Autoturism. Parcare interzisa. Contestare dispozitie de ridicare a autoturismului si restituirea sumei de 523, 6 lei. Instanta competenta.
– art. 97 alin. 1 lit. d si art. 64 din OUG nr. 195/2002.
Potrivit art. 97 alin. 1 lit. d din OUG nr. 195/2002 republicata “în cazurile expres prevazute în prezenta ordonanta, politistul rutier dispune si una din masurile tehnico – administrative:
d) ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar”.
d) ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar”.
Deci, cu alte cuvinte, masura luata de autoritatea publica pârâta, în conditiile art. 64 din OUG nr. 195/2002, este o masura accesorie, denumita operatiune tehnico-administrativa potrivit dispozitiilor art. 97 alin. 1 lit. d din acelasi act normativ.
Cum, potrivit dispozitiilor art. 118 alin. 1 din Ordonanta mentionata “împotriva procesului – verbal de constatare a contraventiilor se poate depune plângere în termen de 15 zile de la comunicare, la serviciul politiei rutiere în a carei raza de competenta a fost constatata fapta”, nu exista nicio ratiune si nici temei legal pentru ca sanctiunea principala sa fie contestata la o instanta, iar masura accesorie a ridicarii autoturismului la o alta instanta.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VIII – A ADMINISTRAIV SI FISCAL, SENTINTA CIVILA NR. 2671/04.04.2011)
Asupra cauzei de fata,
La data de 03.03.2011 sub nr. 25791/3/2010 pe rolul acestei instante, a fost înregistrata, cauza având ca obiect, solutionarea conflictului negativ de competenta ivit între Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti si Tribunalul Bucuresti – Sectia a IX-a de Contencios Administrativ si Fiscal.
Astfel, prin actiunea înregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti,la data de 07.07.2009 sub nr. 11409/300/2009, reclamantul B.I, în contradictoriu cu pârâta Politia Comunitara Sector 2 Bucuresti a formulat contestatie împotriva dispozitiei de ridicare a autoturismului, înmatriculat cu nr…., în data de 29.05.2009, solicitând sa-i fie înapoiata suma de 523,6 lei reprezentând taxele de ridicare, transport si depozitare.
Prin sentinta civila nr. 9146/27.11.2009 pronuntata de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti în dosarul nr. 11409/300/2009 a fost admisa exceptia necompetentei materiale si declinata competenta de solutionare în favoarea Tribunalul Bucuresti – Sectia a IX a – contencios administrativ si fiscal.
În motivarea solutiei, judecatoria a retinut ca instantei de contencios îi revine competenta de solutionare a cererii, deoarece din considerentele actiunii rezulta ca reclamantul urmareste anularea unui act adminstrativ.
Pe rolul Tribunalului Bucuresti, sectia a IX -a – contencios administrativ si fiscal cauza a fost înregistrata la data de 26.05.2010 sub nr. 25791/3/2010.
La primul termen de judecata, tribunalul, luând act de cererea completatoare depusa de reclamant, prin care, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtii SC S SA, Primaria Sectorului 2 Bucuresti si Brigada de Politie Rutiera si anularea procesului verbal seria CC nr. 003569294/29.05.2009 si restituirea sumei de 523,6 lei reprezentând plata pentru reintrarea în posesie a autoturismului, a pus în discutie exceptia necompetentei materiale fata de disp. art. 1 alin. 1 C.pr.civ. si art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001, exceptie cu privire la care a retinut ca exceptia ridicata din oficiu este întemeiata întrucât obiectul litigiului este reprezentat de plângerea contraventionala formulata împotriva unui proces-verbal apreciat de catre reclamant ca nelegal si netemeinic, iar potrivit art. 31 din OG nr. 2/2001 competenta materiala de judecare a plângerilor contraventionale apartine judecatoriei, ci nu tribunalului.
A mai retinut tribunalul ca, potrivit art. 5 al. 2 din Legea nr. 554/2004 nu pot fi atacate în contenciosul administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura judiciara.
De asemenea, prin art. 10 al. 1 din Legea nr. 554/2004 se stabileste competenta în judecarea litigiilor privind actele administrative în favoarea sectiilor de contencios administrativ competente, daca prin lege speciala nu se prevede altfel.
Prin urmare, tribunalul a apreciat ca nu este competent cu judecarea actiunii, astfel ca a admis exceptia necompetentei pusa în discutie din oficiu si a declinat competenta de solutionare a a acestuia în favoarea Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.
A constatat ivit conflictul negativ de competenta si, în temeiul art. 21 si art. 22 alin. 3 C.pr.civ., a înaintat dosarul Curtii de Apel Bucuresti – sectia de contencios administrativ si fiscal, în vederea solutionarii acestuia.
În conformitate cu dispozitiile art. 22 alin. 5 C.pr.civ. Curtea de Apel Bucuresti – Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal stabileste ca Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti este competenta cu solutionarea cauzei, având în vedere urmatoarele considerente:
Este necontestat ca, prin actiunea initiala, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu Primaria Sectorului 2 Bucuresti, anularea dispozitiei de ridicare a autoturismului înmatriculat cu nr. …….. în data de 29.05.2009, precum si restituirea taxelor aferente privind ridicarea, transportul si depozitarea si ca, ulterior, reclamantul a formulat o cerere completatoare, prin care a aratat ca întelege sa se judece în contradictoriu si cu D.S.P.M.B. – Brigada de Politie Rutiera a Sectorului 2 – Politia Comunitara Sector 2, solicitând si ” anularea procesului – verbal de constatare seria CC nr. 003569294 din 29.05.2009 si restituirea sumei de 523.60 lei, reprezentând plata pentru reintrarea în posesia autoturismului”.
Astfel fiind, Curtea constata ca instantele au fost învestite cu 2 capete de cerere:
1) contestarea dispozitiei de ridicare a autoturismului si restituirea taxelor aferente sumei platite pentru restituirea acestuia;
2) anularea procesului – verbal de sanctionare contraventionala cu ” avertisment” încheiat în data de 29.05.2009, în baza OUG nr. 195/2002, republicata.
Daca în ceea ce priveste capatul de cerere referitor la anularea procesului – verbal de sanctionare contraventionala, dispozitiile art. 118 alineat (1) din OUG nr. 195/2002, republicata, stabilesc în mod expres, în sarcina judecatoriei competenta de solutionare a cauzei, necomportând alte discutii, în ceea ce priveste competenta de solutionare a capatului de cerere referitor la anularea dispozitiei de ridicare a autoturismului, Curtea constata ca tot judecatoriei îi revine spre solutionare si acest capat al actiunii, având în vedere urmatoarele argumente:
Astfel, potrivit art. 64 din OUG nr. 195/2002: ” Politia rutiera poate dispune ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar pe partea carosabila.
Ridicarea si depozitarea vehiculului în locuri special amenajate se realizeaza de catre administratiile publice locale sau de catre administratorul drumului public, dupa caz.
Contravaloarea cheltuielilor pentru ridicarea, transportul, depozitarea autovehiculului stationat neregulamentar se suporta de detinatorul acestuia”.
Ridicarea vehiculelor dispusa de politia rutiera în conditiile prevazute de alineat 1 se realizeaza, potrivit procedurii stabilite prin regulament.
Totodata, potrivit art. 97 alineat (1) litera d) din aceeasi ordonanta ” în cazurile prevazute în prezenta ordonanta, politistul rutier dispune si una din masurile tehnico – administrative”.
Deci, cu alte cuvinte, masura luata de autoritatea publica pârâta, în conditiile art. 64 din OUG nr. 195/2002 este o masura accesorie, denumita operatiune tehnico – administrativa potrivit dispozitiilor art. 97 alineat 1 litera d din acelasi act normativ.
Cum, potrivit dispozitiilor art. 118 alineat 1 din Ordonanta mentionata “(1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la serviciul politiei rutiere în a carui raza de competenta a fost constatata fapta ” nu exista nicio ratiune si nici temei legal pentru ca sanctiunea principala sa fie contestata la o instanta, iar masura accesorie a ridicarii autoturismului la o alta instanta.
Astfel fiind, în conformitate cu dispozitiile art. 22 alineat 5 C.pr.civ. Curtea stabileste competenta de solutionare a cauzei în favoarea Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.
