Asupra prezentei acţiuni civile.
Prin cererea înregistrată sub nr. reclamanta Societatea Agricolă „” a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, obligarea pârâtei la plata sumei de 133670 lei, reprezentând rest plată tranşa a doua pentru sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli.
În motivarea acţiunii reclamanta a învederat instanţei că a formulat în temeiul OUG 20/2006 o cerere la sediul pârâtei prin care solicita să beneficieze de sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal, denumit sprijin direct pe unitate de suprafaţă. Prin cererea nr…. SA Adevărul …a solicitat să-i fie acordat sprijin direct pe unitatea de suprafaţă pentru o suprafaţă de 397 ha cultivată cu muştar.
Conform OUG 20/2006, sprijinul direct pe unitate de suprafaţă era acordat în două tranşe, după cum urmează: în prima etapă se acorda 50 % din sprijinul direct sub formă de bonuri valorice, iar etapa a doua se acorda 50 % din sprijinul direct cu plata în lei.
Aşa cum reiese din procesul verbal de recepţie şi restituire nr., societatea agricolă beneficia de 900 lei pentru fiecare hectar cultivat. Din conţinutul aceluiaşi proces verbal se reţine că în urma controlului efectuat de un reprezentant al APIA s-a constatat că reclamanta a cultivat doar o suprafaţă de 232 ha muştar şi nu cea de 397 ha, aşa cum menţionase în cerere.
Pentru suprafaţa de 397 ha reclamanta a primit bonuri valorice în cuantum de 178650 lei, urmând ca cea de-a doua tranşă, în cuantum de 178650 lei să fie achitată în lei. Având în vedere că societatea nu a cultivat decât o suprafaţă de 232 ha muştar, reprezentantul pârâtei a constatat că suma justificată este de 104400 lei, urmând ca suma de 74250 lei să fie restituită de către producătorul agricol.
Conform dispoziţiilor prevăzute de OUG 20/2006 pârâta avea obligaţia să-i acorde producătorului agricol subvenţia pentru suprafaţa cultivată, respectiv 232 ha muştar. În atare situaţie, APIA –trebuia să solicite producătorului agricol restituirea sumei de 74250 lei pentru suprafaţa de 165 ha necultivate, suma ce a fost achitată cu bonuri valorice la prima tranşă, dar trebuia să achite şi reclamantei tranşa a doua în valoare de 104400 lei. Astfel producătorul agricol mai are de primit suma de 30150 lei pentru terenul în suprafaţă de 232 ha muştar.
De asemenea, prin cererea înregistrată sub nr. reclamanta a solicitat pârâtei să îi acorde, în temeiul aceleiaşi ordonanţe, sprijin pentru o suprafaţă de 280 ha cultivată cu coriandru. La data de 29.06.2006, pârâta a încheiat procesul verbal de recepţie şi restituire prin care se consemna faptul că producătorul agricol a cultivat doar o suprafaţă de 255 ha coriandru şi nu 280. Pentru suprafaţa arătată în cerere reclamanta a încasat bonuri valorice în sumă de 126000 lei. Având în vedere că în urma controlului efectuat s-a găsit cultivată doar suprafaţa de 255 ha, producătorul agricol a justificat doar suma de 114750 lei rămânând o diferenţă de 11250 lei care trebuia înapoiată în contul pârâtei. Totodată pârâta avea obligaţia de a-i achita tranşa a doua pentru suprafaţa de 255 ha, în cuantum de 114750 lei.
Pârâta nu i-a solicitat reclamantei sumele datorate pentru că a încercat să se sustragă de la obligaţiile legale.
În drept reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 998 şi 999 şi art. 1 şi urm. OUG 20/2006.
În dovedirea cererii reclamanta a depus la dosar: procesul verbal de recepţie şi restituire nr., procesul verbal de recepţie şi restituire nr., sentinţa nr. a Tribunalului Buzău.
Pârâta a formulat întâmpinare invocând pe cale de excepţie necompetenţa materială a Judecătoriei Buzău, iar pe fond arătând că acţiunea reclamantei este nefondată.
În motivarea întâmpinării pârâta a învederat instanţei că având în vedere cererea reclamantei de a fi obligată pârâta la plata sumei de 133670 lei, reclamanta solicită în fapt anularea actelor administrative emise în speţă, respectiv a proceselor verbale de recepţie şi restituire nr.15 şi 16 din 29.06.2006 , în raport de care competenţa de soluţionare aparţine Tribunalului Buzău.
Pe fond cererea reclamantei este nefondată, întrucât prin semnarea proceselor verbale reclamanta şi-a însuşit actele administrative întocmite, iar lipsa oricărei obiecţiuni la procesele verbale echivalează cu o recunoaştere a faptului că nu a înfiinţat integral culturile de muştar şi coriandru.
Condiţia impusă de actul normativ este ca producţiile agricole să fie eficiente, condiţie neîndeplinită de reclamantă.
În drept pârâta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 115 c.p.c.
La solicitarea instanţei pârâta a depus la dosar documentaţia care a stat la baza cererilor de sprijin financiar depuse de reclamantă la pârâtă, f – 15-62.
La termenul de judecată din 12.03.2009 pârâta a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 39727,5 lei reprezentând diferenţa dintre valoarea bonurile valorice primite de reclamantă în toamna anului 2006 şi valoarea bonurilor valorice justificate.
În motivarea cererii pârâta reclamantă a învederat instanţei că reclamanta s-a angajat să înfiinţeze cu grâu o suprafaţă de 350 ha pentru care a primit bonuri valorice în sumă de 52500 lei. Reclamanta pârâtă nu a înfiinţat cultura la care s-a angajat, justificând doar suma de 12772,5 lei, diferenţa de 39727,5 lei urmând a fi restituită.
În drept pârâta reclamantă şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art.119-120 c.p.c.
În dovedirea cererii pârâta reclamantă a depus la dosar: cererea nr., procesul verbal de recepţie şi restituire nr., adv. nr..
La termenul de judecată din 2.04.2009 instanţa a respins excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Buzău, apreciind că obiectul cauzei nu îl reprezintă anularea unor acte administrative, respectiv a proceselor verbale, ci pretenţii, iar în ceea ce priveşte excepţia tardivităţii formulării cererii reconvenţionale, invocată de reclamanta pârâtă, în baza art. 135 c.p.c. instanţa a respins-o şi a dispus disjungerea acesteia şi înaintarea ei la Arhiva Judecătoriei Buzău în vederea formării unui nou dosar, în cadrul căruia se va pune în discuţie şi excepţia netimbrării şi suspendării prevăzute de art. 36 din Legea 85/2006.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:
Prin cererile nr:, f-15, , f-17, , f-18 şi, f- 16, reclamanta a solicitat acordarea sprijinului direct pentru suprafaţa cultivată de 397 ha muştar şi 280 ha coriandru, sprijin acordat în baza OUG 20/2006, constând în 900 lei/ha
Potrivit acestui act normativ reclamanta urma să achiziţioneze resurse materiale pentru realizarea de producţii agricole eficiente, de muştar şi coriandru, cu respectarea tehnologiilor de cultură şi în scopul asigurării securităţii alimentare a populaţiei.
Conform art. 2 – (1) din acelaşi act normativ, sprijinul direct pentru culturile de sfeclă de zahăr, soia din soiuri nemodificate genetic, plante textile, orez, plante medicinale şi aromatice, hamei, legume de câmp şi cartofi timpurii, legume de solarii şi sere reci, prevăzut în anexa nr. 1 la nr. crt. 1 – 8, se acorda în două etape:
a) în prima etapă se acordă 50% din sprijinul direct sub formă de bonuri valorice;
b) în etapa a doua se acordă 50% din sprijinul direct cu plata în lei.
Având în vedere aceste prevederi legale, reclamanta a primit în prima etapă, bonuri valorice în cuantum de 178650 lei, pentru cultura de muştar, iar pentru cultura de coriandru a primit suma de 126000 lei.
Potrivit art.8 din OUG 20/2006, reprezentanţii pârâtei întocmesc în prezenţa beneficiarului „ Procesul verbal de recepţie şi restituire„ , acestea înregistrându-se într-un registru special deschis de reprezentanţii teritoriali ai sucursalelor judeţene şi a municipiului Bucureşti ale Agenţiei.
În baza proceselor-verbale de recepţie şi restituire reprezentanţii teritoriali ai sucursalelor judeţene şi a municipiului Bucureşti ale Agenţiei întocmesc şi transmit sucursalei judeţene sau a municipiului Bucureşti a Agenţiei “Centralizatorul justificativ al sumelor acordate ca sprijin direct sub formă de bonuri valorice în prima etapă, şi plată în lei, etapa a doua” art.9.
Respectând aceste prevederi legale, în data de 29.06.2006 se întocmeşte de către reprezentanţii pârâtei, în prezenţa reprezentantului reclamantei MM, Nota de constatare, f- 19, în cuprinsul căreia părţile au consemnat că s-a cultivat de către reclamantă suprafaţa de 265 ha cu muştar, din totalul de 397, pentru care a primit prima tranşă de 178650 lei, însă din această suprafaţă de 265 ha doar 232 de ha corespund unei producţii agricole eficiente, f-21, situaţie consemnată şi în procesul verbal de recepţie şi restituire, f- 7, pentru care justifică din prima tranşă primită suma de 104400 lei, având de restituit suma de 74250 lei.
În ceea ce priveşte producţia de coriandru , conform Notei de constatare, f- 22, din cele 280 de ha pe care reclamanta s-a angajat că o să le cultive şi pentru care a solicitat sprijin, doar 255 de hectare au fost semănate, dar nu au fost îngrijite, suprafaţa cultivată fiind plină cu buruieni, iar coriandru nerăsărit în totalitate. Astfel părţile au stabilit în Procesul verbal de recepţie şi restituire, f-6 că din 280 ha reclamanta a realizat 255 ha, a primit în bonuri valorice suma de 126000 lei, a justificat 114750 lei, avea de restituit suma de 11250 lei, pentru tranşa a doua, pentru această cultură neavând de primit nicio sumă întrucât producţia era compromisă.
Este de remarcat faptul că prevederile OUG 20/2006 se aplică, iar solicitanţii beneficiază de sprijin, doar dacă realizează producţii agricole eficiente, cu respectarea tehnologiilor de cultură şi în scopul asigurării securităţii alimentare a populaţiei. Având în vedere aceste consideraţii pentru care s-a adoptat OUG 20/2006, din economia textului de lege mai sus menţionat reiese că sprijinul se acordă, atât în prima tranşă, cât şi în a doua, doar dacă beneficiarul a respectat tehnologiile pentru obţinerea unei recolte eficiente, nefiind obligatorie acordarea celei de-a doua tranşe în situaţia în care nu se prefigurează o recoltă corespunzătoare, pentru obţinerea căreia beneficiarul să fi folosit tehnologia corespunzătoare.
În considerarea celor de mai sus părţile au stabilit odată cu întocmirea Notei de constatare din, f-20, că tranşa a doua reclamanta o primeşte doar pentru 207 ha muştar şi nu pentru 232 ha, întrucât din această suprafaţă 25 de hectare avea o densitate foarte mică, deci producţia finală nu avea cum să corespundă cerinţelor legale. Aceleaşi părţi stabilesc că pentru cele 207 ha reclamantei i s-ar fi cuvenit 93150 lei (207 x 450). Din această sumă pârâta îi scade reclamantei sumele datorate din primele tranşe, de 74250 de la muştar şi 11250 lei , de la coriandru, consemnând că în tranşa a doua reclamanta urmează să primească suma de 7650 lei, sumă consemnată şi în procesul verbal de recepţie şi restituire nr.16 din 29.06.2006, f- 7.
Faţă de cele reţinute mai sus, constatând că pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată asumată prin procesul verbal de recepţie şi restituire, instanţa în baza art. 1-9 din OUG 20/2006, coroborat cu dispoziţiile art. 969 cod civil, urmează a admite în parte acţiunea şi a obliga pârâta către reclamantă la plata sumei de 7650 lei, reprezentând rest de plată tranşa a doua pentru sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
