-obligarea pârâţilor la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra parcelei de teren în suprafaţă de 500 m.p. situată în sat Brădeşti, com. Stâna de Mureş, str. Principală nr. 5, jud. Mureş;
– rectificarea cărţii funciare nr. 50193 Stâna de Mureş,nr. cadastral 50193 (nr. cadastral vechi 322) în sensul reducerii suprafeţei terenului ce constituie proprietatea pârâtului de la 1524 m.p. la 1103 m.p.;
– obligarea acestuia la suportarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că terenul în litigiu, ca toată tarlaua, de altfel, pe vremuri a făcut parte din patrimoniul fostei cooperative agricole de producţie, iar odată cu apariţia Legii nr. 18/1991 a constituit teren aflat la dispoziţia Comisiei locale de fond funciar în vederea atribuirii în proprietate celor îndreptăţiţi conform legii. A menţionat că pârâtul a beneficiat de măsura reparatorie a reconstituirii dreptului de proprietate, astfel că acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 1103 m.p. în partea „de sus”, respectiv partea de nord a Pârâului Brădeşti, compusă din curţi, construcţii – 403 m.p. şi teren arabil – 700m.p., teren situat între vecinătăţile: Boieru Ioan – REZERVĂ – Hădărău Maria – Pârâul Brădeşti (cu menţiunea că aceluiaşi pârât i-a revenit şi parcela de peste acelaşi pârâu, respectiv la nord de pârâu, în suprafaţă de 329 m.p.) şi că, în partea de sus, dinspre nord, a terenului atribuit pârâtului, s-a păstrat în rezervă o parcelă de teren în suprafaţă de 500 m.p. ce urmează a se atribui altor persoane îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate. Ulterior pârâtul a procedat la identificarea şi înscrierea terenului în cartea funciară, fiind iniţial înscris în CF nr. 804/N/Brădeşti, sub nr. cadastral 332 (nr. top. vechi 520/3), în prezent transcris în CF nr. 50193 Stâna de Mureş (în timp ce parcela în suprafaţă de 329 m.p. situată la nordul Pârâului Brădeşti este evidenţiat sub un alt nr. cadastral, constituinde-se un corp funciar aparte). A mai arătat reclamantul că pârâtul în vara anului 2009 a ocupat parcela de teren de 500 m.p. aflată în vecinătatea nordică a terenului său, teren care era rezervă la dispoziţia Comisiei locale, întabulându-se în cartea funciară cu acestă suprafaţă şi obţinând rectificarea suprafeţei parcelei cu nr. cadastral 332 deţinută în proprietate de la 1103 m.p. la 1524 m.p. şi extinzându-şi limitele parcelei sale înglobând şi rezerva de 50 m.p., aşa cum rezultă din planul de amplasament şi delimitare a imobilului.
În drept s-a invocat prevederile art. 480-481 C.civ privind acţiunea în revendicare a terenului şi art. 33 coroborate cu cele ale art. 34 pct. I din Legea nr. 7/1996 privind cererea de rectificare a cărţii funciare.
În probaţiune reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri: încheierea nr. 29569/09.07.2009 a Oficiului de şi Publicitate Imobiliară Mureş – Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Tg. Mureş (fila 5), extrasul de carte funciară pentru informare nr. 29569/09.07.2009 (filele 6-8), planul de amplasament şi delimitare a imobilului (fila 9), procesul verbal de punere în posesie nr. 2357/12.09.2002 (fila 10), schiţa (fila 11), copie după registrul parcelelor (fila 29), documentaţia care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 11247/23.09.2002 (hotărârea nr. 297/16.05.2002 (fila 34), extrasul de carte funciară (fila 36), planul de amplasament şi delimitare a imobilului (fila 37), înscris sub semnătură privată (fila 38), contractul de vânzare-cumpărare nr. 2665/1961 (fila 39), dovada achitării taxei judiciare de timbru (fila 15).
La data de 3 decembrie 2009 reclamanta a formulat o precizare a cererii de chemare în judecată şi a indicat temeiul juridic al acţiunii formulate.
La termenul de judecată din 15.03.2010 reprezentantul pârâtului a arătat faptul că reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului revendicat, iar la termenul din 28.06.2010 a arătat faptul că reclamanta nu justifică calitatea procesuală activă în cauză, invocând excepţia lipsei calităţii procesuale active.
La data de 30.08.2010 pârâtul a decedat, reclamantul solicitând la termenul din 8.11.2010 continuarea judecăţii şi introducerea în cauză a mostenitorilor pârâtului decedat, respectiv B A, Gorea (B) F, P (B) L şi B D,
Analizând actele şi lucrările dosarului raportat la excepţia invocată, instanţa reţine următoarele:
Pentru a fi parte în proces se impun a fi îndeplinite următoarele condiţii: calitatea procesuală, capacitatea procesuală, existenţa unui interes şi afirmarea unui drept sau prevalarea de o situaţie juridică pentru a cărei realizare poate fi folosită calea judecăţii.
Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi titularul dreptului afirmat (calitatea procesuală activă) precum şi între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în cadrul raportului juridic dedus judecăţii (calitatea procesuală pasivă).
Reclamantul este cel obligat să facă dovada ambelor calităţi procesuale (activă şi pasivă) prin indicarea obiectului cererii, a motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază pretenţia sa şi a persoanei cu care înţelege să se judece.
In speţă, reclamanta, prin prezenta acţiune arată în mod expres şi prin apărător calificat că solicită revendicarea unei suprafeţe de teren de la pârât ( recunoaşterea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 500 m.p.) şi efectuarea menţiunilor de carte funciară corespunzătoare, în sensul reducerii suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară a pârâtului.
În cazul acţiunii în revendicare, calitate procesuală activă are proprietarul neposesor al terenului.
Astfel, reclamanta are obligaţia de a justifica dreptul de proprietate asupra terenului revendicat.
La solicitarea instanţei, reclamanta a indicat faptul că terenurile reprezintă terenuri la dispoziţia Comisiei Locale de aplicare a legilor fondului funciar, astfel încât sunt în proprietatea Comunei reclamante.
Analizând susţinerile părţilor, instanţa reţine faptul că potrivit art 7 din RSR din 1965 Bogatiile de orice natura ale subsolului, minele, terenurile din fondul funciar de stat, padurile, apele, izvoarele de energie naturala, fabricile si uzinele, bancile, intreprinderile agricole de stat, statiunile pentru mecanizarea agriculturii, caile de comunicatie, mijloacele de transport si telecomunicatii de stat, fondul de stat de cladiri si locuinte, baza materiala a institutiilor social-culturale de stat, apartin intregului popor, sint proprietate de stat.
Deşi a fost întrebată expres de instanţă dacă acţiunea în revendicare a fost formulată în nume propriu, sau în numele Statului Român, reclamanta a invocat faptul că acţiunea este formulată în nume propriu, justificând un drept propriu de proprietate.
Faţă de această situaţie, instanţa reţine faptul că terenul, potrivit textului legal sus menţionat, se afla în proprietatea Statului Român.
Terenurile proprietatea statului care au făcut obiectul legilor fondului funciar au fost puse la dispoziţia Comisie Locală de aplicare a legilor fondului funciar, ceea ce nu îi conferă decât un drept de administrare a acestora, şi nu un drept de proprietate.
Pentru aceste considerente, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active, urmând a respinge acţiunea în revendicare formulată ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Având în vedere soluţia privind capătul de cerere principal, instanţa urmează a respinge capătul de cerere accesoriu, privind rectificarea cărţii funciare, ca neîntemeiat.
