În motivarea actiunii, s-a aratat, în esenta, ca pârâta foloseste imobilul de mai sus insa din luna august a anului 2009 nu a mai achitat chiria stipulata in contractul de mai sus. Au mai aratat reclamantele ca desi la cererea paratei a fost reziliat la data de 01.09.2009 contractul de închiriere aceasta din urma continua sa foloseasca imobilul fara drept.
În drept, s-au invocat dispozitiile Legii 114/1996.
In probatiune s-a depus: contract de închiriere, contract reziliere contract de închiriere .
Pârâta, legal citata, a formulat întâmpinare in cauza prin care a invocat exceptia de necompetenta materiala a instantei motivat de faptul ca prezentul litigiu are natura comerciala si un obiect neevaluabil in bani.
Analizând exceptia de necompetenta invocata de parata si care, cf art. 137 C pr civ se solutioneaza cu prioritate, instanta retine urmatoarele:
Analizând raportul juridic dedus judecatii instanta constata ca acesta este de natura comerciala, în temeiul art. 4 cod comercial, fiind bazat pe raporturile comerciale dintre parti, raporturi nascute dintr-un contract de închiriere a unui spatiu care este destinat desfasurarii de activitati comerciale de catre parata-comercianta.
Parata este comercianta conform legii 31/1990.
Prezumtia de comercialitate instituita de art. 4 cod comercial se aplica la toate actele comerciantului, chiar încheiate cu persoane necomerciante, deoarece toate aceste acte nu apar decât ca un accesoriu al operatiunii comerciale principale, ele fiind destinate sa serveasca la exercitiul profesiunii si la utilitatea comertului sau.
Având in vedere ca obiectul cererii – evacuarea pârâtei dintr-un spatiu in care aceasta desfasoara activitati de comert pentru lipsa oricarui titlu locativ – reprezinta o obligatie de a face neevaluabila în bani si apreciind ca prezenta cerere are natura comerciala si nu este evaluabila în bani, instanta constata incidenta dispozitiile art. 2 pct.1 lit. a cod de procedura civila, potrivit carora procesele si cererile în materie comerciala al caror obiect este neevaluabil în bani cad în competenta tribunalelor.
Fata de aceste aspecte, instanta constata ca exceptia necompetentei materiale a instantei sesizate este întemeiata si o va admite în baza art. 158 raportat la art. 2 pct. 1 lit. a C pr civ, declinând competenta solutionarii cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu, sectia comerciala.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E :
Declina competenta de solutionare a cauzei privind pe reclamantele K. M. si F. K.., în contradictoriu cu pârâta S.C. P. E. S.R.L. cu sediul în .., în favoarea Tribunalului Sibiu.
Trimite cauza spre solutionare Tribunalului Sibiu.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica, azi 11.02.2010.