În motivare, reclamantele au arătat că împreună cu autorii lor, posedă în mod continuu, public şi sub nume de proprietar încă din 1965 imobilul în suprafaţă de 603 mp situat în Tg.Mureş, str. Sg., Mircea Robu nr. 10. Suprafaţa folosită de reclamante se compune dintr-o parcelă în suprafaţă de 221 mp înscrisă în CF 7140 Tg.Mureş şi din parcela în suprafaţă de 382 mp parte din parcela 472/1/1, proprietatea tabulară a pârâtei.
În privinţa acestei din urmă parcele se solicită a se constata dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate având în vedere faptul că acest teren a intrat în posesia autorilor reclamantei în baza unui schimb de terenuri încheiat cu CAP Sântana de Mureş.
În drept, au fost invocate prevederile art. 1890 Cod civil.
La termenul de judecată din 03.11.2008, reclamantele prin reprezentant au precizat că să se solicită constatarea uzucapiunii în baza art 28 din Decretul lege nr. 115/1938.
Pârâta DI a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, pârâta a arătat că este moştenitoarea defunctei Benko Klara, proprietară tabulară a terenurilor înscrise în CF 2391/II Tg.Mureş.
Antecesoarea reclamantei s-a înscris în CAP astfel încât terenurile proprietatea numitei Benko Klara, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare la acea dată, au fost scoase din circuitul civil.
Prin urmare terenurile agricole erau inalienabile, iar persoana fizică nu putea să dobândească proprietatea asupra lor prin uzucapiune.
Ulterior anului 1990, regimul juridic al terenurilor aflate în perimetrul fostelor CAP-uri este reglementat în mod exclusiv de Legea nr. 18/1991, sens în care de altfel pârâta a şi formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate.
Cererea de reconstituire a fost parţial soluţionată, iar pentru diferenţa de teren, cererea fiind în curs de soluţionare, pârâta nu are calitate de proprietar actual.
De asemenea, în baza art. 57 C. pr. Civ., pârâta a formulat cerere de chemare în judecată a altor persoane şi a solicitat introducerea în cauză a Comisiei municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Tg-Mureş, şi Comisiei Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureş.
În motivare a arătat că terenul solicitat de reclamantă fiind supus reconstituirii conform Legii 18/1991 este în acelaşi timp teren pe care pârâta l-a revendicat în condiţiile legii speciale, acesta fiind motivul pentru care solicită introducerea în cauză a Comisiilor de aplicare a Legii 18/1991
Comisia municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Tg-Mureş, a depus întâmpinare menţionând că terenurile ce fac obiectul legilor fondului funciar se află la dispoziţia Comisiilor în vederea restituirii şi nu în proprietatea acestora.
De asemenea, a învederat instanţei că regimul juridic ce al terenurilor ce au aparţinut fostelor CAP-uri, este reglementat de L. 18/1991 neputând fi obţinut dreptul de proprietate asupra acestora prin uzucapiune.
În probaţiune au fost anexate la dosar următoarele înscrisuri: extras CF 7140 Tg.Mureş ( f. 5), copie contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 91/14.01.2004 ( f. 6), copie contract de vânzare cumpărare provizoriu ( f. 7), copie CF 2391/II Tg.Mureş ( f. 8,9), plan de situaţie şi parcelar ( f. 10-12), copie contract de vânzare cumpărare din data de 01.05.1965 ( f. 13), convenţie ( f. 14), chitanţă ( f. 15), copie titlu de proprietate 180836/2006 ( f. 34), copie certificat de moştenitor nr. 368/16.12.1965 ( f. 33 şi 72), act de dare cu plată autentificat sub nr. 3503/08.04.1986 ( f. 54), adeverinţă nr. 35747/10.09.1991 şi copia procesului verbal din 09.11.1981 ( f. 83), copie şi extras CF 7140 Tg.Mureş ( f. 84-91), declaraţie în limba maghiară de intrare în CAP şi traducerea în limba română a acesteia ( f. 96, respectiv 114), fişă de punere în posesie şi proces verbal ( f. 97-98), actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate 180836 ( f. 99-106), extras CF 123227 Tg.Mureş ( f. 121-122), copie contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1025/27.03.2007 ( f. 123), copie încheiere nr. 24777/04.11.2003 a Biroului de Carte Funciară ( f. 181), copie titlu de proprietate 133951/15.05.1997 ( F. 182), memoriu tehnic ( f. 183), plan de amplasament şi delimitare ( f. 184-186),
De asemenea, a fost administrată proba cu expertiza tehnică topografică, raport de expertiză aflat la filele 135-143 din dosar.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarea situaţie de fapt.
Conform menţiunilor din CF 2391/II Tg.Mureş, la data de 22.01.1962 Benko Clara avea în proprietate imobilele de la A +1 – 3, nr. top 5473, 5483 şi 5472/2, respectiv construcţie şi terenuri.
La data de 04.04.1960, Benko Clara întocmeşte un prin care o numeşte pe pârâta DI succesor în ceea ce priveşte imobilele deţinute în Tg.Mureş, str. Voinicenilor nr. 191.
La data de 20.11.1961, conform declaraţiei aflate la f. 114 dosar, Benko Clara a adus în CAP terenul în suprafaţă totală de 120 ari.
În urma decesului lui Benko Clara, se eliberează certificatul de moştenitor 368/16.12.1965, conform căruia numita DI în calitate de unic moştenitor testamentar primeşte cota de 1/1 parte din masa succesorală.
Totodată în certificatul de moştenitor se menţionează că din masa succesorală face parte imobilul înscris în CF 2391/II Tg.Mureş cu nr. 5743 compus din teren de 324 mp şi construcţii situat în str. Voinicenilor nr. 191.
În ceea ce priveşte terenurile înscrise în cartea funciară cu nr. top 5483 respectiv 5472/2 şi cu privire la care Benko Clara apărea ca şi proprietar tabular, în certificatul de moştenitor nu se face nici un fel de menţiuni.
În baza certificatului de moştenitor sus menţionat, pârâta DI apare înscrisă în cartea funciară 2391/II Tg.Mureş la poziţia B +3 cu menţiunea că imobilul de la A+1 ( respectiv casă şi teren înscrise sub nr. top 5473), îi revine lui DI cu titlu de drept de moştenire şi transcrie în CF 9534.
În ceea ce priveşte nr. top. 5483 respectiv 5472/2,cu privire la imobilele astfel identificate nu mai apare nici un fel de menţiune până în anul 2007 când în baza titlului de proprietate nr. 180836/2006 imobilul de la A +3 se dezmembrează astfel
– parcela nr. 1 cu top nou 5472/1/1 în suprafaţă de 6833 mp readnotată în favoarea vechilor proprietari
– parcela nr. 2 cu top nou 5472/1/2 în suprafaţă de 800 mp transcrisă în CF 9505 Tg.Mureş în favoarea lui Duca T. Ileana.
Instanţa reţine totodată că pârâta Duca T. Ileana în calitate de moştenitoare a lui Benko Clara a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate ( fila 100 dosar) menţionând că Benko Clara a fost membru cooperator în cadrul CAP Sântana de Mureş. Prin urmare DI apare înscrisă în tabelul nominal aflat la fila 106 dosar ca moştenitoare a lui Benko Clara şi îndreptăţită la restituirea terenului în suprafaţă de 1,20 ha.
La data de 15.05.1997, pe numele pârâtei DI este emis titlul de proprietate nr. 133951/15.05.1997 pentru suprafaţa de 9300 mp. În vederea înscrierii în cartea funciară a acestui teren la cererea pârâtei s-a întocmit memoriul tehnic, planul de amplasament şi delimitare aflate la filele 183-185 dosar. De asemenea, prin încheierea. 24777/04.11.2003 a Biroului de Carte Funciară sa încuviinţat cererea de înscriere a terenului extravilan în suprafaţă de 9300 mp.
La data de 22.12.2006 pe numele pârâtei DI este emis titlul de proprietate nr. 180836/2006 pentru suprafaţa de 824 mp teren având nr. top 5472/1/2 ca urmare a dezmembrării nr. topografic 5472/1/1 din CF 2391/II.
Având în vedere situaţia de fapt anterior reţinută, în aplicarea dispoziţiilor 137 Cod pr. Civ., instanţa va soluţiona cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei DI, invocată de aceasta la termenul de judecată din data de 15.06.2010.
La soluţionarea acestei excepţii instanţa are în vedere faptul că cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată de întemeiază pe disp. art 28 din Decretul lege nr. 115/1938 conform cărora cel ce a posedat un bun nemişcător în condiţiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat.
Acţiunea în constatarea uzucapiunii extratabulare, reglementată de textul legal citat se exercită întotdeauna împotriva moştenitorilor persoanei înscrise în cartea funciară ca şi proprietar al imobilului, întrucât are ca finalitate atât constatarea dreptului de proprietate al uzucapantului cât şi stingerea concomitentă a drepturilor moştenitorilor asupra imobilului în cauză. Or, acest aspect impune cu necesitate ca acţiunea să se judece în contradictoriu cu cel care ar putea invoca, în temeiul calităţii de moştenitor şi având în vedere cuprinsul cărţii funciare, drepturi asupra imobilului ce face obiectul litigiului, aceasta fiind persoana căreia reclamantul trebuie să-i opună posesia exercitată în condiţiile legii.
Reclamantele solicită constatarea uzucapiunii asupra suprafaţă de 382 mp parte din parcela 472/1/1, parcelă care, astfel cum s-a menţionat apare înscrisă în CF ca fiind proprietatea numitei Benko Clara în anul 1962. Conform certificatului de moştenitor pârâta are cota de 1/1 din masa succesorală a defunctei Benko Clara, fiind unic moştenitor testamentar, astfel încât instanţa reţine că are calitate procesuală pasivă în acţiunea având ca obiect constatare uzucapiune extratabulară. Pe cale de consecinţă instanţa va respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei DI.
Pe fondul cauzei, instanţa reţine că astfel cum au menţionat şi reclamantele, parcela cu privire la care se solicită constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune face parte din terenul înscris în CF 2932/II cu nr. top 5472/2. Instanţa a reţinut totodată că acest teren deşi apare în cartea funciară ca fiind proprietatea numitei Benko Clara, şi mai mult, acesta a dispus de întregul imobil din str. Voinicenilor prin testamentul încheiat în anul 1960, în certificatul de moştenitor emis pe numele acest imobil nu este inclus în masa succesorală. În perioada cuprinsă între anul 1962 şi 2007 cu privire la imobil nu se face nici un fel de referire în cuprinsul cărţii funciare. Totodată din declaraţia de intrare în CAP a numitei Benko Clara reiese că în anul 1961 aceasta a adus teren în suprafaţă de 1,2 ha, aspect ce se coroborează cu procesul-verbal aflat la f. 83 dosar. Având în vedere aceste aspecte instanţa reţine ca întemeiate susţinerile pârâtei DI legate de faptul că terenul cu privire la care se poartă prezentul litigiu este teren ce a fost supus cooperativizării. În condiţiile în care terenul în cauză a făcut parte din perimetrul CAP instanţa reţine ca pertinente susţinerile pârâtei DI şi ale intervenientei Comisia municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Tg-Mureş în sensul că acesta nu poate face obiectul uzucapiunii extratabulare. Astfel, pe de o parte trebuie reţinut faptul că preluarea terenurilor agricole de către cooperativele agricole de producţie avea ca efect intrarea acestora în proprietatea statului devenind bunuri imprescriptibile.
În egală măsură trebuie avute în vedere dispoziţiile legii 18/1991 – art. 8 alin. 1 şi alin. 2 – conform cărora în cazul terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie – cum este şi cazul de faţă, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului se face în condiţiile acestei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori şi moştenitorii acestora. Rezultă din interpretarea textului legal citat intenţia legiuitorului de a sustrage această categorie de bunuri de la aplicarea normelor juridice de drept comun, inclusiv cele privitoare la uzucapiune, tocmai în considerarea faptului că situaţia juridică a bunurilor preluate de stat trebuie soluţionată cu prioritate prin adoptarea unor măsuri reparatorii faţă de foştii proprietari.
De asemenea trebuie avută în vedere şi dimensiunea sancţionatorie uzucapiunii ca instituţie juridică sens în care legiuitorul a înţeles nu doar să acorde un beneficiu, inclusiv din punct de vedere probatoriu persoanei care a posedat un bun în timpul şi condiţiile prevăzute de lege dar totodată să sancţioneze pasivitatea, inactivitatea titularului dreptului real. Dezinteresul manifestat de titularul dreptului precum şi necesitatea clarificării situaţiei juridice a unor bunuri justifică reglementarea acestui mod de dobândire al proprietăţii. Pasivitatea titularului dreptului, dincolo de un termen rezonabil, determină pierderea de către acesta a atributelor dreptului de proprietate în favoarea unui terţ, existând o prezumţie în sensul că proprietarul a renunţat la drept. În aceeaşi ordine de idei, textul articolului 28 din decretul 115/1938 care reglementează uzucapiunea extratabulară echivalează practic inactivitatea moştenitorului prorpietarului tabular cu privire la un bun din patrimoniul succesoral cu declaraţia expresă de renunţare la bun, înscrisă în cartea funciară.
În cazul de faţă, instanţa a reţinut din probele administrate că terenul în cauză a fost inclus în perimetru CAP astfel încât DI în calitate de moştenitor al proprietarului tabular în mod real nu a avut posibilitatea de a efectua acte cu privire la acest bun. Date fiind circumstanţele în care bunul a ieşit din posesia proprietarului tabular instanţa constată că faţă de moştenitorul acestuia nu este aplicabilă prezumţia de renunţare a bun, neputându-i fi imputată pasivitatea în raport de patrimoniul succesoral. Mai mult, pârâta a efectuat toate demersurile în calitate de moştenitor – inclusiv prin înscrierea în cartea funciară cu privire la bunurile care puteau fi transmise succesoral date fiind circumstanţele juridico-sociale. Astfel, pârâta DI nu şi-a înscris dreptul de proprietate şi asupra terenului cu nr. top 5472/2 întrucât terenul fiind preluat de CAP nu a fost inclus în masa succesorală conform certificatului de moştenitor şi nu din lipsă de interes faţă de succesiune.
Mai mult, ulterior anului 1990, pârâta a efectuat demersurile necesare pentru ca, în calitate de moştenitor al numitei Benko Clara să-şi valorifice drepturile asupra bunurilor preluate de stat sens în care a solicitat reconstituirea terenurilor, în condiţiile Legii 18/1991. Faptul că astfel cum reiese din raportul de expertiză topografică depus la dosar terenul nu face parte din terenurile reconstituite pârâtei prin titlurile de proprietate nu este de natură să justifice acţiunea reclamantelor, terenul în cauză fiind în continuare la dispoziţia Comisiilor de fond funciar în vederea reconstituirii dreptului de proprietate. Din această perspectivă instanţa reţine ca întemeiate susţinerile intervenientei Comisia municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Tg-Mureş, care a arătat că acţiunea formulată în contradictoriu cu Comisiile în calitate de intervenienţi este neîntemeiată în condiţiile în care Comisiile nu sunt titulare ale vreunui drept real asupra acestor terenuri. Raportat la acest aspect instanţa reţine că în fapt Comisiile nu sunt în situaţia unei persoane care ar putea invoca acelaşi drepturi ca şi reclamanta astfel încât acţiunea derulată în contradictoriu ca acestea este nefondată.
Trebuie menţionat totodată că în ceea ce priveşte susţinerile reclamantelor legate de faptul că terenul în cauză a fost dobândit de autorii lor încă din anul 1965, fiind folosit ca atare de aceştia în urma unui schimb de terenuri cu CAP nu pot fi reţinute în cauză. Contractul de vânzare cumpărare din 01.06.1965, de care se prevalează reclamantele are ca obiect un imobil din pe str. Grâului nr. 47 iar eventualul schimb de terenuri cu CAP Sântana nu poate fi reţinut în condiţiile în care înscrisul depus la dosar nu este însuşit de CAP Sântana fiind un act unilateral ce emană de la autorii reclamantelor, înscris care de altfel nu identifică terenul la care se face referire. De asemenea instanţa reţine că potrivit CF 7140 Tg.Mureş imobilul înscris sub nr. top 5469/3/3 are o suprafaţă de 62 stânjeni şi apare înscris în CF în anul 1997, ca fiind proprietatea numiţilor Varga Agneta, Varga Jeno, Varga Jozsef, Moga Gizella, Fekete Katalin. Conform menţiunilor din CF în anul 1999 imobilul a intrat în proprietatea soţilor Blaga cu titlu de contract de vânzare cumpărare iar în anul 2004 a fost înstrăinat către reclamante. Astfel, reclamantele au dobândit prin contractul de vânzare cumpărare 91/2004 un imobil precis determinat, compus din casă şi teren de 221 mp înscris în CF 7140 Tg.Mureş sub nr. top 5469/3/3. Instanţa reţine că în niciunul dintre înscrisurile de care se prevalează reclamantele, nici chiar în actele sub semnătură privată, nu se face referire la folosirea unei suprafeţe suplimentare de teren, de 382 mp imobilul fiind înstrăinat şi identificat strict prin raportare la conţinutul CF 7140 Tg.Mureş.
Având în vedere cele ce preced, instanţa reţine că terenul ce face obiectul prezentului litigiu intră sub incidenţa legii 18/1991, aflându-se la dispoziţia Comisiilor de fond funciar în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, fiind aşadar un teren cooperativizat. Prin urmare, susţinerile reclamantelor legate de dobândirea imobilului prin joncţiunea posesiilor şi uzucapiune extratabulară sunt neîntemeiate sens în care instanţa va respinge ca atare cererea dedusă judecăţii.
Faţă de dispoziţiile art. 274 al. 1 C.p.c. potrivit căruia partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, instanţa va obliga reclamantele la plata către pârâta DI a sumei de 1250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu avocaţial conform chitanţelor 62/2009 şi 61/2009.
