Prin sentinţa comercială nr.633/7 octombrie 2008, judecătorul sindic a admis cererea, cu consecinţa deschiderii procedurii simplificate de insolvenţă faţă de debitoare şi a desemnării, în calitate de lichidator judiciar a practicianului în insolvenţă ACCERR IPURL Suceava.
Prin cererea formulată la data de 20 ianuarie 2009, lichidatorul judiciar a solicitat obligarea pârâtei L.C., în calitate de fost administrator al debitoarei, să suporte pasivul societăţii. În motivarea cererii, a arătat că acesta nu a predat documentele contabile ale societăţii, astfel că este imposibilă analizarea cauzelor care au generat starea de insolvenţă, fiind prezumat că nu a ţinut o în conformitate cu legea.
În drept, a invocat dispoziţiile art.138 alin.1 lit.d din Legea nr.85/2006.
Legal citată, pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, ca nefondată, motivat de faptul că nu sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale iar fapta pe care se presupune că ar fi săvârşit-o nu a cauzat starea de insolvenţă a debitoarei.
Prin sentinţa nr.612 din 16 iunie 2009 Tribunalul Suceava a respins ca nefondată cererea de atragere a răspunderii materiale a pârâtului L.C., reţinând că în cauză lichidatorul judiciar nu a arătat în ce măsură nedepunerea documentelor contabile a determinat ori mărit starea de insolvenţă; totodată, a aprobat raportul lichidatorului judiciar ACCERR IPURL, a dispus închiderea procedurii insolvenţei debitoarei SC “X” SRL în temeiul art.131 din Legea privind procedura insolvenţei şi a dispus celelalte măsuri prevăzute de lege.
Împotriva sentinţei a declarat recurs creditoarea Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Suceava sub aspectul greşitei respingeri a cererii de atragere a răspunderii materiale formulată de lichidatorul judiciar împotriva fostului reprezentant legal al debitoarei.
Curtea de Apel Suceava – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a apreciat că recursul este inadmisibil şi l-a respins pentru următoarele considerente:
Cererea pentru atragerea răspunderii persoanei responsabile de starea de insolvenţă a debitorului aparţine, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, sau, în circumstanţe anume prevăzute de lege ( art. 138 alin. 3), comitetului creditorilor, cu menţiunea importantă că în ipoteza formulării cererii de către administratorul/lichidatorul judiciar, comitetul creditorilor nu are posibilitatea formulării unei cereri separate.
Iar dacă cererea de atragere a răspunderii nu poate fi formulată de creditor, de bună seamă că recursul creditorului vizând greşita respingere a cererii formulate de lichidatorul/administratorul judiciar este inadmisibil. A socoti altfel ar însemna că, pe cale indirectă, respectiv prin aprecierea ca admisibil a recursului, să se acorde calitate procesuală activă în cererea de atragere a răspunderii unei persoane pe care, în mod evident, legiuitorul a dorit să o excludă din categoria titularilor dreptului la acţiune.
