Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu-Mureş, sub nr. 3830/320/2008, la data de 06.05.2008, reclamantul BE a chemat în judecată pe pârâta BI şi a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să se constataţi nulitatea testamentului olograf întocmit de defuncta BG la 31. 12. 2007; anularea certificatului de moştenitor nr. 4/22.01.2008 în dosarul succesoral nr. 6/2008 al notarului Public – Bălgărădean E. Stela Tîrgu-Mureş, privind succesiunea defunctei BG; calitatea sa de moştenitor legal de 1/2 parte, după defuncta BG, decedată la data de 02.01.2008 cu ultimul domiciliu în Tîrgu-Mureş, str. Gh. M, nr. 7/B jud. Mureş, în calitate de frate, iar pârâta BI având calitatea de colateral privilegiat, soră, iar pârâta MA având calitatea de nepoată de soră (descendent de soră); că masa partajabilă de împărţit rămasă în urma defunctei BG, constă din apartamentul alcătuit din 2 camere şi dependinţe situat în Tîrgu-Mureş, str. Gh. M nr. 7/B înscris în CF nr. 32084/IV Tîrgu-Mureş, cu nr. cadastral 2554/6/IV, dobândit prin cumpărarea în 1998, şi să se stabilească cota parte ce i se cuvine; ieşirea din indiviziune asupra imobilului susmenţionat, iar în urma alcătuirii şi atribuirii loturilor solicitate, atribuirea pe seama sa în natură a imobilului apartamentul alcătuit din 2 camere şi dependinţe situat în Tîrgu-Mureş, str. Gh. M nr. 7/B înscris în CF nr. 32084/IV Tîrgu-Mureş, cu nr. cadastral 2554/6/IV, CF nr. 32084/IV; anularea încheierii nr. 3827/2008 din CF nr. 32084/IV. Tîrgu-Mureş, şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că în urma defunctei BG decedată la data de 02.01.2008 cu ultimul domiciliu în Tîrgu-Mureş, str. Gh. M nr. 7/B jud. Mureş, moştenitori cu vocaţie la au rămas reclamantul în calitate de colateral privilegiat frate şi pârâta BI în calitate soră că, în urma decesului defuncta a lăsat drept moştenire imobilului apartamentul alcătuit din 2 camere şi dependinţe situat în Tîrgu-Mureş, str. Gh. M nr. 7/B înscris în CF nr. 32084/IV Tîrgu-Mureş, cu nr. cadastral 2554/6/IV, şi că la data de 31 decembrie 2007 defuncta a scris un olograf prin care a lăsat apartamentul pe seama pârâtei MA, având calitatea de descendent al pârâtei BI, că testamentul olograf poate fi anulat din mai multe motive:
În primul rând nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 859 potrivit cu care testamentul olograf este valabil numai dacă este scris în tot, datat şi semnat de mâna testatorului iar cele trei condiţii trebuie întrunite cumulative, în lipsa oricăreia dintre ele testamentul fiind nul şi că actul sub semnătură privată nu a fost scrisă de defuncta BG, şi în acest sens a solicitat verificarea de scripte, precum şi efectuarea unei expertize grafice de identificare a scrisului.
Un alt motiv pentru care se impune anularea testamentului olograf este lipsa de discernământ a defunctei şi că acest act sub semnătură privată este din data de 31.12.2007, deci practic acest testament a fost scris pe când defuncta era pe moarte şi că defuncta nu mai ieşea din apartament aşa că vecinii au chemat pârâtele, după care au chemat şi salvarea. De asemenea, reclamantul a mai arătat că defuncta a fost găsită leşinată în apartament de către pârâta MA, iar la ora 11,30 au refuzat salvarea, fapt ce este consemnat la Serviciul de ambulanţă Tîrgu-Mureş şi că în aceste împrejurări s-a scris acest testament olograf. În continuare, reclamantul a învederat că defuncta nu cunoştea limba română şi că se impune anularea acestui testament olograf.
În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 859, 1178, 667, 700 Cod civil.
În dovedirea afirmaţiilor sale, reclamantul a solicitat încuviinţarea administrării probei cu înscrisuri, fiind depuse la dosar înscris (f. 6), certificat de moştenitor (f. 7), judiciară (f. 8), copie acte de stare civilă (f. 10), extras CF (f. 11) a probei cu martori, fiind indicaţi martorul Pecheanu Emilia (f. 60), Mihaly Robert (f. 82), a probei cu interogatoriul pârâtei (f. 63-64) şi a reclamantului (f. 65).
În apărare, pârâtele au depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca fiind nefondată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării, pârâtele au arătat că mandatara reclamantului nu are mandat decât pentru primul petit, astfel încât punerea în discuţie a celorlalte cereri secundare, administrarea de probe în vederea realizării sistării unei eventuale coproprietăţi urmează după dovedirea calităţii legale ale mandatarului precum şi a reprezentantului acestuia, şi că pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei şi având în vedere petitele 2-6 depind de soluţia dată asupra nulităţii testamentului olograf, în opinia lor se impune disjungerea acestora de petitul principal şi soluţionarea cu prioritate a cererii principale. De asemenea pârâtele au mai arătat că în legătură cu nulitatea testamentului olograf al defunctei Barabasi Gizella reclamantul invocă lipsa condiţiilor prevăzute de art. 859 Cod civil şi lipsa de discernământ al defunctei la data întocmirii testamentului şi că întreg textul a fost scris de defunctă în faţa martorilor Orban Ilona, Kiss Aron, Kiss Tilda . În continuare, pârâtele au învederat că cele susţinute de reclamant sunt în totalitate nefondate şi au la bază doar presupuneri.
În drept, pârâtele au invocat dispoziţiile art. 115 Cod procedură civilă.
În dovedirea apărărilor sale, pârâtele au solicitat încuviinţarea administrării probei cu înscrisuri, fiind depuse la procură judiciară (f. 24), certificat medical constatator al decesului nr. 3 (f. 5), certificat de absolvire, adresele nr. 102/16.01.1985 (f. 29), nr. 1500/15.06.1983 (f. 30), adeverinţe (f. 31,32), declaraţii (f. 33-35), fişa de (f. 36-37), acte de stare civilă (f. 38—39), contract de vânzare-cumpărare (f. 47), cerere (f. 49), adeverinţă medicală (f. 61), scrisoare medicală (f. 62), cereri (f. 67-74), fişă de consultaţii medicale (f. 88-93), examen de bilanţ al stării de sănătate (f. 93), examen de bilanţ (f. 94), cupon de (f. 95), bilet de trimitere (f. 96-101), buletin de analize medicale (f. 102), EKG (f. 103-105), bilet de trimitere (f. 110), rezoluţie de începere a urmăririi penale (f. 201), încă un set de pe actele depuse, a probei cu interogatoriul pârâtei (f. 173), a probei cu martori, fiind indicaţi martorul Orban Ioana (f. 172), Kiss Aron (f. 193).
În cauză, instanţa a încuviinţat, atât pentru reclamantul cât şi pentru pârâte administrarea probei cu înscrisuri,administrarea probei cu interogatoriul reclamantului şi pârâtelor, a probei cu martori, fiind audiat Pecheanu Emilia (f. 60), Mihaly Robert (f. 82), Orban Ioana (f. 172), Kiss Aron (f. 193).
Analizând ansamblul probelor administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:
În ce priveşte primul capăt de cerere, legat de nulitatea testamentului olograf, instanţa reţine că notarul public a întocmit certificatul de moştenitor nr. 4/2008 din 22.01.2008 în baza testamentului olograf prezentat de pârâta MA, aşa cum rezultă din procesul-verbal întocmit cu privire la starea materială şi îndeplinirea condiţiilor de formă a testamentului (f. 15 DS). Instanţa reţine că, în urma contestării testamentului în faţa instanţei, înscrisul în care a fost constatat testamentul olograf nu a putut fi produs pentru realizarea expertizei tehnice judiciare – grafoscopică, aşa încât, în temeiul dispoziţiilor art. 174 Cod procedură civilă, va socoti ca dovedite afirmaţiile reclamantului. Instanţa statuează că notarul public are doar obligaţia de întocmi procesul-verbal doar în ce priveşte constatarea stării lui materiale, conform dispoziţiilor art. 74 din legea nr. 36/1995 Legea notarilor publici şi activităţii notariale, potrivit cărora în cazul existenţei unui testament găsit la inventar sau prezentat de partea interesată, notarul public procedează la deschiderea lui, iar dacă testamentul este olograf sau mistic se constată starea lui materială şi se întocmeşte un proces-verbal, nu şi atribuţia sau competenţa de a atesta validitatea testamentului ca act juridic sau aspecte tehnice grafologice legate de scrierea şi datarea testamentului olograf. Aşadar, verificare acestor aspecte se face în faţa instanţei, iar, în situaţia în care înscrisul constatator al testamentului olograf nu este înfăţişat, instanţa va aplica dispoziţiile art. 174 Cod procedură civilă, potrivit cărora dacă partea, […] după ce s-a dovedit deţinerea înscrisului, nu-l înfăţişează la cererea instanţei, aceasta va putea socoti ca dovedite pretenţiile părţii care a cerut înfăţişarea, cu privire la cuprinsul acelui înscris. În continuare, instanţa reţine că unul din motivele de nulitate a testamentului olograf se referă la neîndeplinirea condiţiilor de formă solemnă, conform dispoziţiilor art. 859 Cod civil – testamentul trebuie scris, datat şi semnat în întregime de persoana care testează – motiv asupra căruia instanţa nu se poate pronunţa decât după expertizarea tehnică a înscrisului original, în condiţiile legii. Astfel, testamentul olograf, deşi este un act solemn, fiind un înscris sub semnătură privată, dacă scrierea sau semnătura nu este recunoscută sau este contestată de moştenitori, este necesară administrarea unei expertize grafoscopice, pentru a putea determina prin metode ştiinţifice şi apoi pentru a stabili dacă scrisul aparţine sau nu defunctei. Aşadar, deoarece nu este admis ca fiind valid testamentul dactilografiat sau tipărit, nici testamentul constatat într-un înscris care nu poate fi înfăţişat în original pentru a fi expertizat în scopul stabilirii faptului că scrisul aparţine testatorului nu poate fi considerat ca fiind valid, ci este lovit de nulitate absolută, totală, pentru lipsa formei solemne, deoarece interesul protejat nu este numai unul particular, ci este unul general. În consecinţă, nu se poate dovedi cu martori împotriva unei atari stări de fapt, chiar dacă martorii ar declara că au văzut cum testatorul a scris, datat şi semnat cu mâna lui testamentul, deoarece oricând după redactare acesta poate fi falsificat prin contrafacere sau alterare ori înlocuit cu un alt testament olograf întocmit de o altă persoană. În continuare, instanţa reţine că declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, în lipsa exemplarului original al testamentului olograf, nu sunt admisibile pentru stabilirea validităţii şi eficienţei testamentului presupus întocmit, aşa încât declaraţiile martorilor vor fi apreciate ca fiind nerelevante. În concluzie, instanţa va analiza în continuare situaţia de fapt şi de drept ca şi cum testamentul olograf nu există, fiind ineficient din punct de vedere al efectelor juridice caracteristice, şi va aplica regulile devoluţiunii legale cu privire la situaţia de fapt stabilită.
Instanţa reţine că BG, cea despre a cărui moştenire este vorba (de cujus), a decedat la data de 01 ianuarie 2008, aşa cum rezultă din certificatul medical constatator al decesului nr. 3 din 01.01.2008 (f. 27), având ultimul domiciliu în Tîrgu-Mureş, str. Gheorghe M, nr. 7/B, judeţul Mureş. În continuare, reţine că masa succesorală rămasă în urma defunctei BG se compune din imobilul – apartament – situat în Tîrgu-Mureş, str. Gheorghe M, nr. 7/B, judeţul Mureş, înscris în CF nr. 32084/IV Tîrgu-Mureş, cu nr. cadastral 255/6/IV, aşa cum rezultă din extrasul de carte funciară a imobilului (f. 25 DS), coroborat cu date din cuprinsul certificatului de moştenitor nr. 4 din 22.01.2008 întocmit în dosarul succesoral nr. 6/2008 al Biroului notarului public Bălgărădean E. Stela, privind succesiunea defunctei BG.
În ce priveşte capătul de cererea legat de anularea certificatului de moştenitor nr. 4 din 22.01.2008 întocmit în dosarul succesoral nr. 6/2008 al Notarului public Bălgărădean E. Stela, privind succesiunea defunctei BG, instanţa reţine că, în urma constatării inexistenţei înscrisului constatator al testamentului olograf în temeiul căruia certificatul de moştenitor a fost emis, actul juridic unilateral cuprins în testament prin care s-ar fi instituit un legat în favoarea pârâtei MA este lovit de nulitate totală, în baza principiului general ale actelor juridice conform căruia un act juridic nedovedit în judecată este inexistent (idem est non esse et non probare) şi al principiilor în materia nulităţii actelor juridice conform cărora actul nul nu produce nici un efect (quod nullum est, nullum producit efectum) şi soarta actului juridic subsecvent urmează soarta actului juridic principal (accesorium sequitur principalem). În consecinţă, instanţa va admite acest capăt de cerere, va pronunţa nulitatea totală a certificatului de moştenitor, emis iniţial pe numele pârâtei MA, şi va dispune emiterea unui certificat de moştenitor pe numele reclamantului BE şi al pârâtei BI, aceştia fiind, ambii, fraţi (frate, soră) ai defunctei, având calitatea de moştenitori legali colaterali privilegiaţi – clasa a II-a de moştenitori – fiecare cu o cotă de 1/2 din masa succesorală, conform regulilor devoluţiunii legale. Instanţa, în ce priveşte calitatea de moştenitor a reclamantului la succesiunea defunctei BG, reţine că acesta este fratele defunctei BG şi al pârâtei BI, aşa cum rezultă din actele de stare civilă depuse de părţi – certificatul de naştere al reclamantului (f. 10), certificatul de naştere al pârâtei BI (f. 38).
În consecinţa considerentelor expuse, instanţa va dispune anularea încheierii nr. 3827 din 23.01.2008 prin care s-a admis cererea de înscriere a dreptului de proprietate în cotă de 1/1 al pârâtei MA în cartea funciară a imobilului, ca urmare a anulării certificatului de moştenitor nr. 4 din 22.01.2008, de asemenea, în aplicarea principiului conform căruia soarta actului juridic subsecvent urmează soarta actului juridic principal (accesorium sequitur principalem).
În continuare, întrucât părţile nu au solicitat administrarea probei cu expertiza tehnică de specialitate – evaluatorie în construcţii – şi întrucât, în temeiul dispoziţiilor art. 129 alin. (1) Cod procedură civilă, instanţa apreciază necesară administrarea acestei probe pentru deplina şi justa soluţionare a capătului de cerere privind partajarea imobilului, va dispune disjungerea acestui capăt de cerere, crearea unui nou dosar, care va fi judecat în continuare.
