La înscrierea incidentului de plată banca verifică numai condiţiile formale prevăzute de art. 13 din Regulamentul nr. 1/2001 al BNR fără a avea obligaţia de a verifica raporturile de fond dintre părţi care au dus la emiterea titlului de credit.( sentinţa nr. 1474 din 16 Noiembrie 2009 )
Prin cererea înregistrată sub nr. 3585/90/2009 reclamanta SC A. SRL a solicitat instanţei ca în contradictoriu cu pârâtele C. B. SA, BANCA NATIONALA A ROMANIEI şi SC A. E. SRL, pe cale de ordonanţă preşedinţială să dispună suspendarea măsurii înscrierii în Fişierul Naţional al Biletelor la Ordin ( FNBO) a incidentului de plăţi produs cu biletul la ordin CECE3AH nr. 0016064 introdus la plată de către pârâta SC A. E. SRL la data de 22 oct. 2009, până la soluţionarea pe fond a cererii de anulare a biletului la ordin ce face obiectul dosarului nr. 3584/90/2009 cu termen la 2 dec. 2009 pe rolul Tribunalului Vâlcea.
În motivarea cererii reclamanta arată prin contractul cadru de vânzare cumpărare din 27 mai 2008 reclamanta a convenit să cumpere de la pârâta SC A. E. SRL mărfuri specifice iar cu titlu de garanţie pentru plata preţului a predat pârâtei biletul la ordin susmenţionat. Marfa vândută nu a corespuns însă cerinţelor pârâtei motiv pentru care pârâta însăşi a stornat facturile de livrare. Cu toate acestea pârâta a introdus la plată cu rea credinţă biletul la ordin completat de ea însăşi cu suma de 8325 lei. Existând o lipsă parţială de disponibil pârâta C. B. SA a refuzat la plată biletul şi totodată a dispus înscrierea incidentului bancar în FNBO.
Această măsură este de natură să provoace pagube ireparabile reclamantei care a fost de bună credinţă în condiţiile în care nu datora plata, astfel încât reclamanta este îndreptăţită să solicite suspendarea înscrierii incidentului până la soluţionarea fondului cauzei.
Reclamanta a mai formulat o cerere identică, având acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, cererea fiind înregistrată sub nr. 3669/90/2009 iar în temeiul art. 163 din cele două dosare au fost conexate.
Pârâta SC A. E. SRL prin întâmpinare a solicita respingerea cererii arătând că facturile nu au fost stornate, ele sunt evidenţiate în şi sunt în sold pentru suma de 8.325 lei astfel încât utilizarea biletului la ordin a fost făcută cu bună credinţă, în mod legal.
Pârâta BANCA NATIONALA A ROMANIEI a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive arătând că potrivit art. 36 din Regulamentul nr. 1/2001 anularea incidentului de plată se poate face numai de persoanele declarante, din proprie iniţiativă sau la solicitarea instanţelor judecătoreşti.
Pârâta C. B. SA nu a formulat întâmpinare.
Din probele administrate tribunalul constată că reclamanta nu contestă regularitatea formală a biletului la ordin şi nici faptul lipsei disponibilului în momentul prezentării la plată.
Potrivit art. 2 din Regulamentul nr. 1/2001 al BNR constituie incident de plată major incidentul determinat de faptul că biletul la ordin a fost refuzat din lipsă parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată în termen.
Potrivit art. 13 din acelaşi act normativ în cazul în care o persoană declarantă – bancă, în calitate de bancă trasă, a trasului sau a subscriitorului, a decis refuzul la plată al cecului, cambiei sau biletului la ordin, aceasta are obligaţia ca, cel târziu în ziua bancară următoare zilei refuzului, să transmită la Centrala Incidentelor de Plăţi o cerere de înscriere a refuzului bancar.
În speţă constatând regularitatea formală a biletului la ordin, adică faptul că titlul de credit conţine toate datele prevăzute de Legea nr. 58/1934 specifice biletului la ordin, precum şi lipsa disponibilului în cont banca era obligată să transmită cererea de înregistrare a refuzului de plată.
Datorită caracterului formal complet şi autonom al obligaţiei cambiale, adică faptul că datoria se naşte chiar din titlu, desprinsă de raportul fundamental care i-a dat naştere, banca nu este ţinută să verifice raportul fundamental dintre părţi înainte de raportarea incidentului de plată, acest aspect depăşind limitele procedurii înscrierii incidentului .
Faţă de aceste considerente de fapt tribunalul constată că aparenţa de drept concretizată în regularitatea formală a operaţiunilor de raportare a incidentului de plată relevă faptul că banca a respectat dispoziţiile actului normativ susmenţionat care obligă la raportarea acestor incidente.
Este adevărat că înscrierea incidentului provoacă prejudicii reclamantei însă acest aspect nu este suficient pentru admiterea unei ordonanţe preşedinţiale dacă nu se dovedeşte, cel puţin în aparenţă, culpa pârâtei în producerea prejudiciului.
Aşa fiind, pentru considerentele susmenţionate tribunalul urmează să respingă cererea reclamantei.
