în vedere că reclamantul a solicitat pensie anticipată parţială la vârsta de 60 de ani şi 3 luni, respectiv cu 57 de luni înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare definită în art. 3 lit. v din Legea 263/2010 ca fiind vârsta stabilită de lege, pentru bărbaţi şi femei, la care aceştia pot obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege, în mod corect corect prima instanţă a considerat că pârâta Casa Judeţeană de Pensii Maramureş i-a aplicat diminuarea de 42,75% raportat la vârsta de 65 de ani, decizia nr. nr. 249296 din 02.07.2013, cât şi adresa nr. 20118 din 26.07.2013 fiind temeinice şi legale.
În ce priveşte petitul reclamantului de recalculare a pensiei, instanţa a reţinut că Legea 263/2010 prevede în mod expres situaţiile în care se poate recalcula pensia anticipată parţială, respectiv în condiţiile art. 107 alin. (3), prin adăugarea veniturilor şi/sau stagiilor de cotizare, nevalorificate la stabilirea acesteia şi în condiţiile art. 67 alin. (1), la transformarea în pensie pentru limită de vârstă, situaţii care nu se regăsesc în speţă, căci art. 65 alin. (5) din lege nu constituie temei legal pentru recalcularea pensiei anticipate parţiale prin reducerea diminuării.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul D.I. solicitând admiterea acestuia şi modificarea în tot a sentinţei atacate în sensul admiterii acţiunii introductive aşa cum a fost formulată.
În motivele de apel, reclamantul arată că a solicitat Casei Judeţene de Pensii Maramureş, recalcularea pensiei sale cuvenită perioadei efectiv lucrate şi a vârstei la care a solicitat pensionarea având în vedere prevederile art.65 alin.5 al Legii nr.263/2010, care conferă posibiltiatea pensionării anticipate, fără penalizare, cu cel mult 2 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, adică 63 de ani în loc de 65 de ani.
În susţinerea apelului, reclamantul a arătat că, instanţa nu a ţinut cont de spiritul legii, respectiv de intenţia legiuitorului de a compensa, în vreun fel persoanele care au trăit o perioadă îndelungată în zone cu poluare accentuată, aşa cum este cazul municipiului Baia Mare şi de asemenea a arătat că instanţa a interpretat în mod rigid şi excesiv de formalist textul legal, într-un sens care nu produce efecte juridice în cazul său.
În acest sens a arătat că, în cazul persoanelor care se circumscriu textului legal, cum este şi cazul său – aspect necontestat în faţa instanţei – legiuitorul a înţeles să reducă practic, vârsta standard de pensionare cu 2 ani, de la 65 la 63 de ani. În acest sens, fiind clare prevederile art.54 alin.1, 2 ale HG 257/2011, privind normele de aplicare a Legii nr.263/2010, care se referă la pensionarea anticipată, fără penalizare, cu cel mult 2 ani înaintea vârstei standard de pensionare, astfel că printr-o interpretare per a contrario, se înţelege că, dacă se solicită pensionarea anticipată cu mai mult de 2 ani înaintea vârstei standard, atunci se va aplica penalizarea standard pe fiecare lună de anticipare, contrar interpretărilor date de pârâtă şi instanţă.
În aprecierea reclamantului, interpretarea textului aplicabil ar fi de preferat interpretarea textului legal menţionat în sensul în care aceesta ar conferi o facilitate persoanei care corespunde ipotezei prevăzute, decât îns ensul în care ar înlătura orice facilitate în favoarea apelantului.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata Casa Judeţeană de Pensii, Maramureş, solicită respingerea apelului ca nefondat şi păstrarea în tot a sentinţei atacate.
Prin întâmpinare s-a arătat că motivele de apel sunt nefondate.
În susţinerea afirmaţiei, a fost reţinută incidenţa prevederilor art.65 alin.(l) din Legea nr.263/2010 potrivit cărora pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5; ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu încă la 8 ani, precum şi a dispoziţiilor art.65 alin.(4) din legea nr.263/2010, conform cu care cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condiţiilor pentru limită de vârstă. Raportat la aceste dispoziţii legale s-a precizat că în cazul reclamantului, vârsta standard de pensionare este 65 de ani (art.53 alin.l din Legea hr.263/2010 raportat la anexa nr.5 la lege), acesta la data solicitării pensiei reclamantul avea vârsta de 60 de ani şi 3 luni, astfel că numărul de luni de anticipare era 57 de luni, iar prin aplicarea art. 65 alin.(4) procentul de diminuare este de 42,75% (57 luni x 0,75% = 42,75%).
În privinţa solicitării reclamantului a se avea în vedere disp.art. 65 alin.(5) din Legea nr.263/2010 care conferă posibilitatea pensionării anticipate parţiale fără penalizare pentru anumite categorii de persoane, respectiv „Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorită extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangqn, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna, pe o rază de 8 km în ju,rul acestor localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4) “, pârâta a apreciat că eclamantului nu-i sunt aplicabile aceste dispoziţii legale, întrucât ele reglementează o categorie de pensie destinată care este tot o pensie anticipată parţială, care se poate acorda cu doi ani înaintea vârstei standard de pensionare reclamantul solicitând pensie anticipată parţială cu aproape cinci ani (57 de luni) înainte de vârsta standard de pensionare.
Pârâta a mai susţinut în apărare că textul art.65 al.5 din Legea 263/2010 nu conţine dispoziţii referitoare la reducerea procentului de penalizare a pensiei, categorie de pensie reglementată fiind o categorie de pensie anticipată parţială, exclusiv fără penalizare.
Cu referire la aceleaşi dispoziţii legale, pârâta a mai arătat că acestea sunt clare şi lipsite de echivoc, sens în care a precizat că aceste dispoziţii se aplică doar persoanelor care solicită pensionarea anticipată cu cel mult doi ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, fapt ce rezultă şi din prevederile art. 54 alin.(l) din normele de aplicare a prevederilor Legii nr.263/2010, aprobate prin H.G. nr.257/2011 care prevăd că: „Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.65 alin.(5) din lege pot solicita pensia anticipată parţială, fără penalizare, cu cel mult doi ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr.5… la lege'”. Prin urmare, a arătat pârâta, persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de acest text de lege, pot beneficia de pensie anticipată parţială, fără penalizare, cu cel mult doi ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, iar la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parţială se transformă în pensie pentru limită de vârstă (art.67 alin.l din Legea nr.263/2010).
S-a susţinut că, din aceste prevederi legale rezultă cu evidenţă că reducerea vârstei standard de pensionare cu doi ani, reglementată de art.65 alin.(5) din Legea nr.263/2010 se referă doar la pensionarea anticipată parţială fără penalizare şi nu la pensia pentru limită de vârstă; s-a apreciat că dacă aceste dispoziţii s-ar interpreta în sensul celor susţinute de reclamant, dispoziţiile referitoare la reducerea vârstei standard de pensionare ar trebui să se regăsească la capitulul IV secţiunea I din lege – pensia pentru limită de vârstă.
În aprecierea pârâtei, este important de subliniat faptul că, din dispoziţiile art.65 alin.(4), rezultă că diminuarea se aplică până la “îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă”; astfel că, raportat la acest moment (îndeplinirea condiţiilor pentru limită de vârstă – în cazul reclamantului 65 de ani) se calculează şi numărul lunilor de penalizare. Dacă penalizarea s-ar aplica doar pentru 33 de luni, aşa cum susţine reclamantul, ar exista o diferenţă între numărul de luni de penalizare şi numărul de luni rămas până la împlinirea vârstei standard de pensionare, ceea ce contravene dispoziţiilor art.65 alin.(4) din Legea nr.263/2010.
Examinând hotărârea atacată cu luarea în considerare a criticilor din apel, a apărărilor din întâmpinare şi a dispoziţiilor art.476-478 din N.C.P.C., Curtea apreciază că apelul este fondat, în sensul celor ce se vor preciza în continuare.
Critica adusă hotărârii conţine, în esenţă, interpretarea şi aplicarea greşită, de către prima instanţă, a dispoz.art.65 alin.5 din Legea 263/2010.
În opinia reclamantului, prima instanţă nu a făcut o interpretare în spiritul legii a dispoziţiilor legale menţionate.
Critica este întemeiată.
Potrivit art. 65 alin. 5 din Legea nr. 263/2010, „persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorită extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna, pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. 4”.
Contrar celor reţinute de instanţa de fond, Curtea apreciază că dispoziţiile art. 65 alin. 5 din Legea 263/2010 sunt incidente în cazul pensiei reclamantului, întrucât acestea sunt prevăzute în cadrul Secţiunii a 3-a, Capitolul 4 din Legea 263/2010, secţiune care reglementează pensia anticipată parţial. Or, dacă s-ar accepta că art. 65 alin. 5 este aplicabil numai în situaţia în care se solicită reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, situaţie în care nu se mai aplică penalizarea prevăzută de art. 65 alin. 4 din Legea 263/2010, înseamnă că o astfel de pensie ar fi, de fapt întotdeauna o pensie anticipată, al cărei cuantum se stabileşte conform pensiei pentru limită de vârstă conform art. 62 alin. 4 din Legea 263/2010. Însă, legea pensiilor stabileşte că o astfel de pensie este anticipată parţial, de esenţa căreia este determinarea cuantumului prin diminuarea cu 0,75 % pe lună de anticipare din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit asiguratului.
În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 54 alin. 1 din HG 257/2011 (prin care s-au aprobat normele de aplicare ale Legii 263/2010), conform cărora „Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 65 alin. (5) din lege pot solicita pensia anticipată parţială, fără penalizare, cu cel mult 2 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 sau, după caz, în anexa nr. 6 la lege”.
Interpretând per a contrario aceste dispoziţii, se reţine că dacă se solicită pensionarea anticipată cu mai mult de doi ani înaintea vârstei standard de pensionare, la determinarea cuantumului pensiei anticipate parţiale se va aplica diminuarea pentru lunile de anticipare care depăşesc cele 24 de luni prevăzute de art. 65 alin. 5 din Legea 263/2010.
O interpretare în sensul solicitat de către pârâtă, ar ignora, pe de o parte, dispoz.art.48 alin.2 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, potrivit cărora alineatul, ca subdiviziune a articolului, reglementează o ipoteză juridică specifică ansamblului articolului, care aşa cum s-a arătat se referă la pensia anticipată parţial, iar pe de altă parte, voinţa legiuitorului care a urmărit crearea unui beneficiu pentru toţi cei aflaţi în ipoteza normei regăsită în articolul arătat.
Altfel spus, aplicarea alin.5 trebuie făcută în contextul întregului articol, recunoscând beneficiul acordat de legiuitor pe perioada celor 2 ani, respectiv fără penalizare între vârsta de 63 de ani şi 65 ani şi respectând celelalte dispoziţii ale articolului pentru ceilalţi 3 ani, până la împlinirea vârstei standard de pensionare, adică cu penalizare.
Consideraţiile făcute în cadrul întâmpinării de către pârâtă privind influenţa pe care locul aşezării disp.art.65 alin.4 ar avea-o în cadrul reglementării de ansamblu, precum şi celelalte consideraţii, nu pot fi reţinute, întrucât ele ignoră voinţa legiuitorului, aşa cum aceasta a fost mai sus prezentată.
Din perspectiva celor arătate, se constată că şi prima instanţă a făcut o interpretare şi aplicare greşită a dispoziţiilor legale susmenţionate.
Pentru motivele arătate, urmează ca în baza art.480 alin.2 din N.C.P.C., să admită apelul şi să schimbe în tot hotărârea atacată în sensul admiterii acţiunii reclamantului cu consecinţa anulării deciziei de pensie atacată şi dispunerii la recalcularea pensiei anticipate prin luarea în considerare a unui nr.de 33 de luni de anticipare şi obligare la plata diferentelor rezultate retroactiv, de la 03.2006 şi până la emiterea unei noi decizii.
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată în apel.
