– art.115 alin.1 din Ordonanta de Guvern nr.92/2003
– Ordinul Presedintelui ANAF nr. 1294/2007
In cazul in care contribuabilul care datoreaza mai multe tipuri de taxe si contributii nu achita toate datoriile si face plata acestora in contul unic, se sting datoriile corelative acelui tip de creanta fiscala principala pe care o stabileste contribuabilul sau care este distribuita conform metodologiei de atribuire a sumelor platite in contul unic si de stingere a obligatiilor fiscale aprobata prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VIII-A ADMINISTRATIV SI FISCAL, DECIZIA CIVILA NR.1090/16.05.2011)
Prin cererea înregistrata la Tribunalul Ialomita sub nr.2401/98/2010 reclamanta S.C. T. I. S.A, cu sediul în Slobozia, în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. – DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE IALOMITA , cu sediul în Slobozia, a solicitat ca, prin hotarârea ce se va pronunta, sa se anuleze decizia nr.220/29.10.2009, emisa de pârâta.
În motivarea cererii reclamanta arata ca, desi a achitat la timp toate contributiile pe care le datoreaza, i s-au stabilit majorari de întârziere.
Se sustine ca cel care stabileste ordinea de stingere a datoriilor este contribuabilul, si nu organul fiscal.
Se apreciaza ca invocarea de catre pârâta a dispozitiilor Ordinului nr.1314/2007 nu este legala întrucât se încalca prevederile Constitutiei României si ale Legii nr.24/2000.
Reclamanta precizeaza ca prin acest Ordin se modifica dispozitiile art.115 alin.1 din Ordonanta de Guvern nr.92/2003, stabilindu-se o alta modalitate de stingere a datoriilor.
Solicita a se avea în vedere si faptul ca pe rolul Judecatoriei Slobozia s-au aflat o serie de dosare prin care aceasta contesta toate actele de întocmite de Administratia Finantelor Publice Slobozia cu privire la penalitati iar instanta de judecata a apreciat in mod constant ca actele efectuate in baza deciziilor de impunere stabilite de parata sunt nelegale.
S-a mai sustinut ca, desi inspectia fiscala pentru perioada 01.01.2005 – 30.09.2008 efectuata în luna noiembrie 2008 a constatat ca societatea reclamanta nu a avut niciodata debite restante, pârâta a stabilit penalitati de întârziere în sarcina sa.
Parata D.G.F.P. Ialomita a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii societatea reclamanta mai are si alte datorii restante, astfel ca s-au aplicat corect prevederile art.115 din Ordonanta de Guvern nr.92/2003.
Se arata ca suma a fost achitata de reclamanta în contul unic 55.02 “Disponibil al bugetelor de asigurari sociale si fonduri speciale în curs de distributie”, motiv pentru care stingerea obligatiilor fiscale s-a facut respectând ordinea din art. 115 din Cod procedura fiscala.
Pârâta a precizat ca obiectul inspectiei fiscale invocate de reclamanta a vizat doar verificarea sumelor declarate de aceasta si nu debitele restante.
Tribunalul, analizând actele si lucrarile dosarului, prevederile legale invocate, a retinut urmatoarele :
Prin decizia nr.64750/04.09.2009 emisa de pârâta Administratia Finantelor Publice Slobozia, s-a stabilit în sarcina reclamantei majorari de întârziere în suma de 27 lei aferente unor debite achitate cu întârziere, respectiv:
– suma de 13 lei ca accesoriu al contributiei de asigurari sociale datorate de angajator potrivit declaratiei 102 nr. 99522/24.07.2009;
– suma de 5 lei ca accesoriu al contributiei individuale de asigurari Sociale retinute de la angajati potrivit declaratiei 102 nr.99522/24.07.2009;
– suma de 4 lei ca accesoriu al contributiei de asigurari de sanatate datorata de angajator potrivit declaratiei 102 nr.99522/24.07.2009;
– suma de 4 lei ca accesoriu al contributiei pentru asigurari de sanatate retinute de la asigurati potrivit declaratiei 102 nr.99522/24.07.2009;
Împotriva acestui act administrativ fiscal a formulat contestatie reclamanta, contestatie solutionata de catre pârâta prin decizia nr.220/29.10.2009 ce face obiectul prezentei cauze.
Din sustinerile reclamantei, actele care au stat la baza emiterii acestei înstiintari (declaratiile privind obligatiile de plata la bugetele asigurarilor sociale si fondurilor speciale, filele 19 si 20), tribunalul constata ca reclamanta nu contestata sumele fixate ca reprezentând contributii la bugetele asigurarilor sociale si fondurile speciale de câtre organul fiscal, ci contesta modalitatea de stingere a lor prin platile efectuate.
Tribunalul a constatat ca inspectia fiscala ce a avut loc în perioada 18 – 24 si 26.11.2008 nu are nicio legatura cu emiterea deciziei de impunere nr. 64750/04.09.2009 emisa de Administratia Finantelor Publice Slobozia. Nu este vorba despre debite constatate a fi datorate de societatea reclamanta ca urmare a efectuarii inspectiei fiscale reglementata de dispozitiile art.94-109 din Ordonanta de Guvern nr.92/2003.
Decizia nr.64750/04.09.2009 emisa de Administratia Finantelor Publice Slobozia a fost data în conformitate cu prevederile art.114, 115 din Ordonanta de Guvern 92/2003.
În ceea ce priveste sustinerea reclamantei cu privire la faptul ca îsi achita la timp toate contributiile pe care le datoreaza si astfel ca nu are cum sa înregistreze debite restante asupra carora sa curga majorari de întârziere, tribunalul a privit-o ca fiind neîntemeiata, aplicabil fiind art.115 alin.1 si nu Ordinul nr.1294/2007 al Presedintele ANAF.
Asa cum prevad dispozitiile art.114 alin.2 indc.1, 2, 4 din Ordonanta de Guvern nr.92/2003 “Debitorii vor efectua plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, prevazute prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, într-un cont unic, prin utilizarea unui ordin de plata pentru Trezoreria Statului pentru obligatiile datorate bugetului de stat si a unui ordin de plata pentru Trezoreria Statului pentru celelalte obligatii de plata.
Distribuirea sumelor din contul unic se face de organul fiscal competent, distinct pe fiecare buget sau fond, dupa caz, proportional cu obligatiile datorate.
Distribuirea sumelor din contul unic se face de organul fiscal competent, distinct pe fiecare buget sau fond, dupa caz, proportional cu obligatiile datorate.
Metodologia de distribuire a sumelor platite în contul unic si de stingere a obligatiilor fiscale se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.”
Metodologia de distribuire a sumelor platite în contul unic si de stingere a obligatiilor fiscale se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.”
Într-adevar dispozitiile art.115 alin.1 din Ordonanta de Guvern nr.92/2003 prevad ca: “daca un contribuabil datoreaza mai multe tipuri de impozite, taxe, contributii si alte sume reprezentând creante fiscale prevazute la art.21 alin.2 lit.a, iar suma platita nu este suficienta pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting datoriile corelative acelui tip de creanta fiscala principala pe care o stabileste contribuabilul sau care este distribuita, potrivit prevederilor art.114, de catre organul fiscal competent, dupa caz, stingerea efectuându-se, de drept, în urmatoarea ordine:”
Însa, prin Ordinul nr.1294/2007 al Presedintelui ANAF se reglementeaza metodologia de distribuire a sumelor platite în contul unic si de stingere a obligatiilor fiscale care prevede ca în situatia în care contribuabilul care a efectuat plata în contul unic înregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul de stat, respectiv la bugetele contributiilor sociale, organul fiscal competent va proceda la distribuirea sumelor achitate.
Însa, prin Ordinul nr.1294/2007 al Presedintelui ANAF se reglementeaza metodologia de distribuire a sumelor platite în contul unic si de stingere a obligatiilor fiscale care prevede ca în situatia în care contribuabilul care a efectuat plata în contul unic înregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul de stat, respectiv la bugetele contributiilor sociale, organul fiscal competent va proceda la distribuirea sumelor achitate.
Din interpretarea acestor texte legale se observa ca, în cazul în care contribuabilul care datoreaza mai multe tipuri de taxe si contributii nu achita toate datoriile si face plata acestora în contul unic, se sting datoriile corelative acelui tip de creanta fiscala principala pe care o stabileste contribuabilul sau care este distribuita conform metodologiei de distribuire a sumelor platite în contul unic si de stingere a obligatiilor fiscale prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Din actele financiar-contabile existente la dosarul cauzei rezulta ca reclamanta a facut plati în contul unic ceea ce da posibilitatea organului financiar de a distribui sumele platite.
Din actele financiar-contabile existente la dosarul cauzei rezulta ca reclamanta a facut plati în contul unic ceea ce da posibilitatea organului financiar de a distribui sumele platite.
Mai mult, atâta vreme cât Ordinul nr.1294/2007 al Presedintelui ANAF nu a fost atacat pentru nelegalitate, acesta este pe deplin aplicabil neexistând o contradictie între reglementarea data de acest act normativ si cea stabilita de Ordonanta de Guvern nr.92/2003.
Mai mult, atâta vreme cât Ordinul nr.1294/2007 al Presedintelui ANAF nu a fost atacat pentru nelegalitate, acesta este pe deplin aplicabil neexistând o contradictie între reglementarea data de acest act normativ si cea stabilita de Ordonanta de Guvern nr.92/2003.
Cât priveste sentintele civile pronuntate de Judecatoria Slobozia, tribunalul a constatat ca prin acestea au fost anulate actele de executare emise de pârâta si nu actul administrativ fiscal, astfel ca sumele stabilite de pârâta ca fiind de plata nu au fost anulate.
Pentru aceste considerente, având în vedere si textele de lege invocate, tribunalul a respins cererea formulata de reclamanta SC T. I. SA Slobozia în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. – D.G.F.P. Ialomita.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs, recurenta reclamanta SC T. I. SA, prin care a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentintei civile recurate, iar pe fond admiterea cererii de chemare în judecata astfel cum a fost formulata.
În motivarea cererii de recurs a aratat, în esenta, ca instanta de fond a facut o interpretare si o aplicare gresita a prevederilor cuprinse în art.115 din Ordonanta de Guvern nr.92/2003 si a aratat ca recurenta – reclamanta a aratat în mod expres ce obligatii fiscale a înteles sa achite , astfel încât nu sunt incidente în cauza prevederile art.115 din Ordonanta de Guvern nr.92/2003,precum si faptul ca sumele care i se imputa sunt de fapt niste majorari de întârziere create în mod artificial.
Recurenta – reclamanta a aratat ca la dosarul cauzei exista un raport care emana de la intimata si din care rezulta ca aceasta nu are nici un fel de datorii fata de bugetul de stat, precum si faptul ca a achitat la zi toate contributiile datorate bugetului de stat.
În drept recursul a fost întemeiat pe dispozitiile art.304 pct.8 si 9 Cod procedura civila.
În cauza, intimata pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, mentinerea actului administrativ fiscal atacat si obligarea recurentei reclamantei la plata suma de 27 lei.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs formulate instanta retine ca acesta este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Sustinerile recurentei-reclamante cu privire la faptul ca aceasta a achitat la timp toate contributiile pe care le datoreaza si astfel ca nu are cum sa înregistreze debite restante asupra carora sa curga majorari de întârziere, sunt nefondate urmând a fi respinse ca atare ,în cauza fiind aplicabile prevederile art.115 alin.1 si nu Ordinul nr.1294/2007 al Presedintele ANAF.
Totodata, Curtea retine ca instanta de fond a facut o aplicare corecta a prevederilor art.115 din Ordonanta de Guvern nr.92/2003, sustinerile în sens contrar al recurentei-reclamante urmând a fi respinse ca nefondate.
Asa cum prevad dispozitiile art.114 alin.2 indice 1, 2, 4 din Ordonanta de Guvern nr.92/2003 “debitorii vor efectua plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, prevazute prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, într-un cont unic, prin utilizarea unui ordin de plata pentru Trezoreria Statului pentru obligatiile datorate bugetului de stat si a unui ordin de plata pentru Trezoreria Statului pentru celelalte obligatii de plata.
Într-adevar dispozitiile art.115 alin.1 din Ordonanta de Guvern nr.92/2003 prevad ca: “daca un contribuabil datoreaza mai multe tipuri de impozite, taxe, contributii si alte sume reprezentând creante fiscale prevazute la art.21 alin. 2 lit.a, iar suma platita nu este suficienta pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting datoriile corelative acelui tip de creanta fiscala principala pe care o stabileste contribuabilul sau care este distribuita, potrivit prevederilor art.114, de catre organul fiscal competent, dupa caz, stingerea efectuându-se, de drept, în urmatoarea ordine:”
Din interpretarea acestor curtea retine ca în cazul în care contribuabilul care datoreaza mai multe tipuri de taxe si contributii nu achita toate datoriile si face plata acestora în contul unic, se sting datoriile corelative acelui tip de creanta fiscala principala pe care o stabileste contribuabilul sau care este distribuita conform metodologiei de distribuire a sumelor platite în contul unic si de stingere a obligatiilor fiscale prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Pentru aceste motive instanta va respinge recursul ca nefondat.
1
