Decizia penală nr. 220/A/2008 pronunţată în dosar nr 2625/176/2008 de Tribunalul Alba
Prin sentinţa penală nr. 388/2008 pronunţată de Judecătoria Alba Iulia în dosar nr. 2625/176/2008 în baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal a fost condamnat inculpatul D.P.C. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.
In baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.g Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal a fost condamnat inculpatul D.P.C. la 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.
In baza art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
In baza art. 61 Cod penal s-a revocat beneficiul liberării condiţionate acordat inculpatului din executarea pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin s.p. 839/2005 a Judecătoriei Alba Iulia fiind contopit restul de pedeapsă neexecutat de 475 zile cu pedeapsa aplicată dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
In baza art. 357 alin.2 lit.b Cod pr. penală s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
S-a constatat cp prejudiciul cauzat părţilor vătămate P.I. şi B.V. a fost integral recuperat.
S-a făcut aplicarea art. 189, 191 alin.1 Cod pr. penală.
Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut în esenţă ca stare de fapt din coroborarea întregului material probator existent la dosarul cauzei că la data de 09.03.2008 pe timp de noapte, respectiv la data de 08.04.2008 prin efracţie a sustras din beciul părţii vătămate P.I. o bicicletă în valoare de 150 lei, iar din beciul părţii vătămate B.V. un cablu şi o priză electrică în valoare de 150 lei.
In drept s-a reţinut că faptele inculpatului astfel cum au fost descrise şi dovedite cu mijloacele de probă administrate în cauză întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.g Cod penal, respectiv art.208 alin.1,209 alin.1 lit.i Cod penal.
In baza acestor texte de lege s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii.
La individualizarea şi proporţionalizarea pedepsei aplicate s-au avut în vedere dispoziţiile art. 72 Cod penal , art. 37 lit.a Cod penal.
Procedându-se la aplicarea pedepselor accesorii au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit.a,b , art. 71 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile a cauzei s-a constatat că prejudiciul cauzat părţii vătămate P.I. şi B.V. a fost integral recuperat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul legal statuat de art. 363 Cod pr. penală Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia şi inculpat aducându-i critici pentru nelegalitate şi netemeinicie.
In expunerea motivelor de apel Parchetul relevă în esenţă ca aspecte critice modalitatea greşită a tehnicii juridice de contopire aplicate inculpatului precum şi neaplicarea dispoziţiilor art. 118 lit.b Cod penal privind confiscarea specială de la inculpat a bunului care a servit la comiterea infracţiunilor.
In calea sa de atac, inculpatul critică soluţia adoptată sub aspectul individualizării pedepsei aplicate pe care o consideră mult prea severă raportat la gradul de pericol social al faptelor comise .
Verificând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor expuse, dar şi din oficiu în limitele statornicite de art. 371 alin.2 Cod pr. penală, Tribunalul constată ca fiind fondat doar apelul Parchetului pentru următoarele considerente:
Din analiza actelor şi pieselor dosarului , respectiv fişa de judiciar existentă la dosarul cauzei(f.62-65) reiese că inculpatul a comis infracţiunile deduse judecăţii în stare de recidivă postcondamnatorie, în timpul liberării condiţionate privind restul de pedeapsă de 475 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 839/2005 a Judecătoriei Alba Iulia.
Prin urmare, raportat la statutul de recidivist al inculpatului prima instanţă a uzat de o tehnică juridică de contopire greşită, neacordând prioritate dispoziţiilor ce reglementează recidivă, în detrimentul celor ce stabilesc regulile concursului de infracţiuni.
Dealtfel, în literatura şi doctrina juridică de specialitate s-a statuat că în cadrul procesului de contopire, între regulile ce generează recidiva şi cele ce reglementează concursul de infracţiuni au prioritate dispoziţiilor legale ce reglementează recidiva.
Ca atare, cu ocazia noii judecăţi a cauzei, în baza art. 61 alin.1 Cod penal se va revoca beneficiul liberării condiţionate privind restul de pedeapsă de 475 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.839/2005 a Judecătoriei Alba Iulia, rest pe care îl contopeşte cu fiecare din pedepsele aplicate prin hotărârea penală atacată în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare , respectiv 4 ani închisoare.
In baza art. 33 lit.a, 34 lit,.b Cod penal se vor contopi pedepsele rezultante în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare pedeapsă pe care o va executa în final inculpatul.
Totodată din economia actelor dosarului, respectiv declaraţiile inculpatului (fila 26-32) , rezidă că acesta a comis infracţiunea de furt calificat din data de 08.04.2008 prin efracţie , în sensul că a forţat cu un B.V..
Corpul delict a fost ridicat de către organele de poliţie şi depus conform dovezii seria AB nr.0034182 la Camera de corpuri delicte din cadrul IPJ Alba.
In conformitate cu dispoziţiile art. 118 lit.b Cod penal sunt supuse confiscării speciale bunurile care au fost folosite în orice mod, la săvârşirea infracţiunii.
In acest context, primei instanţe îi revenea obligaţia să reţină în speţa dedusă judecăţii, incidenţa dispoziţiilor art. 118 lit.b Cod pr. penală şi să dispună confiscarea specială de la inculpat a unui levier metalic.
Privitor la individualizarea şi proporţionalizarea pedepsei aplicate inculpatului prima instanţă a dat eficienţă deplină tuturor criteriilor generale expres stipulate de dispoziţiile art. 72 Cod penal, respectiv limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile comise , gradului de pericol social concret al faptelor , precum şi persoanei inculpatului care nu se află la prima confruntare cu legea penală ceea ce denotă persistenţa infracţională a acestuia şi conduita de sfidare a ordinii de drept.
Şi raportat la aceste condiţii prima instanţă a dat dovadă de clemenţă aplicând inculpatului pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunile comise, argument pentru care în speţa dedusă judecăţii nu se impune aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus care nu ar fi de natură a contribui la realizarea scopului educativ şi coercitiv prev. de art. 52 Cod penal ( aşa cum nefondat susţine inculpatul).
Pentru considerentele sus amintite văzând şi dispoziţiile art. 379 pct.2 lit.a Cod pr. penală se va admite apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia în limitele expuse.
In baza art. 350 alin.1 Cod pr. penală va menţine starea de arest preventiv a inculpatului.
In baza art. 88 Cod penal va deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive începând cu 08.04.2008 la zi.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii penale atacate.
In baza art. 379 pct.1 lit.b Cod pr. penală se va respinge ca nefondat apelul inculpatului D. P. C. împotriva aceleiaşi hotărâri penale.
Văzând şi aplicarea art. 189, 192 alin.2 Cod pr. penală.
