Având în vedere contractul partilor, în care executarea prestatiilor contractuale este lunara, pentru fiecare suma exista un termen scadent, ce curge separat si pentru fiecare s-ar putea introduce o actiune de sine statatoare.
Prin sentinta nr. 178/3.02.2009 a Tribunalului Mehedinti stata în dosarul nr. 43/101/2004 s-a respins exceptia inadmisibilitatiii actiunii reclamantei SC H SRL împotriva pârâtelor SC TTE SRL, Mun. Tg. Mures si SCL Tg . Mures , s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a SCL Tg Mures si SC TTE SRL si au fost obligate în solidar la plata unor sume ce reprezinta cota parte ce-i revenea reclamantei din asociere pe perioada 01.01.2002 – 31.07.2008 cu dobânzile legale.
Pârâtii au declarat recurs si printre motivele de nelegalitate au invocat încalcarea dispozitiilor art. 132 C. pr.civ., întrucât prin precizarea la actiune din23.01.2008 s-a modificat actiunea introductiva, precizarea nereprezentând o majorare a câtimii obiectului cererii.
De asemenea, dreptul la actiune al reclamantei era prescris pentru perioada pretinsa în precizarea la actiune 23.08.2003 -23.01.2008
Curtea prin decizia nr. 189 din 6.10.2009 a respins sustinerile ca nefondate cu urmatoarea motivare:
În actiunea introductiva intimata reclamanta a solicitat drepturile cuvenite din neexecutarea contractului de colaborare pe perioada ianuarie 2002 – august 2003 cu dobânda aferenta, iar prin precizarea din 23.01.2008 si cele pentru perioada august 2003 si pâna la încetarea contractului.
Cererea formulata la 23.01.2008 când s-a aratat cuantumul total al pretentiilor, are acelasi temei juridic ca si actiunea introductiva, raspunderea contractuala, priveste aceleasi parti, are aceeasi cauza, doar obiectul apare modificat numai cu privire la solicitarea despagubirilor în continuare din august 2003 si pâna la încetarea contractului – 1.08.2008. Având în vedere contractul partilor, în care executarea prestatiilor contractuale este lunara, Curtea a apreciat ca pentru fiecare suma exista un termen scadent, ce curge separat si ca pentru fiecare s-ar putea introduce o actiune de sine statatoare. Cererea precizata este atipica fata de dispozitiile art. 132 C. pr.civ. în sensul ca împrumuta caracteristici si de la cererea prevazuta în art. 132 alin.1 cât si de la cea prevazuta de alin.2 al aceluiasi articol. Se apreciaza astfel, ca în mod corect, din punct de vedere procedural, instanta a integrat-o actiunii introductive fara a înfrânge dispozitiile art.132 alin.2 C.pr.civ.
Dar, asa cum deja s-a mentionat dat fiind contractul partilor cu succesiva, lunara, cererea fiind atipica în raport de dispozitiile art. 132 C.pr.civ. are o oarecare autonomie procedurala. În aceasta situatie sustinerea intimatei reclamante ca termenul de prescriptie s-a întrerupt odata cu formularea cererii introductive si pentru perioada pretinsa ulterior este nefondata. Astfel, în cererea introductiva a solicitat antrenarea raspunderii contractuale a pârâtelor pentru neexecutarea prestatiilor pe perioada ianuarie 2002-22 august 2003, iar prin cererea precizata din 23.01.2008 pe perioada 23 august 2003 si pâna la încetarea contractului 1.08.2008, termenul de prescriptie curge de la scadenta pentru fiecare suma lunara în parte, întreruperea intervenind de la data solicitarii acestora.
De asemenea intimata reclamanta a invocat ca prescriptia dreptului la actiune a început sa curga din momentul cunoasterii întinderii pagubei, respectiv 13.01.2008 când s-a depus raportul de expertiza. În cazul în speta, este vorba de executarea unui contract cu prestatii succesive lunare, cu termene scadente si chiar daca nu cunostea exact cota lunara de beneficii aceasta putea fi aproximata, asa cum a facut în cererea introductiva (“prestatiilor ce vor fi stabilite printr-o expertiza” si care la aceea data le-a evaluat la 1.430.000.000 lei vechi, pentru perioada 01.01.2002 – 22.08.2003 fara vreo alta precizare de genul ca le-ar solicita si în continuare). În precizarea din 23.01.2008 arata ca a cerut prestatiile lunare pe perioada 01.01.2002 – 22.08.2003 si apoi în continuare pâna la 23.08.2003 si pâna la încetarea contractului.
Fata de cele aratate, Curtea a constatat ca pentru perioada 23.08.2003 -23.01.2005 dreptul la actiune al reclamantei este prescris, asa ca în aceasta privinta este întemeiata critica apelantelor deoarece, în mod gresit instanta de fond a respins exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru o parte din pretentiile intimatei reclamantei.
