SENTINŢA CIVILĂ 1872 din 12 OCTOMBRIE 2010
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe petentul X a formulat plingere contraventionala impotriva procesului-verbal, prin care a fost sanctionat cu amenda in valoare de 360 lei si aplicarea a 6 puncte de penalizare.
Acesta a solicitat anularea procesului-verbal deoarece situatia retinuta nu corespunde realitatii, sau in subsidiar inlocuirea amenzii cu avertisment si anularea aplicarii celor 6 puncte de penalizare.
In motivarea cererii petentul a aratat ca in momentul in care a fost oprit de agentul de politie avea asupra sa toate documentele necesare, intrucit obisnuia sa verifice inainte de a pleca la drum daca are C.I., permis de conducere, RCA si rovigneta, mai ales ca avea de parcurs o distanta destul de mare.
La solicitarea lucratorului de politie a prezentat copia certificatului de inmatriculare cit si copia asigurarii obligatorii, invocind faptul ca art. 147/1 din HG nr. 1391/2006 si 35/1 din OUG nr. 195/2002, nu fac specificarea expresa ca trebuie prezentate actele in original sau in copie.
A mai aratat ca in sensul art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, comparativ cu fapta vitezomanilor, a conducatorilor auto care nu acorda prioritate la trecerile de pietoni si a celor care nu opresc la culoarea rosie a semaforului, fapta de a prezenta copia xerox a documentelor, nu are un grad de pericol ridicat pentru a fi sanctionata cu amenda si nu cu un avertisment.
Petentul precizeaza ca in certificatul de inmatriculare exista scrisa specificatia – se va pastra la un loc sigur – orice degradare sau stersatura anuleaza acest titlu, iar dupa parerea sa, loc sigur inseamna sertarul cu acte din locuinta personala, neputind pastra originalul in permanenta asupra sa .
A mai mentionat ca autoturismul a fost prada hotilor in anul 2007, cind i-au fost luate bunuri din interiorul masinii si toate documentele din torpedou, necesitind o perioada de timp si bani pentru a obtine setul de documente originale iar faptuitorii nu au fost identificati.
Considera ca prin prezentarea copiilor xerox dupa documentele solicitate, nu a pus in pericol in nici un fel siguranta circulatiei rutiere.
In final a aratat continutul art. 96, alin. 1, art. 7 alin. 1, 2 si 3 din O.U.G. nr. 195/2002 modificata si completata prin O.U.G. nr. 63/ 2006 si a apreciat ca sanctiunea primita este mult prea mare comparativ cu gradul de periculozitate.
Pentru aceste motive, petentul a solicitat admiterea cererii, anularea procesului verbal de constatare mai sus mentionat sau inlocuirea amenzii contraventionale cu avertisment si anularea aplicarii celor 6 puncte de penalizare.
Prin procesul-verbal petentul a fost sancţionat contravenţional pentru incalcarea disp. art. 147 alin. 1 din HG nr. 1391/2006, cu amendă în cuantum de 360 lei, conform art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002 republicata.
Agentul constatator a reţinut că, petentul a condus autoturismul fara sa aiba asupra sa asigurarea obligatorie si documentele autoturismului.
Verificând, în conformitate cu dispoziţiile art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat, in raport si de aspectele invocate de petent instanţa reţine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate menţiunile prevăzute de lege sub sancţiunea expresa a nulităţii absolute.
În ceea ce priveşte temeinicia procesului verbal, instanta constata ca potrivit art. 147 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 coroborat cu disp. art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002 republicata, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni (de la 6 la 8 puncte-amendă) următoarele fapte săvârşite de persoane fizice: „ nerespectarea obligaţiei conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. (2).”, iar in baza art. 35 alin. 2 din acelasi act normativ ” participanţii la trafic sunt obligaţi ca, la cererea poliţistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum şi alte documente prevăzute de lege.”
Instanta retine ca actul de constatare si sanctionare a contraventiei beneficiaza de o prezumtie simpla de legalitate si temeinicie, prezumtie care permite petentului ca prin probele pe care le propune in fata instantei sa dovedeasca o alta situatie de fapt decat cea retinuta prin procesul verbal.
Instanta aminteste ca procesului verbal de constatare a contraventiei, întocmit de un agent al statului aflat în exercitiul functiunii, trebuie sa i se recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii starii de fapt, fiind vorba de constatari personale ale agentului instrumentator, percepute prin propriile simturi si care fac dovada pana la înscrierea în fals, fiind vorba de o veritabila prezumtie de temeinicie a procesului verbal, prezumtie permisa si de jurisprudenta CEDO (cauza Salabiaku c. Frantei) în conditiile în care nu se depasesc limitele rezonabile, raportat la gravitatea mizei si asigurarea drepturilor apararii.
Prezumtia de veridicitate a faptelor constatate de agent si consemnate în procesul-verbal nu are un caracter absolut si nu poate opera decat pana la limita la care, prin aplicarea ei, nu s-ar ajunge în situatia ca persoana învinuita de savarsirea contraventiei sa fie pusa în imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal.
În cauza, instanta constata ca petentul nu s-a aflat în imposibilitate de a proba ca situatia de fapt retinuta prin procesul verbal este contrara realitatii, însa acesta s-a rezumat sa invedereze niste afirmatii in sensul ca avea asupra sa toate documentele necesare, fara sa le sustina în vreun fel cu probe, nedovedind in mod cert o alta stare de fapt, exoneratoare sau contrara celei retinute de agentul constatator, desi avea aceasta obligatie potrivit disp. art 1169 c.civ..
Petentul a aratat prin plângerea formulată ca la solicitarea lucratorului de politie a prezentat copia certificatului de inmatriculare cit si copia asigurarii obligatorii, invocind faptul ca art. 147/1 din HG nr. 1391/2006 si 35/1 din OUG nr. 195/2002, nu fac specificarea expresa ca trebuie prezentate actele in original sau in copie.
Cu privire la acest aspect instanta retine ca este in mod evident necesar sa fie prezentate documentele in original pentru ca agentul sa poata fi convins de autenticitatea acestora. Ar fi absurd sa consideram ca legiuitorul ar fi acceptat spre exemplu ca un conducator auto sa poata prezenta agentului de politie copia permisului de conducere pentru ca in aceasta situatie ar fi trebuit sa impuna agentului sa faca verificari cu privire la autenticitatea si legalitatea permisului, ori legea nu a prevazut aspecte de acest gen .
În raport de aspectele mai sus consemnate, instanţa constată că fapta contravenţională reţinută în sarcina petentului prin procesul-verbal a fost probată, fiind dovedită vinovăţia acestuia, motiv pentru care apreciază că procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei atacat este legal şi temeinic întocmit.
Cu privire la solicitarea petentului de anulare a aplicarii celor 6 puncte de penalizare, se constata ca acesta este in eroare pentru ca nu i s-au aplicat 6 puncte de penalizare ci 6 puncte amenda astfel ca aceasta cerere este neantemeiata.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanţa, după ce verifică legalitatea şi temeinicia procesului verbal, hotărăşte asupra sancţiunii.
Se retine ca potrivit art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002 republicata, aceasta fapta se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni (de la 6 la 8 puncte-amendă) .
Verificand actul atacat sub aspectul individualizarii sanctiunii aplicate, prin prisma art. 5 si art 21 alin 3 din OG 2/2001 instanta apreciaza ca amenda contraventionala aplicata petentului este prea mare, fapta nereflectand un grad ridicat de pericol social in conditiile in care a prezentat agentului constatator copiile documentelor solicitate, cu atat mai mult cu cat petentul a dovedit prin inscrisurile depuse ca anterior i-au fost furate bunuri din interiorul autoturismului si documentele din torpedou, fara ca autorii sa fie identificati.
Astfel, art 5 din OG 2/2001 stabileste ca sanctiunea trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, iar art 7 din acelasi act normativ prevede ca avertismentul se aplica in cazul in care fapta este de o gravitate redusa si consta in atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului pentru fapta savarsita. Potrivit art. 7 al. 3 din O.G. nr. 2/2001 instanţa poate înlocui sancţiunea amenzii cu sancţiunea avertismentului, chiar dacă actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu prevede această sancţiune.
Avand in vedere textele legale mentionate, instanta apreciaza ca avertismentul va constitui o sanctiune indestulatoare pentru atentionarea petentului si determinarea acestuia sa respecte pe viitor dispozitiile legale, motiv pentru care va admite in parte plangerea, va inlocui sanctiunea amenzii contraventionale cu sanctiunea avertismentului atrăgând atenţia petentului ca pe viitor să respecte dispoziţiile legale în materie si va exonera petentul de plata amenzii.
