Actiune având ca obiect cererea de comunicare a unor informatii de interes public.
Informatii privind activitatea unei alte autoritati publice decât cea chemata în judecata. Consecinte.
– Legea nr. 554/2001
– art. 23, 36 si 61 din Legea nr. 215/2011
Din dispozitiile art. 23, 36 si 61 din Legea nr. 215/2011 a administratiei publice locale republicata, rezulta în mod indubitabil ca primarul, respectiv, consiliul local sunt autoritati distincte ale administratiei publice locale, fiecare având competente si atributii proprii.
Or, în cauza este necontestat ca cererea privind comunicarea unor informatii de interes public priveste acte emise, întocmite si realizate în cadrul atributiilor specifice competentei consiliului local al comunei Mihai Bravu, iar nu al autoritatii comunei respective.
Astfel fiind, constata ca nu exista identitate între pârât si persoana obligata în raportul dedus judecatii, pârâtul neavând calitate procesuala pasiva în cauza.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VIII – A ADMINISTRAIV SI FISCAL, DECIZIA CIVILA NR. 661/24.03.2011)
Prin sentinta civila nr. 29/CAF/04.02.2010, Tribunalul Giurgiu – Sectia Civila a admis actiunea formulata de reclamanta S.C. CP S.R.L. împotriva pârâtului Primarul comunei MB, astfel cum a fost precizata, a obligat pârâtul sa furnizeze reclamantei informatiile de interes public solicitate prin cererea înregistrata la Primaria comunei MB sub nr.1655/02.07.2009, costul serviciilor de copiere a documentelor solicitate urmând a fi suportat de reclamanta si a obligat pârâtul la plata sumei de 500 lei, onorariu avocat, catre reclamanta.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca la data de 2.07.2009 s-a înregistrat la Primaria MB sub nr. 1655 cererea formulata de reclamanta S.C. CP S.R.L., formulata si semnata de ,,reprezentant legal” Ispas Gheorghe si purtând stampila societatii comerciale mentionate, prin care se solicita primarului, transmiterea unor copii ale urmatoarelor documente: HCL nr. 43/31.08.2007, procesul-verbal al sedintei de consiliu, referatul si avizul comisiei de specialitate, alte documente care au stat la baza adoptarii hotarârii consiliului local.
Prin cerere se solicita trimiterea raspunsului la adresa societatii petente, mentionata de asemenea.
Pârâtul a recunoscut prin întâmpinare ca nu a raspuns acestei cereri conform Legii nr. 544/2001, deoarece a calificat-o ca pe o solicitare formulata de catre o persoana care nu avea calitatea de reprezentant al societatii, aceasta situatie fiind dedusa din unele acte încheiate sau referitoare la aceeasi societate detinute în evidentele primariei, si conform carora administratorul societatii este alta persoana, respectiv BMV.
Referitor la aceasta aparare, tribunalul apreciaza ca ea nu poate justifica ignorarea cererii de catre autoritatea pârâta, în cazul în care aceasta aprecia ca exista dubii asupra calitatii de reprezentat al societatii a persoanei semnatare a cererii si ca este necesara completarea cu unele informatii despre reprezentantii societatii, avea posibilitatea sa solicite petentei aceste informatii, pastrând astfel un echilibru între necesitatea verificarii manifestarii de vointa a reclamantei si prevederile legale referitoare la liberul acces la informatii de interes public.
În plus, tribunalul constata ca numitul IG avea calitatea de director general al societatii reclamante la data solicitarii informatilor, fiind numit prin hotarârea nr. 1/2006 a Adunarii Generale a S.C. CP S.R.L., astfel ca putea reprezenta societatea în relatia cu alte entitati, inclusiv prin semnarea unor cereri.
Desi solicitarea scrisa a reclamantei nu mentioneaza ca e întemeiata expres pe dispozitiile Legii nr. 544/2001, continutul acesteia putea permite calificarea ei ca o solicitare de informatii de interes public, iar art. 6 alin. 3 din Legea nr. 544/2001 nu impune cerinta ca solicitarea sa cuprinda mentiunea ca ea se întemeiaza pe dispozitiile acestui act normativ, fiind suficienta existenta urmatoarelor elemente: autoritatea sau institutia publica la care se adreseaza cererea, informatia solicitata, astfel încât sa permita autoritatii sau institutiei publice identificarea informatiei de interes public, numele, prenumele si semnatura solicitantului, precum si adresa la care se solicita primirea raspunsului, ori cererea reclamantei cuprinde toate aceste elemente.
Rezulta ca dispozitiile Legii nr. 544/2001 sunt aplicabile situatiei de fapt retinute, deoarece pârâtul este o autoritate a administratiei publice reglementata de prevederile Legii nr. 215/2001, iar informatiile solicitate sunt de interes public, rezultând din activitatea institutiei publice si a unitatii administrativ-teritoriale reprezentata de primarul pârât. Astfel, hotarârea consiliului local ce se solicita a fi comunicata se refera la stabilirea unor masuri privind urbanismul si amenajarea teritoriului la nivelul localitatii MB.
În raport de cele retinute tribunalul constata ca pârâtul nu si-a îndeplinit obligatia legala de a comunica informatii de interes public, cu respectarea principiului transparentei ce trebuie sa guverneze activitatea autoritatilor administratiei publice.
Împotriva acestei sentinte a formulat recurs pârâtul invocând în drept disp. art. 3041 C.pr.civ. si art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
În motivarea cererii de recurs a aratat ca admiterea actiunii s-a facut cu încalcarea disp. art.21 alin.1 si art. 62 alin.1 din Legea 215/2001.
Instanta de fond nu a retinut ca temeinice argumentele referitoare la faptul ca Ispas Gheorghe nu avea nicio calitate de reprezentant al reclamantei, apreciind eronat ca acesta putea reprezenta societatea în relatia cu alte entitati inclusiv prin semnarea unor cereri, printre atributiile stabilite de Hotarârea nr.1/2006 a Adunarii Generale a societatii reclamante nefiind acelea de a reprezenta interesele firmei, de a semna si de a întocmi acte în relatia cu autoritatile administratiei publice locale.
Au fost invocate disp. art. 3 alin.1 din OG 33/2002 care, în opinia recurentului, se aplica în mod analogic si cu privire la solicitarile persoanelor juridice si s-a sustinut ca atunci când îndeplinirea unei obligatii legale fata de o persoana, fie fizica, fie juridica, este în subsidiar, într-o strânsa interdependenta cu încadrarea într-o alta reglementare juridica, rezolvarea cauzei nu se poate face decât în contextul respectarii legalitatii, privita prin plenitudinea tuturor reglementarilor ce se conexeaza situatiei în concretul sau.
Intimata reclamanta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentinta recurata prin prisma motivelor de recurs invocate si a disp. art. 304 1 C.pr.civ., Curtea apreciaza ca recursul este fondat, pentru urmatoarele considerente :
Prin cererea înregistrata la Primaria comunei MB, jud. Giurgiu, sub nr.1655/02.07.2009, reclamanta a solicitat primarului transmiterea unor copii ale urmatoarelor documente: Hotarârea Consiliului Local nr.43/31.10.2007, procesul – verbal al sedintei Consiliului Local, referatul si avizul comisiei de specialitate si alte documente care au stat la baza hotarârii mentionate.
Potrivit art. 23 alin.1 din Legea 215/2001 autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala în comune, orase si municipii sunt consiliile locale, comunale, orasenesti si municipale, ca autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati executive. Consiliile locale si primarii se aleg în conditiile prevazute de legea pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale.
Se constata, asadar, ca primarii si consiliile locale sunt autoritati ale administratiei publice locale distincte, fiecare având stabilite prin lege atributii distincte.
Conform art. 36 alin.1 din Legea 215/2001 consiliul local are initiativa si hotaraste, în conditiile legii, în toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege în competenta altor autoritati ale administratiei publice locale sau centrale, atributiile sale fiind reglementate de alin.2 al aceluiasi articol, în timp ce primarul, potrivit art. 61 alin.2 din acelasi act normativ, asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea în aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui României, a hotarârilor si ordonantelor Guvernului, a hotarârilor consiliului local; dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor, ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, ale prefectului, precum si a hotarârilor consiliului judetean, în conditiile legii.
În speta, reclamanta a solicitat comunicarea unui act administrativ emis de Consiliul Local al comunei MB si a documentatiei care a stat la baza emiterii acestuia, dar a adresat solicitarea primarului care nu are calitatea de emitent al respectivului act.
Conform art. 2 lit. b din Legea 544/2001 prin informatie de interes public se întelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei.
Or, informatiile de interes public a caror comunicare o solicita reclamanta nu rezulta din activitatea pârâtului caruia i-a fost adresata cererea de comunicare, ci din activitatea Consiliului Local, neputându-se retine încalcarea de catre primar a obligatiei prev. de art. 7 alin.1 din Legea 544/2001, în conditiile în care nu îi revine obligatia de a comunica informatii de interes public care privesc sau care rezulta din activitatea unei alte autoritati publice.
Astfel, se constata ca nu exista identitate între pârât si persoana obligata în raportul juridic dedus judecatii, pârâtul neavând calitate procesuala pasiva în cauza.
Sub acest aspect, sentinta este data cu aplicarea gresita a legii, fiind incident motivul de recurs prevazut de art. 304 pct.9 C.pr.civ., astfel ca instanta, în temeiul art. 312 alin.1 si 3 C.pr.civ. va admite recursul, va modifica în tot sentinta în sensul ca va respinge actiunea ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva si având în vedere solutia pronuntata, nu vor mai fi analizate celelalte sustineri din cererea de recurs, care vizeaza fondul cauzei.
