Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr.2778/114/2008 din 27.07.2008, reclamantul J.V.I. a chemat în judecată pe pârâta A.P. A.I.C., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună suspendarea executării Dispoziţiei zilnice nr. S/183/21.09.2007 până la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr.2747/114/2008 având ca obiect anularea actului administrativ respectiv.
În fapt, reclamantul a susţinut că în calitate de student al Facultăţii de Drept din cadrul A.P. A.I.C., învăţământ de zi, în anul I de studii 2006/2007, a promovat 14 examene din cele 16 susţinute. Cu adresa nr.13477 din 21.09.2007 pârâta i-a făcut cunoscut că a fost exmatriculat prin dispoziţia zilnică nr. S/183/21.09.2007, deşi exista posibilitatea reexaminării, dar şi a susţinerii celor două examene până la finalizarea celor 4 ani de studiu, în raport de sistemul european de credite transferabile, neaplicat de pârâtă prin regulamentele emise.
Apreciază că împrejurările expuse constituie un caz bine justificat, impunându-se suspendarea executării dispoziţiei pentru prevenirea unei pagube iminente ce s-ar materializa în pierderea primului an de studiu şi restituirea cheltuielilor de şcolarizare, dar şi afectarea gravă a stării sale psihice ce s-ar răsfrânge asupra întregii familii.
Pârâta a formulat întâmpinare în condiţiile art.115-118 Cod procedură civilă, invocând pe cale de excepţie tardivitatea introducerii cererii de suspendare a executării dispoziţiei , iar pe fond netemeinicia acesteia (filele 40-42).
Invocând excepţia de tardivitate a introducerii cererii, pârâta a susţinut că petentul nu a formulat acţiunea în anularea dispoziţiei în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă, ceea ce înseamnă că s-a prescris atât dreptul la acţiunea în anulare cât şi dreptul de a cere suspendarea executării actului.
Invocând netemeinicia cererii, pârâta a învederat că în cauză nu sunt întrunite cerinţele art.14 din Legea nr.554/2004. Conform angajamentului semnat de reclamant, acesta cunoştea faptul că lipsa de interes pentru învăţătură poate atrage exmatricularea sa, cu obligaţia de a restitui cheltuielile de şcolarizare. Susţinerile formulate de reclamant în sensul că potrivit Sistemului european de credite de studiu transferabile ar fi trebuit să i se recunoască dreptul de a susţine examenele restante până la finalul celor 4 ani de studiu sunt contrare prevederilor legale în materie, întrucât acestea nu se aplică în cadrul aceleiaşi facultăţi.
Prin sentinţa nr. 832 din 10.09.2008 pronunţată de Tribunalul Buzău, s-a admis cererea ca întemeiată, dispunându-se suspendarea executării dispoziţiei zilnice nr. S/183 din 21.09.2007 emisă de pârâta A.P. A.I.C., până la pronunţarea instanţei în dosarul de fond nr. 2747/114/2008 al Tribunalului Buzău.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut în fapt şi în drept:
1) – În referire la excepţia de tardivitate a introducerii cererii privind suspendarea executării dispoziţiei zilnice nr. S/138 din 21.09.2007:
Excepţia invocată de pârâtă este nefondată.
În acest sens se are în vedere:
În acest sens se are în vedere:
Prin dispoziţia zilnică nr. S/138 din 21.09.2007 emisă de A.P. A.I.C. s-a dispus „exmatricularea studentului/reclamant J.V.I., din anul I, Facultatea de Drept, învăţământ de zi, seria 2006/2010 pentru nepromovarea anului I, anul universitar 2006/2007 (două examene nepromovate) şi trecerea acestuia în rezervă cu gradul de soldat”, fiind obligat la restituirea cheltuielilor de întreţinere pe timpul şcolarizării.
În cuprinsul dispoziţiei s-au invocat în drept: prevederile art.9 alin.1-3 şi art.10 alin.2din HGR nr.137/1991 şi anexa nr.6 din dispoziţia nr. II/960/2004, precum şi prevederile art.2 alin.4, art.20, art.45 alin.3 lit.b), art.46, art.47 alin.1 şi art.48 din Regulamentul de ordine interioară al studenţilor din A.P. A.I.C., fără să se precizeze calea de atac, termenul de exercitare şi instanţa competentă pentru soluţionarea eventualei contestaţii (fila 66 dosar).
Reclamantului nu i s-a comunicat dispoziţia menţionată, făcându-i-se cunoscut, însă, cu adresa nr.13.477 din 21.09.2007 că „prin dispoziţia zilnică nr. S/138 din 21.09.2007 , începând cu data de 21.09.2007 a fost exmatriculat din A.P. A.I.C. pentru nepromovarea din motive imputabile a anului universitar 2006/2007” ( fila 17 dosar).
Deşi nu i s-a comunicat dispoziţia, calificată de către autoritatea emitentă drept document clasificat, reclamantul a atacat măsura dispusă, întrucât s-a considerat vătămat într-un drept al său, formulând contestaţia înregistrată sub nr.10541/25.09.2007 (fila 69 dosar), cu cererea înregistrată în revenire sub nr.14327/8.10.2007 (fila 16 dosar).
Drept răspuns, cu adresa nr.14307 din 8.10.2007 pârâta l-a încunoştiinţat pe reclamant că „ se află în imposibilitate de a reveni asupra dispoziţiei nr. S/138 din data de 21.09.2007 , prin care s-a dispus exmatricularea sa , cu obligaţia de a restitui cheltuielile de întreţinere pe timpul şcolarizării” ( fila 22 dosar).
În contextul expus, reclamantul s-a adresat instanţei de administrativ, solicitând anularea dispoziţiei nr.S/138/21.09.2007 şi obligarea pârâtei la reînmatricularea sa în anul II al Facultăţii de Drept din cadrul A.P. A.I.C. (ce face obiectul dosarului nr.2747/114/2008 din 17.07.2008), precum şi suspendarea executării dispoziţiei respective până la soluţionarea irevocabilă a acţiunii în anulare (ce face obiectul cauzei pendinte judecăţii: dosar nr.2778/114/2008 din 21.07.2008).
Pe fondul administrării de probe, la cererea instanţei, pârâta a comunicat dispoziţia privind exmatricularea reclamantului la data de 14.08.2008, cu menţiunea că „a fost declasificată prin D.Z.R. nr.154 din 12.08.2008” (fila 66 dosar).
În raport de situaţia în fapt expusă, tribunalul reţine că reclamantul a luat cunoştinţă de dispoziţia zilnică nr. S/138 din 21.09.2007, prin care s-a precizat atât fapta care a atras exmatricularea sa (2 examene nepromovate în anul I de studiu, cu consecinţa trecerii în rezervă cu gradul de soldat şi a restituirii cheltuielilor de şcolarizare), cât şi temeiul legal (art.45 alin.3 lit. b din Regulamentul de ordine interioară prin raportare la unele prevederi ale HGR nr.137/1991), abia la data de 14.08.2008 când actul a fost rezoluţionat în sensul primirii şi depunerii la dosar.
Se constată, prin urmare, că cererea pendinte judecăţii, a fost introdusă în termen, conform art.11 alin.1 din Legea nr.554/2004, recunoscându-se astfel şi procedura prealabilă impusă la art.7 din acelaşi act normativ, în raport de documentele depuse la filele 16, 22, 69 dosar.
Referitor la adresa nr.13477 din 21.09.2007 prin care pârâta a comunicat reclamantului exmatricularea sa în baza dispoziţiei zilnice nr. S/138 din 21.09.2007, se apreciază că nu poate fi calificată drept act administrativ în sensul că dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice conform art.2 alin.1 lit. c) din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.
Se are în vedere sub acest aspect că prin adresa menţionată, pe de o parte: nu s-a comunicat măsura trecerii în rezervă a pârâtului cu gradul de soldat şi nici obligarea sa la restituirea cheltuielilor de şcolarizare, iar pe de altă parte: nu s-au determinat în concret motivele („nepromovarea a două examene”) şi temeiul legal care au fundamentat dispoziţia de exmatriculare şi nici calea de atac şi termenul legal de exercitare , în condiţiile în care la art.45 alin.3 lit. a) – h) din Regulamentul de ordine interioară se prevăd opt cazuri ce atrag exmatricularea.
De altfel, în doctrina şi practica judiciară, inclusiv la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a statuat în sensul că termenul legal de exercitare a căii de atac curge de la data comunicării actului administrativ contestat şi nu a adresei prin care s-a comunicat măsura dispusă prin acel act administrativ.
Tribunalul reţine şi faptul că, deşi dispoziţia zilnică îl priveşte exclusiv pe reclamant, vizând nemijlocit pregătirea şi formarea profesională a acestuia, pârâta a procedat în mod greşit la secretizarea actului administrativ respectiv, cu consecinţa necomunicării lui, astfel că reclamantului i s-a încălcat dreptul de acces la justiţie consacrat prin art.6 paragraful 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
2) – Pe fond, instanţa reţine că cererea de suspendare a executării dispoziţiei contestate, formulată în temeiul prevederilor art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 este întemeiată.
Conform prevederilor art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, „În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art.7, a autorităţii publice ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral , până la pronunţarea instanţei de fond”.
În aplicarea dispoziţiilor legale enunţate se impune, deci, îndeplinirea cumulativă a două condiţii : a) – existenţa cazului bine justificat , în sensul unei îndoieli serioase în privinţa prezumţiei de legalitate a unui act administrativ şi b) – pronunţarea soluţiei suspendării executării actului administrativ pentru prevenirea unei pagube iminente.
În cauza dedusă judecăţii, solicitând suspendarea executării dispoziţiei zilnice nr. S/183/21.09.2007, reclamantul a invocat drept caz bine justificat, vătămarea dreptului său de a susţine două examene nepromovate în anul I de studiu 2006/2007, fie prin reexaminare , fie până la încheierea celor 4 ani de studiu, ca urmare a neaplicării de către pârâtă a Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS), de natură a-i produce o pagubă iminentă.
2.a.)- În raport de probatoriul administrat , tribunalul consideră „caz bine justificat” lipsa de transparenţă cu privire la Sistemul european de credite de studiu transferabile (ECTS) instituit la art.15 alin.1 din Legea nr.288/2004, care prevede că „Aplicarea în toate universităţile a Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS) este obligatorie”.
Or, reclamantul nu a avut posibilitatea de a uza de acest sistem, în condiţiile în care la perioada de referinţă: anul universitar 2006/2007, cele două Regulamente de ordine interioară ale studenţilor din A.P. A.I.C., primul din 20.09.2005 şi al doilea din 22.12.2006 (intrat în vigoare la 01.01.2007) nu prevedeau aplicarea sistemului european de credite, deşi era obligatorie începând cu anul universitar 2005/2006 (conform art.19 din Legea nr.288/2004).
Neadaptând regulamentele de ordine interioară menţionate Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS), pârâta a încălcat prevederile imperative ale art.15 alin.1 din Legea nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare.
Fiind o instituţie publică de învăţământ superior acreditată, din reţeaua de învăţământ de stat, cu personalitate juridică, parte integrantă a sistemului naţional al studiilor universitare, astfel cum se prevede la art.1 din HG nr.294/21.02.2007, pârâtei îi sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr.288/2004.
De necontestat, pârâta s-a aliniat normelor europene în materie abia la data de 20.05.2008, când a aprobat în şedinţa senatului Regulamentul privind aplicarea Sistemului European de Credite Transferabile, depus la filele 44-57 dosar, ale cărui dispoziţii nu sunt însă incidente cauzei, el producând efecte de la data intrării în vigoare, în raport de dispoziţiile art. 1 din Codul civil.
2.b.) – Referitor la paguba iminentă, tribunalul reţine că prin dispoziţia zilnică nr. S/183/21.09.2007, alături de exmatricularea studentului şi trecerea în rezervă cu gradul de soldat, s-a dispus şi obligarea acestuia la cheltuielile de întreţinere pe timpul şcolarizării, ceea ce i-ar perturba grav situaţia datorită întreruperii cursurilor universitare, cu consecinţe asupra formării sale.
Pentru considerentele ce preced, constatându-se îndeplinite cumulativ condiţiile impuse la art.14 din Legea nr.554/2004, tribunalul va admite cererea ca întemeiată şi va dispune suspendarea executării dispoziţiei zilnice nr. S/183/21.09.2007 emisă de pârâta A.P. A.I.C. până la soluţionarea dosarului de fond nr.2747/114/2008 al Tribunalului Buzău.
NOTĂ: prezenta sentinţă a rămas irevocabilă prin nerecurare.
