DECIZIA CIVILĂ NR. 288/R/02 Mai 2012
La data de 06.03.2012, pe rolul Judecătoriei O a fost înregistrată cererea formulată de creditoarea B învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin seria BRDE3AM nr.0085573 emis de P în sumă de 33.400 RON scadent la 24.09.2010, în favoarea SC F.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoz. art.374, art.376 fiind legal timbrată cu suma de 4 lei reprezentând taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Creditoarea a depus la dosar bilet la ordin a cărui învestire o solicită.
Soluţionând cauza, Judecătoria C prin încheierea din 9.03.2012 a admis cererea formulată de creditoarea B şi a dispus învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin seria BRDE3AM nr.0085573 emis de P în sumă de 33.400 RON scadent la 24.09.2010, în favoarea SC F.
Pentru a soluţiona astfel, instanţa a constatat că, la data de 21.07.2010 a emis biletului la ordin seria BRDE3AM nr.0085573 emis de P în sumă de 33.400 ron scadent la 24.09.2010, în favoarea SC F.
Creditoarea a prezentat biletul la ordin pentru efectuarea plăţii la data de 27.10.2010 fiind refuzat motivat de lipsa totală de disponibilităţi în cont.
În condiţiile în care, biletul la ordin îndeplineşte cerinţele impuse de art.104 din Legea nr.58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, date fiind şi dispoziţiile art.107 şi art.61 alin.2 din acelaşi act normativ, instanţa a admis cererea şi a dispus învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin seria BRDE3AM nr.0085573 emis de P în sumă de 33.400 RON scadent la 24.09.2010, în favoarea SC F.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen legal debitor P, care a criticat-o pentru netemeinicie, în sensul că nu are nici o datorie de care să fie legal acest ordin pentru că marfa pentru care a fost emis a fost returnată, că nu a fost notificată în legătură cu transmiterea acestui ordin altei persoane.
Au fost invocate dispoziţiile art.312 şi urm.din c.p.civilă.
În contradictoriu, intimat creditor a solicitat respingerea recursului, apreciindu-l ca nelegal, debitorul neavând la dispoziţie calea recursului, ci pe aceea a opoziţiei la executare.
Au fost invocate dispoziţiile art.373 ind.3 al.1 c.p.civilă şi ale art. 62 din legea nr.58/34.
În aplicarea dispoziţiilor art.299 şi urm. Cpcivilă analizând recursul de faţă prin prisma motivaţiilor sale, a probatoriului administrat şi a dispoziţiilor legale incidente, se constată că se impune soluţionarea cu prioritate a excepţiei nelegalităţii recursului, conform art.137 din c.p.civilă.
Sub aspectul legalităţii recursului declarat, se constată aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor speciale ale Legii nr.58/34-art.61, potrivit cărora încheierea de învestire cu formulă executorie este supusă recursului, motiv pentru care apreciem că această încheiere este supusă unei căi de atac, anume exclusiv căii de atac a recursului-pe de o parte, iar pe de alta-şi la dispoziţia debitorului, atât timp cât legea tace sub acest aspect. Aşadar, excepţia nelegalităţii recursului de faţă este nefondată.
Pe fond, recursul se dovedeşte nefondat şi urmează a fi respins în considerarea motivaţiei sale, în sensul că în soluţionarea cererii de învestire cu formulă executorie nu pot fi analizate decât aspectele legate de aparenţa drepturilor astfel cum rezultă ele din titlu, nu şi în fondul lor, ultimele putând fi analizate în alt context procesual. Aceasta rezultă din economia textelor legale-art.373 c.p.civilă şi art.61 şi urm. din Legea nr. 58/34.
Prin urmare, recursul se dovedeşte nefondat, astfel că, în aplicarea art. 312 c.p.civilă urmează a fi respins.
1
