-Legea nr.26/1990 privind Registrul Comertului
— OG nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, art.129
Potrivit art.129 alin.8 si 9 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, înscrierea sechestrului asigurator în cartea funciara face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv, actele de dispozitie ce ar interveni ulterior în cartea funciara fiind lovite de nulitate. Neînscrierea masurii asiguratorii în cartea funciara la momentul tinerii hotarârii AGA prin care s-a hotarât majorarea capitalului social si nici la momentul pronuntarii încheierii de catre judecatorul delegat prin care a fost admisa cererea de mentiuni nu reprezinta un motiv de respingere a acestei cereri.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VI-A COMERCIALA,
DECIZIA COMERCIALA nr.384 R din 05.03.2010)
Prin încheierea nr. 8650/26.10.2009 pronuntata de judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului Ilfov de pe lânga Tribunalul Bucuresti, a fost admisa cererea înregistrata sub nr. 57337/21.10.2009 formulata de petenta S.C. D R E S S.R.L. prin care s-a solicitat înregistrarea în registrul comertului a mentiunilor referitoare la modificarea actului constitutiv, cu privire la majorare capital social, numar parti sociale, asociati fizici, depunerea actului constitutiv actualizat.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs DGFP, solicitând admiterea recursului si constatarea încheierii atacate ca fiind nelegala si pe cale de consecinta, anularea acesteia, în esenta pentru urmatoarele motive:
La data de 16.10.2009, ANAF, Asociatia Generala Coordonare Inspectie Fiscala a emis decizia de instituire a masurilor asiguratorii nr. 866667/2009 în temeiul art. 129 alin. 4 din O.G. nr. 92/2003 în baza procesului-verbal nr. 4251 din 16.10.2009 prin care au fost estimate obligatiile de plata astfel: T.V.A. – 76.866.372 lei si accesorii în cuantum de 43.748.229 lei.
Au fost emise adrese de înfiintare a popririi asiguratorii asupra disponibilitatilor banesti si depozitelor la majoritatea bancilor cunoscute si s-au aplicat sechestre asiguratorii asupra bunurilor proprietate personala a debitorului N R S constând în emiterea proceselor-verbale de sechestru asigurator nr. 454311/26.10.2009, nr. 454957/30.10.2009 si nr. 454915/30.10.2009; au fost emise blocari de rol fiscal,precum si cereri în vederea instituirii interdictiei de înstrainare a bunurilor imobile apartinând debitorului la OCPI din Bucuresti, Ilfov si Constanta.
Se mai arata ca la data la care adunarea Generala a Asociatilor S.C. D R E S S.R.L. a decis majorarea capitalului social al societatii prin aducerea ca aport în natura a unor imobile, exista deja decizia de instituire a masurilor asiguratorii nr. 866667 din 16.10.2009 si, ca atare, debitorul nu putea sa dispuna de ele atâta timp cât dureaza executarea, decât cu aprobarea data de organul competent conform legii.
Recurenta arata, ca prin majorarea capitalului social al societatii cu 18.802.700 lei reprezentând aport în natura a unor imobile aflate în proprietatea asociatului N R S, s-ar produce o paguba iminenta bugetului de stat deoarece obligatiile de plata estimate prin procesul-verbal nr. 4251/2009 nu vor mai putea fi nici un fel achitate de debitor; nemaiavând aceste bunuri în proprietatea sa, paguba nu s-ar mai putea repara în nici un fel, mai ale, având în vedere cuantumul la care a fost stabilita datoria.
În opinia recurentei, încheierea judecatorului delegat are la baza o hotarâre A.G.A. bazata pe o cauza ilicita.
La data de 16.10.2009 (data încheierii procesului-verbal si totodata a
instituirii masurilor asiguratorii), debitorul avea cunostinta de obligatiile fiscale stabilite în sarcina sa, precum si de posibilitatea ca asupra bunurilor sale sa fie instituite masuri asiguratorii.
Scopul majorarii capitalului social cu imobilele proprietatea personala ale asociatului N R S este de a frauda bugetul general consolidat prin punerea în imposibilitate a organelor fiscale de a recupera obligatiile fiscale datorate.
La data de 02.03.2010, intimata S.C. D R E S S.R.L. formuleaza întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Curtea a încuviintat ambelor parti proba cu înscrisuri.
Analizând actele si lucrarile dosarului, Curtea constata ca recursul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:
Recurenta formuleaza recurs împotriva unei încheieri pronuntata de catre judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului, criticile aduse de catre aceasta vizând, în principal, aspecte de legalitate ale unei hotarâri a adunarii generale a asociatilor a societatii comerciale petente.
Potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comertului rolul judecatorului delegat consta în controlul legislatiei operatiunilor efectuate de oficiul registrului comertului, competenta acestuia fiind strict legata de verificarea conditiilor de forma ale cererii ce formeaza obiectul înregistrarii unei mentiuni.
Judecatorul delegat nu are competenta sa verifice legalitatea unei hotarâri A.G.A., aceasta verificare facându-se pe calea unei actiuni speciale puse la îndemâna persoanelor interesate de catre legiuitor, respectiv art. 132 din Legea nr. 31/1990.
În speta, judecatorul delegat si-a exercitat rolul potrivit competentelor sale legale dispunând verificari referitoare la operatiunile care urmeaza a se înregistra.
Astfel, având în vedere faptul ca obiectul cererii de mentiuni îl reprezenta si majorarea capitalului social prin aducerea ca aport a unor imobile, judecatorul delegat a dispus emiterea a doua adrese la termenul din 23.10.2009, una catre D.G.F.P. Ilfov, iar cealalta catre OCPI Ilfov.
DGFP a depus la dosar o adresa din care rezulta faptul ca asupra bunurilor imobile aportat au fost instituite masuri asiguratorii si ca începând cu data întocmirii procesului-verbal nr. 4251/2009, adica 16.10.2009, bunurile sunt sechestrate, iar cât dureaza executarea, debitorul nu poate dispune de ele decât cu aprobarea data de organul competent.
OCPI emite o adresa potrivit cu care din verificarile efectuate în baza de date informatizata din cadrul serviciului de publicitate imobiliara a rezultat faptul ca la data de 21.10.2009 asupra imobilelor ce au facut obiectul majorarii de capital social nu au fost gasite sarcini.
Ca atare, la data înregistrarii cererii de mentiune si, cu atât mai putin la data la care a avut loc hotarârea A.G.A., aspect însa lipsit de relevanta în cauza întrucât instanta nu este sesizata cu verificarea legalitati acestei hotarâri, nu existau nici un fel de sarcini cu privire la imobile înregistrate la Oficiul de si Publicitate Imobiliara Ilfov, nici macar masurile asiguratorii comunicate de catre DGFP.
Potrivit art. 129 alin. 8 si alin. 9 din O.G. nr. 92/2003 – înscrierea înfiintarii sechestrului asigurator în cartea funciara face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv, actele de dispozitie ce ar interveni ulterior înscrierii în cartea funciara fiind lovite de nulitate.
În raport de aceste dispozitii legale, întrucât nici la data tinerii hotarârii A.G.A. prin care s-a hotarât majorarea capitalului social si nici la data înregistrarii cererii de mentiuni la O.R.C. ori la data pronuntarii încheierii atacate în cartea funciara nu exista nici o înregistrare referitoare la sechestrul asigurator instituit de catre recurenta, sustinerile acesteia sunt nefondate, motiv pentru care în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, Curtea a respins recursul ca nefondat.
