– Legea nr.31/1990, art.226
Retragerea unui asociat dintr-o societate cu raspundere limitata are natura juridica a unei rezilieri partiale, fie judecatoreasca, în cazul art.226 alin.1 lit.c din , fie conventionala, în ipotezele prev. de art.226 alin.1 lit.a si b. Retragerea dintr-o societate comerciala este un drept subiectiv stabilit de lege, drept ce se exercita în conditiile reglementate de lege, dar si în conformitate cu prevederile conventiei dintre parti (actul constitutiv).
(CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A COMERCIALA
DECIZIACOMERCIALA nr.1341 din 11.11.2010)
Prin sentinta comerciala nr.1116/11.02.2010 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VI a comerciala s-a respins ca neîntemeiata actiunea privind pe reclamanta D.F. formulata în contradictoriu cu pârâtii M.N., SC M.C.I. SRL si Oficiul National al Registrului Comertului.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, tribunalul a retinut urmatoarele:
Societatea comerciala M.C.I. SRL a fost constituita în forma societatii cu raspundere limitata, cu doi asociati, pârâtul M.N. si R.A., fiecare cu o cota de participare la capitalul social de 50%, pârâtul M.N. având si calitatea de administrator.
Asociatul R.A. s-a retras din societate cesionând partile sociale catre reclamanta D.F., iar prin cererea de chemare în judecata aceasta a solicitat sa se constate retragerea sa din societate, întrucât exista motive temeinice prevazute de art.226 alin.1 lit.c din legea nr.31/1990, rep., cu modificarile ulterioare. Potrivit acestor prevederi legale, în lipsa unor dispozitii în actul constitutiv sau când nu se realizeaza acordul unanim, asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotarâri a tribunalului.
Din înscrisurile de la dosar, instanta a retinut ca prin statutul societatii s-a prevazut ca orice asociat are dreptul de a se retrage din societate, în conditiile legii, printr-o declaratie de retragere notificata tuturor partilor.
În speta, reclamanta a notificat pârâtului care are si calitatea de administrator al societatii, la data de 7.08.2007, decizia sa de a se retrage din societate.
Instanta a apreciat ca actiunea reclamantei este neîntemeiata, pe de o parte, pentru ca reclamanta a uzat deja de dispozitiile art. 1 lit. a din Legea nr.31/1990 republicata, notificând retragerea sa din societate partilor în conformitate cu prevederile actului constitutiv, iar pe de alta parte, pentru ca, motivele invocate de reclamanta nu sunt motive temeinice în sensul dispozitiilor art. 226 alin. 1 lit. c din Legea nr. 31/1990, prin motive temeinice întelegându-se acele motive obiective care sunt de natura a împiedica asociatul sa participe la viata societara.
Din probele administrate în cauza a rezultat ca din anul 2004 reclamanta s-a ocupat exclusiv de activitatea societatii.
Reclamanta nu a depus la dosar înscrisuri din care sa rezulte daca litigiile dintre ea si asociatul pârât au legatura cu activitatea societatii, existenta unor neîntelegeri decurgând din încetarea relatiilor de familie putând constitui motiv de dizolvare a societatii, dar nu de retragere din societate.
Pentru aceste argumente s-a respins capatul de cerere privind constatarea retragerii reclamantei din societate si stabilirea structurii participarii la capitalul social.
În ceea ce priveste capatul de cerere având ca obiect radierea sediului social al societatii de la adresa din Bucuresti, instanta l-a respins ca neîntemeiat, retinând din înscrisurile aflate la dosar ca imobilul a fost dobândit de parti în timpul casatoriei, astfel ca, ambii soti detin un drept de proprietate în devalmasie asupra acestuia, drept ce face obiectul partajului în dosarul nr.15332/302/2006 al Judecatoriei sectorului 5.
Tribunalul a apreciat ca atâta vreme cât nu s-a stabilit printr-o hotarâre irevocabila caruia dintre fostii soti îi revine imobilul, iar reclamanta nu a facut dovada vreunui prejudiciu suferit ca urmare a stabilirii sediului social al SC M.C.I. SRL la adresa imobilului – bun comun -, nu sunt îndeplinite nici conditiile impuse de art. 25 din legea nr. 26/1990 republicata, pentru radierea mentiunii privind sediul social.
D.F. a declarat recurs împotriva acestei sentinte, solicitând modificarea hotarârii în sensul admiterii actiunii.
În motivarea recursului se sustine ca instanta de fond a aplicat gresit prevederile actului constitutiv referitoare la retragerea unui asociat din societate, deoarece potrivit art.7 alin.10 din statut, retragerea se poate face în conditiile legii, printr-o declaratie de retragere notificata tuturor partilor.
În conditiile în care cel de al doilea asociat, desi notificat, nu accepta faptul retragerii, refuza sa preia arhiva societatii aflata la domiciliul conjugal si de asemenea, nu este de acord sa exercite drepturile si obligatiile derivând din calitatea de asociat unic, considera ca este nevoie de o hotarâre judecatoreasca care sa consfinteasca situatia recurentei de asociat retras din societate.
O alta critica a recurentei se refera la gresita solutionare a capatului de cerere privind radierea mentiunii sediului social, întrucât, desi se apreciaza ca asociata D.F. este retrasa din societate pe calea notificarii celuilalt asociat, totusi se considera ca acesta din urma îsi poate continua activitatea în domiciliul recurentei, împotriva vointei acesteia, coproprietara a imobilului.
Analizând sentinta atacata în raport de criticile invocate si de probele dosarului, Curtea a retinut urmatoarele:
Instanta de fond a fost învestita de catre reclamanta D.F. sa solutioneze actiunea prin care aceasta solicita sa se constate retragerea sa din societatea comerciala M.C.I. SRL, sa se stabileasca structura participarii la capitalul social în sensul ca pârâtul M.N. este asociat unic si sa se dispuna radierea din registrul comertului a mentiunii privind înregistrarea sediului social al societatii la adresa din Bucuresti.
În drept, au fost invocate dispozitiile art. 226 alin.1 lit.c din Legea nr. 31/1990 republicata si art.25 din Legea nr.26/1990.
Tribunalul a respins primul capat de cerere privind constatarea retragerii reclamantei din societate cu motivarea ca, pe de o parte, reclamanta a notificat celuilalt asociat retragerea sa în conformitate cu prevederile actului constitutiv si, pe de alta parte, nu au fost invocate si dovedite motive temeinice pentru aplicarea sanctiunii prevazute de alin. c al art. 226 din Legea societatilor comerciale.
Solutia primei instante este gresita si va fi modificata pentru urmatoarele argumente:
Potrivit dispozitiilor art.226 din Legea nr.31/1990 republicata, asociatul în societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate: a) în cazurile prevazute în actul constitutiv; b) cu acordul tuturor asociatilor; c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotarâri a tribunalului.
Retragerea unui asociat dintr-o societate cu raspundere limitata are natura juridica a unei rezilieri partiale, fie judecatoreasca, în cazul art. 226 alin.1 lit. c, fie conventionala, în ipotezele prevazute de art. 226 alin. 1 lit. a si b. Rezilierea conventionala partiala se realizeaza asadar fie prin denuntarea unilaterala a contratului de societate, fie ca urmare a acordului asociatilor.
Libertatea de asociere cuprinde si libertatea unui asociat de a se retrage dintr-o societate. Retragerea dintr-o societate comerciala este un drept subiectiv stabilit de lege, drept ce se exercita în conditiile reglementate de lege, dar si în conformitate cu prevederile conventiei dintre parti (actul constitutiv).
În speta, la art.7 alin.10 din statutul societatii M.C.I. SRL s-a prevazut ca orice asociat se poate retrage din societate, în conditiile legii, printr-o declaratie de retragere notificata tuturor asociatilor.
Recurenta – reclamanta D.F. a notificat celui de al doilea asociat si administrator al societatii, M.N., la data de 07. 08. 2007, prin intermediul executorului judecatoresc, decizia sa de a se retrage din societate (f. 18-23 din dosarul de fond).
Prin urmare, asociatul D.F. si – a exercitat dreptul legal de a se retrage din societate, denuntând unilateral contractul de societate în temeiul prevederilor exprese din statutul societatii, acestea fiind în fapt o conditie rezolutorie.
Desi reclamanta a invocat lit. c art.226 din legea nr.31/1990 în care se reglementeaza ipoteza retragerii în cazul în care în actul constitutiv al societatii nu exista prevederi în acesta sens, faptul ca asociatul M.N. refuza sa ia act de retragerea reclamantei din societate si sa faca cuvenitele modificari în actul constitutiv legitimeaza reclamanta sa ceara instantei sa constate retragerea sa din societate.
În aceasta situatie, instanta retine ca prin transmiterea notificarii de retragere a avut loc rezilierea conventionala a contractului de societate si ca urmare, urmeaza sa constate ca reclamanta D.F. s-a retras din SC M.C.I. SRL.
Întrucât societatea avea doar doi asociati, ca urmare a retragerii reclamantei din societate, pârâtul M.N. a devenit unicul asociat al SC M.C.I. SRL, cu o participare de 100 % la capitalul social.
În temeiul prevederilor art.312 alin.1 c.proc.civ., Curtea va modifica sentinta atacata în sensul aratat anterior.
În ceea ce priveste cel de al doilea capat de cerere având ca obiect radierea din registrul comertului a mentiunii referitoare la stabilirea sediului social al societatii M.C.I. SRL la adresa din Bucuresti, Curtea retine ca imobilul de la aceasta adresa a fost dobândit de catre reclamanta împreuna cu pârâtul în timpul casatoriei, ambii detin deci un drept de proprietate în devalmasie asupra imobilului, de drept ce face obiectul partajului în dosarul nr.15332/302/2006 al Judecatoriei Sectorului 5, dosar nesolutionat pâna în acest moment.
Or, pentru s fi incidente dispozitiile art.25 alin.1 din Legea nr.26/1990 trebuie ca persoana fizica sau juridica prejudiciata ca efect al unei înmatriculari ori printr-o mentiune sa ceara radierea înregistrarii în tot sau în parte, în conditiile în care exista hotarâre judecatoreasca irevocabila prin care a fost desfiintata în tot sau parte ori au fost modificate actele ce au stat la baza înregistrarii cu privire la care se cere radierea.
În mod corect a constatat prima instanta faptul ca în cauza nu sunt îndeplinite conditiile cerute de art.25 alin.1 din Legea nr.261990 atât timp cât nu s-a stabilit printr-o hotarâre irevocabila caruia dintre fostii soti îi revine imobilul.
Prin urmare, aceasta solutie a primei instante va fi confirmata, fiind întemeiata si legala.