Revoluţionar. Indemnizaţie diminuată cu 15% în anul 2010. Solicitarea restituirii. Neîndreptăţire


Curtea de Apel Cluj, secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 1056 din 4 noiembrie 2014

Prin sentinţa civilă nr. 933 din 27.01.2014 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. …/117/2013, a fost respinsă acţiunea formulată şi precizată de reclamantul M.R.M. împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Cluj, având ca obiect socială.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, coroborate cu susţinerile părţilor, reclamantul este beneficiarul unei indemnizaţii reparatorii lunare acordate în temeiul Legii nr. 341/2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.

Potrivit art.4 alin.4 din Legea nr. 341/2004, beneficiază de o indemnizaţie lunară reparatorie calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, persoanele prevăzute de lege numai dacă au un mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Potrivit art.14 alin.1 lit. d) din Legea nr.118/2010, de la data intrării în vigoare a acestei legi, indemnizaţiile prevăzute de Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, au fost reduse cu 15%.

Conform art.16 din Legea nr.118/2010, prevederile art.4 alin.1 din lege s-au aplicat până la data de 31 decembrie 2010, iar potrivit alin.2 al aceluiaşi articol, începând cu data de 1 ianuarie 2011, legiuitorul a precizat că se vor aplica politici sociale şi de personal care să asigure încadrarea în nivelul cheltuielilor bugetare rezultate ca urmare a aplicării măsurilor de reducere a acestora adoptate în cursul anului 2010, în condiţiile Legii-cadru nr. 330/2009, precum şi cu respectarea prevederilor legii bugetului de stat şi ale legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011.

În acest sens a fost adoptată Legea nr.285/2010, care, la art.10 alin.1 prevede că, începând cu luna ianuarie 2011, drepturile prevăzute la art.14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează cu 15% faţă de cuantumul aflat în plată în luna octombrie 2010.

Prin urmare, legiuitorul a reglementat în mod expres modul de calcul al indemnizaţiei reperatorii acordate celor îndreptăţiţi în acest sens potrivit Legii nr.341/2004, pentru anul 2011, prevăzând că în calculul acesteia se va porni de la cuantumul aflat în plată în luna octombrie 2010, care se majorează cu 15%. Faţă de aceste dispoziţii ale legii noi, care stabilesc cuantumul indemnizaţiei reparatorii pe anul 2011 fără vreo referinţă la indicatorii salariu mediu brut sau câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, ci doar la cuantumul indemnizaţiei care a fost plătită reclamantului în luna octombrie 2010, instanţa reţine că indemnizaţia cuvenită în anul 2011 a fost corect stabilită.

Afirmaţia reclamantului că indemnizaţia reparatorie de revoluţionar trebuie să fie calculată în funcţie de salariul mediu brut este adevărată, acestea fiind prevederile Legii nr. 341/2004. Pe lângă aceste prevederi se aplică, însă, şi cele cuprinse în Legea nr. 118/2010 şi în Legea nr. 285/2010, acte normative care au aceeaşi forţă juridică pe care o are şi Legea nr. 341/2004. Prin urmare, la cuantumul obţinut în urma calculului prevăzut de Legea nr. 341/2004, trebuie să se aplice reducerea prevăzută de art. 14 lit. (d) din Legea nr. 118/2010 şi mărirea prevăzută de art. 10 din Legea nr. 285/2010.

Cu privire la anul 2012, instanţa reţine că, potrivit art. 18 din Legea nr. 283/2011 indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin, (4) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă în anul 2012. Faţă de prevederile speciale cuprinse în Legea nr. 283/2011, instanţa a considerat că în mod corect pârâta nu a plătit indemnizaţia specială pretinsă de reclamant, reţinându-se şi incidenţa în cauză a Deciziei nr. 922/2012. Prin urmare, instanţa a constatat că pârâta Casa

Judeţeană de Pensii Cluj a aplicat în mod corect prevederile legale incidente pentru care, pe fond, a respins acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.

împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul M.R.M., solicitând modificarea sentinţei civile atacate, cu admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

În motivare a arătat în esenţă că Legea 118/2010 – lege privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar – are, în realitate, ca obiect de reglementate o serie de restrângeri ale exerciţiului unor drepturi fundamentale, iar în ceea ce priveşte beneficiarii Legii nr. 341/2004, Legea nr. 118/2010 prevede la art.14 lit. d.) reducerea cu 15% a următoarelor drepturi: indemnizaţiile prevăzute de Legea recunoaşterii fata de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la Victoria Revoluţiei romane din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr.341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Având în vedere cele susţinute solicită restituirea sumelor reţinute fără titlu în anul 2010. aceste sume ridicându-se la valoarea totala de 2.808 lei, pentru fiecare reclamant.

S-a mai invocat că indemnizaţia aferentă anului 2011 a fost greşit calculată, intimata raportându-se la salariul mediu brut aprobat pe anul 2010 (1836 lei) şi nu la salariul mediu brut pe anul 2011, aşa cum prevede art. 4 din Legea 341/2004, întrucât Legea 287/2010 nu conţine dispoziţii cu privire la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat la care se refera art.4 din Legea nr. 341/2004.

Consideră că o astfel de interpretare a textului legal nu poate fi acceptata de instanţa, având în vedere ca reclamant nu poate fi prejudiciat în dreptul său pe motiv ca legea nu dispune sau nu e clară.

Faptul că legiuitorul a omis sa menţioneze expres ca noţiunea de salariu mediu brut, regăsită în dispoziţiile Legii nr. 341/2004, se înlocuieşte cu noţiunea de câştig salariat, nu conduce la concluzia că există vid legislativ.

Prin adoptarea O.U.G. nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referinţa câştigul salarial mediu brut în domeniul muncii şi protecţiei sociale, în cuprinsul Notei de fundamentare se menţionează ca la promovarea acestei ordonanţe s-a avut în vedere art.36, alin. l din Legea nr. 24/2000 potrivit căruia actele normative trebuie redactate intr-un limbaj şi stil juridic specific normative, concis, sobru, clar şi precis, care sa excludă orice echivoc. Lipsa acestui echivoc real reiese şi din cuprinsul notei de fundamentare, unde, pentru definirea aceluiaşi indicator, sunt utilizate încă trei denumiri distinctive, respectiv una în titlu şi doua în art. l, nefăcându-se diferenţe între definirea termenilor.

Abilitatea de care dau dovada autorităţile în adoptarea unei strategii inimaginabile de persecutare a revoluţionarilor a determinat chiar apariţia acestei ordonanţe care confirma similitudinea celor doua sintagme, respective „salariu mediu brut” şi „câştig salarial mediu brut”.

Apelantul a mai arătat că în anul 2012, Statul Roman prin Casa Locală de Pensii Turda, nu i-a plătit cuantumul corect al indemnizaţiei reparatorii, deşi, e acordată de dispoziţiile Legii nr.341/2004, cu modificările şi completările ulterioare coroborat cu dispoziţiile art.8 (1)din Legea nr.283/2011, ambele în vigoare.

In drept, a invocat prevederile art. 466 colab cu art. 480 alin 2 C.proc civ, art. 583 cod proc civila, OUG 80/2013 – acţiunea fiind scutita de plata taxei de timbru, O.U.G. nr. 80/2010, O.U.G. nr. 37/2008, Legea nr. 283/2011, Legea nr. 554/2004, Legea nr. 341/2004, Legea nr. 441/2004 art. 4, alin 4.

Analizând sentinţa atacată prin prisma motivelor de apel şi a apărărilor formulate, Curtea reţine următoarele:

Referitor la criticile privind diminuarea indemnizaţiei de revoluţionar pentru anul 2010, se constată că prin Decizia nr. 874/2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii 118/2010, Curtea Constituţională a statuat în sensul că dispoziţiile art.

14 lit. d din legea menţionată sunt constituţionale, analiza efectuându-se chiar în raport de art. 53 din Constituţie, cu referire şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. În aceste condiţii, instanţa de judecată nu ar putea decât cu depăşirea atribuţiilor să constate că dispoziţiile menţionate, care reglementează diminuarea indemnizaţiei de revoluţionar cu

15 %, sunt neconstituţionale.

De asemenea, în condiţiile în care instanţa de constituţional a examinat distinct măsura de reducere a pensiilor de cea de reducere a indemnizaţiei de revoluţionar, Curtea de Apel apreciază că dispoziţiile art. 43 alin. 2 din Legea 341/2004 ( care prevede că „Reglementările prevăzute de legislaţia privind pensiile, proprie fiecărui plătitor, referitoare la stabilire, plată, modificare, suspendare, reluare, încetare, expertizare, revizuire, contestare şi recuperare a sumelor încasate necuvenit, se aplică şi indemnizaţiilor prevăzute de lege, dacă aceasta nu dispune altfel”), nu pot fi interpretate în sensul indicat de apelant la fondul cauzei, respectiv că indemnizaţiile de revoluţionar se asimilează pensiilor, iar întrucât reducerea acestora este neconstituţională şi reducerea indemnizaţiilor este neconstituţională.

În consecinţă, diminuarea începând cu 03.07.2010 a indemnizaţiei reparatorii la care este îndreptăţit apelantul în temeiul art. 4 alin. 4 din Legea 341/2004 are temei legal chiar în dispoziţiile invocate în apelul de apel, respectiv art. 14 lit.d din Legea 118/2010.

În ceea ce priveşte modul concret de calcul al indemnizaţiilor pentru anul 2011, Curtea reţine că potrivit prevederilor art. 4 şi urm. din Legea nr. 341/2004, indemnizaţiile se calculează prin aplicarea unor coeficienţi asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.

Prin dispoziţiile cuprinse în art. 14 lit. d din Legea nr. 118/2010, privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, s-a prevăzut că de la data intrării în vigoare a acestei legi, respective 3 iulie 2010, „se reduc cu 15% (…) indemnizaţiile prevăzute de Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare”, prevederi care urmau să se aplice până la data de 31 decembrie 2010.

Ulterior, a fost adoptată Legea nr. 285/2010, privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, act normativ care la art. 10 alin. 1 a prevăzut că “Începând cu luna ianuarie 2011, drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d) şi alin. (4), art. 13 şi 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează cu 15% faţă de cuantumul aflat în plată în luna octombrie 2010”.

Aşadar, prevederile cuprinse în Legea nr. 285/2010 reglementează modul de calcul al indemnizaţiilor începând cu data de 1 ianuarie 2011, întrucât au caracter special, derogator faţă de dispoziţiile generale ale Legii nr. 341/2010 privitoare la modul de calcul al acestor indemnizaţii, neputându-se face abstracţie de intenţia legiuitorului care a înţeles să majoreze în anul 2011 cu un procent fix de 15% cuantumul indemnizaţiilor aflat în plată în luna octombrie 2010, astfel încât beneficiarii acestor indemnizaţii nu au drept de opţiune între modul de calcul stabilit în Legea nr. 341/2004, chiar dacă acesta ar fi fost mai favorabil, şi cel reglementat prin Legea nr. 285/2010. De altfel, în acelaşi sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 22/2013 în soluţionarea unui recurs în interesul legii, decizie obligatorie conform art. 517 alin. 4 Cod procedură civilă.

Referitor la anul 2012, Curtea reţine că prin art. 18 din Legea nr. 283/2011, s-a prevăzut că „În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă”.

Drept urmare, în mod corect apelantul nu a beneficiat în anul 2012 de indemnizaţia reparatorie prevăzută de art. 4 alin. 4 din Legea 341/2004.

Întrucât apelantul nu este îndreptăţit la acordarea unor diferenţe de drepturi constând în indemnizaţia reparatorie, nici capătul de cerere privind acordarea de penalităţi până la îndeplinirea efectivă a obligaţiei de reparare a prejudiciului de către intimată, nu este întemeiat.

Pentru aceste considerente, Curtea de Apel, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul formulat de reclamantă, urmând să păstreze sentinţa primei instanţe.