Procedura de conciliere Chemare în judecată (acţiuni, cereri)


JUDECĂTORIA HOREZU – SENTINŢA CIVILĂ Nr. 870/13 Octombrie 2009 ( Dosar nr. 998/241/2009)

Comercial. Procedura de conciliere. Împrejurarea că , dintr-o eroare materială, în înştiinţarea pentru concilierea, fost indicat anul întocmirii facturii 2007, în loc de 2006, astfel cum era corect, nu este de natură să atragă nulitatea procedurii, dacă debitoarea a înţeles care este, în fapt, factura ce constituie izvor al obligaţiei.

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Horezu sub nr. dosar 998/241/2009, reclamanta SC T. SPRL, în calitate de administrator judiciar al SC L. C. SRL , a chemat în judecată pe pârâta AF G.C. , pentru ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, să fie obligată la plata sumei de 400,51 lei, reprezentând contravaloare bunuri vândute, conform facturii fiscale 9724054 din 08.09.2006.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că factura fiscală a fost confirmată de pârâtă prin semnătură şi ştampilă, însă acesta nu şi-a achitat debitul şi nici nu s-a prezentat la conciliere.

În drept cererea a fost întemeiată pe disp.art. 112 – 114 c.pr.civ, art. 969 c.civ, art. 1073 c.civ. şi art. 20 lit.l din 85/2006.

S-a solicitat în temeiul art. 242, alin.2. c-.pr.civ, judecata în lipsă.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri ( filele 2 – 4).

Pârâta, prin administrator, a invocat la termenul de judecată din 09.06.2009, excepţia prematurităţii, ca urmare a neîndeplinirii corespunzătoare, de către reclamantă, a procedurii de conciliere.

Examinând materialul probator administrat, instanţa a reţinut următoarele:

Excepţia prematurităţii , invocată de către pârâtă este neîntemeiată. Astfel, din înscrisul aflat la filele 2 dosar, rezultă că administratorul judiciar al societăţii reclamante, a îndeplinit procedura prevăzută de art. 7201 c.pr.civ. Împrejurarea că, în înştiinţarea pentru conciliere, dintr-o eroare materială, a fost indicat anul întocmirii facturii 2007, în loc de 2006, astfel cum era corect, nu este de natură să atragă nulitatea procedurii. Mai mult, pârâta, a dovedit că a înţeles care este în fapt factura ce constituie izvor al obligaţiei, după cum reiese din încheierea de şedinţă din 09.07.2009. La acel termen de judecată, chiar reprezentantul pârâtei a precizat anul exact al emiterii facturii, anume 2006 . De asemenea instanţa reţine că procedura concilierii instituită de art. 7201 şi urm. C.pr.civ, a fost prevăzută de către legiuitor cu scopul luării de către debitori la cunoştinţă, anterior introducerii unei acţiunii în instanţă, de creanţa pretinsă de o altă persoană, precum şi în vederea soluţionării acestor diferende, în vederea evitării apelării la instanţa de judecată.

Acest scop urmărit de legiuitor, a fost atins în cazul de faţă, pârâta cunoscând izvorul obligaţiilor sale şi anume : contractul constatat prin factura fiscală seria GJ WCD nr. 9724054 din 08.09.2006.

Faţă de aceste aspecte, instanţa va respinge ca neîntemeiată excepţia prematurităţii invocată de câtre pârâtă.

Pe fondul cauzei, instanţa reţine că cererea este întemeiată.

Astfel, din cuprinsul facturii fiscale seria GJ WCD nr. 9724054 din 08.09.2006, rezultă că reclamanta a furnizat pe debitoare cu produse, în cuantum total de 401,51 lei. Această factură a fost confirmată de pârâtă, prin semnătură şi ştampilă, iar pârâta nu a făcut dovada că ar fi achitat suma pretinsă de reclamantă. Potrivit art. 969 c.civ, convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante, iar conform art. 1073 c.civ, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei şi în caz contrar, are dreptul la dezdăunare. În speţă, reclamanta a dovedit existenţa contractului între aceasta şi pârâtă, motiv pentru care în temeiul dispoziţiilor legale anterior menţionate, instanţa va admite cererea şi va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 401,51 lei, reprezentând contravaloare bunuri vândute şi neachitate conform facturii fiscale seria GJ WCD nr. 9724054 din 08.09.2006.

Pentru aceste motive, s-a respins excepţia prematurităţii, ca neîntemeiată, s-a admis acţiunea, formulată de reclamanta SC L.C. SRL, , societate aflată în procedură de – prin administrator judiciar T. SPRL, în contradictoriu cu pârâta AF G. C. şi a fost obligată pârâta, la plata către reclamantă, a sumei de 401,51 lei, reprezentând contravaloare bunuri vândute conform facturii fiscale Seria GJ WCD 9724054/ 08.09.2006.

??

??

??

??

1