Creanţele bugetare au un regim juridic diferit, prevăzut de dispoziţiile art. 117 alin.4 din O.G. nr.92/2003, de adoptare a Codului de procedură fiscală.
Tribunalul Prahova – Secţia Comercială şi de administrativ, prin sentinţa nr. 472 din data de 3 octombrie 2005, a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de A.F.P. Ploieşti împotriva tabelului preliminar al creanţelor debitoarei SC C. SRL, prin lichidator judiciar av. R.G.
Pentru a se pronunţa astfel, judecătorul sindic a reţinut că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 45 din Legea nr.64/1995 .
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs creditoarea A.F.P. Ploieşti, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, arătând că lichidatorul judiciar, în mod netemeinic, nu a înscris creanţa suplimentară a recurentei în tabelul definitiv al creanţelor, deoarece aceasta are obligaţia, potrivit Codului de procedură fiscală, să calculeze majorări şi penalităţi de întârziere până la pronunţarea de către judecătorul sindic a unei hotărâri de trecere a debitoarei supuse procedurii de reorganizare judiciară în procedura falimentului.
În raport cu legislaţia incidentă în cauză, s-a constatat că recursul este întemeiat, deoarece judecătorul sindic nu a observat că în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 117 alin.4 Cod pr. Fiscală, cu aplicarea art.92 alin.7 din Legea nr. 64/1995, republicată.
S-a reţinut că la baza creanţei debitoarei stă un raport juridic fiscal şi nu unul comercial, încât dispoziţiile dreptului comun nu sunt aplicabile, iar lichidatorul judiciar, în mod greşit, a considerat că respectiva creanţă ar avea un alt regim juridic decât cel fiscal, unde sunt incidente atât dispoziţiile speciale ale Legii nr. 64/1995, republicată, dar şi prevederile Codului de procedură fiscală.
De altfel, se poate sesiza faptul că art.92 alin.7 din Legea nr. 64/1995, republicată, cuprinde aceeaşi prevedere legală cu privire la adăugarea dobânzilor şi penalităţilor creanţelor bugetare, calculate până la intrarea în faliment a debitoarei.