Conform art. 64 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativa, suspendarea are durata determinata, iar la expirarea duratei de suspendare dispozitia afectata reintra de drept în vigoare. Obligativitatea platii, dupa încetarea suspendarii rezulta si din principul general constitutional prevazut în art. 1 al. 5 din Constitutie conform caruia în România respectarea Constitutiei, a suprematiei legilor este obligatorie întrucât în ipoteza contrarie drepturile banesti ar ramâne o simpla fictiune si aceasta ar echivala înlaturarii lor.Prin sentinta nr.2582 din 10.12.2008 stata în dosarul nr. 13969/95/2008 al Tribunalului Gorj – Sectia administrativ si fiscal au fost respinse exceptiile invocate de pârâtii MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE, AGENTIA NATIONALA DE CONSULTANTA AGRICOLA si OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA GORJ.A fost admisa în parte actiunea în pretentii formulata de reclamantii U. N. si altii împotriva pârâtilor MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE, AGENTIA NATIONALA DE CONSULTANTA AGRICOLA si OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA GORJ.Au fost obligati pârâtii sa plateasca reclamantilor sumele reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de baza si suplimentul corespunzator treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de baza, actualizate cu indicele de inflatie la data platii, începând cu data de 7.11.2005 si pâna la ziAu fost obligati pârâtii la plata catre reclamanti a cheltuielilor de judecata în cuantum de 1300 lei.Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta a retinut ca prin cererea formulata la data de 07.11.2008 reclamantii U. N. si altii au chemat în judecata pe pârâtii MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE, AGENTIA NATIONALA DE CONSULTANTA AGRICOLA, si OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA GORJ si au solicitat obligarea acestora în solidar la plata, suplimentului postului în procent de 25% din salariul de baza si suplimentul corespunzator treptei de salarizare în acelasi procent de 25%, drepturi prev. de art. 31 al.1 lit c si d din Legea nr. 188/1999, începând cu 07 noiembrie 2005 si pâna la zi, actualizate cu indicele de inflatie si la cheltuielile de judecata.În motivarea cererii s-a sustinut ca sunt functionari publici în cadrul Agentiei Nationale de Consultanta Agricola si drepturile sunt prevazute de art. 31 al.1 lit. c si d din Legea nr. 188/1999.În drept au fost invocate disp. art. 31 al. 1 lit c si d, art. 109 din Legea nr. 188/1999, art. 28 si 54 din Legea nr.188/1999, Legea nr. 53/2003, art. 1 din Protocolul Aditional la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
Pârâtul Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia necompetentei materiale a instantei, solicitând declinarea cauzei în favoarea Curtii de apel – Sectia de contencios administrativ si fiscal, ca prima instanta, în temeiul art. 10 al.1 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 3 al. 1 Cod pr. civila, pârâtul fiind autoritate publica centrala.De asemenea pârâtul a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii prin neîndeplinirea procedurii prealabile prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 554/2004 si a invocat exceptia lipsei calitatii procesule pasive cu motivarea ca reclamantii nu au raport de serviciu cu MADR, ci au calitatea de functionari publici încadrati la OJCA Gorj, deci, raportul de serviciu exista între ANCA si OJCA Gorj ca unitate subordonata si reclamantiPe fond s-a solicitat respingerea cererii.În temeiul art.137 C. proc civ. instanta s-a pronuntat mai întâi asupra exceptiilor invocate, iar în urma analizarii acestor exceptii a constatat ca sunt neîntemeiate, pentru considerentele ca obiectul cererii îl constituie litigiu cu functionari publici, având ca temei juridic Legea nr.188/1999, lege speciala fata de dispozitiile de drept comun în materie de contencios administrativ, respectiv dispozitiile art. 10 al.1 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 3 al. 1 Cod pr.civila., precum si art.7 din Legea cadru nr.554/2004.Atât timp cât legea speciala aplicabila în cauza, Legea nr.188/1999, nu conditioneaza introducerea cererii dupa parcurgerea procedurii prealabile prevazute de dispozitiile generale în materie de contencios administrativ, reclamantii nu aveau aceasta obligatie.Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a MADR este neîntemeiata întrucât este ordonator principal de credit privind alocarea drepturilor banesti solicitate de reclamanti.Pe fond cererea reclamantilor prin care solicita plata suplimentului postului în procent de 25% din salariul de baza si suplimentul corespunzator treptei de salarizare în acelasi procent de 25% este întemeiata pentru urmatoarele considerente:Reclamantii sunt functionari publici în cadrul OJCA Gorj conform tabelului emis de aceasta institutie.Drepturile solicitate de reclamanti au fost initial reglementate prin Legea nr. 188/1999 în art. 29 al.1 lit. c si d, cu 1 ianuarie 2007 în temeiul art. I pct. 30 si art. XIII din Legea nr. 251/2006. art. 29 lit. d devenind suplimentul corespunzator treptei de salarizare”.În forma actuala, republicata a Legii nr. 188/1999, art. 29 a devenit art. 31, pentru activitatea desfasurata salariatii publici având dreptul la un salariu care se compune din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca, suplimentul postului si suplimentul gradului, fara ca cele din lit. c si d sa fie cuantificate.
Conform art. 44 din OUG 92/2004, aplicarea dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 188 R, cu modificarile ulterioare a fost suspendata si în baza art. 48 din OG 2/2006, începând cu 23 ianuarie 2006, s-a suspendat aplicarea acelorasi dispozitii pâna la 31 dec. 2006.Având în vedere prevederile textului enuntat – art. 29 al. 1 lit. c si d (în prezent art.31) din Legea nr. 188/1999 functionarii publici au dreptul sa primeasca prin efectul legii suplimentul postului si cel al gradului, chiar daca prin ordonante de urgente acordarea dreptului a fost suspendata temporar. Dreptul subzista deci si dupa încetarea suspendarii devine actual, partea fiind repusa în dreptul respectiv cu efect retroactiv.Obligativitatea platii, dupa încetarea suspendarii rezulta si din principul general constitutional prevazut în art. 1 al. 5 din Constitutie conform caruia în România respectarea Constitutiei, a suprematiei legilor este obligatorie întrucât în ipoteza contrarie drepturile banesti ar ramâne o simpla fictiune si aceasta ar echivala înlaturarii lor, ori în speta drepturile fac parte din categoria celor reglementate în privinta muncii si protectiei sociale, conform art. 41 din Constitutie, ele fiind suspendate si nu înlaturate.Pe de alta parte, drepturile prev. în art. 29 din Legea nr. 188/1999 trebuie sa fie acordate reclamantilor întrucât legea produce efecte de la data publicarii ei în Monitorul Oficial si pâna la abrogare, printr-un act normativ cu putere identica.Conform art. 64 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativa, suspendarea are durata determinata, iar la expirarea duratei de suspendare dispozitia afectata reintra de drept în vigoare.Continuând expunerea se retine ca prin O.G. 6 din 24 ianuarie 2007 s-au reglementat drepturile salariale si alte drepturi ale functionarilor publici pâna la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar al Legii de salarizare si altor drepturi ale functionarilor publici, suplimentul postului si cel corespunzator treptei de salarizare facând parte din notiunea de sporuri (art. 31 al.1 din Legea nr. 188/1999, R.)Dispozitiile acestui act normativ (O.G. 6/2007) nu au abrogat Legea nr. 188/1999, facându-se mentiune în cuprinsul art. 48 ca ordonanta se completeaza cu Legea nr. 188/1999.
Cu motivarea expusa, se concluzioneaza ca drepturile solicitate de reclamanti sunt componente ale salariului de baza al functionarului public si refuzul platii acestora încalca disp. art. 1 din Protocolul 1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, suspendarea succesiva a platii lor privându-i pe functionarii publici de drepturile licite si legitime dobândite prin efectul legii.
