Contravenţii, coincidenţa locului săvârşirii contravenţieiDosar nr. 1667/258/2008 – decizia civilă nr.3/R din 13.01.2009
Coincidenţa locului săvârşirii contravenţiei în cauză cu locul efectuării controlului şi al întocmirii actului sancţionator. Încălcarea dispoziţiilor art.16 din O.G. nr.2/2001 atrage sancţiunea nulităţii relative, care poate fi invocată doar de partea interesată, iar nu de instanţă din oficiu.
Sub nr.1667/258 din 18.06.2008, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Miercurea Ciuc plângerea contravenţională formulată de petenta SC T SRL împotriva procesului verbal de constatare a contravenţiei nr.0056236 din 05.06.2008 încheiat de intimata DIRECŢIA REGIONALĂ DE DRUMURI ŞI PODURI BRAŞOV.
În motivarea plângerii contravenţionale, petenta a arătat că a fost amendată pentru că a circulat pe traseul Agăş-Sebeş cu o autoutilitară şi remorcă având o masă totală de 46.684 kg faţă de 40.000 kg admisă.
Consideră procesul-verbal netemeinic şi nelegal, întrucât poate demonstra cu martori şi înscrisuri că nu s-a procedat la cântărirea efectivă a autoutilitarei şi remorcii, greutatea fiind apreciată printr-un simplu calcul considerat incorect. S-a înmulţit cantitatea lemnoasă cu 600 kg/mc rezultând 24.139 kg. Se susţine că masa lemnoasă transportată nu provenea din lemn verde, ci din lemn uscat care nu cântărea mai mult de 500 kg/mc de unde rezultă că greutatea era sub 40.000 kg.
S-a solicitat şi anularea dispoziţiei de plată a sumei de 944,11 lei stabilită împreună cu procesul-verbal prin care s-a eliberat autorizaţia specială de transport nr. 0074039 întrucât a fost eliberată ca urmare a presupusei depăşiri a masei totale de 40.000kg, fapt contestat de petentă.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, susţinând legalitatea şi temeinicia actului sancţionator. În apărare, intimata a arătat că surplusul de greutate constatat este de 6.6 to pe D.N. 12 per total vehicul aşa cum reiese din prevederile art. 39 din Ordinul MT şi MI nr. 407/1999.
Fapta prezintă elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de art. 41 alin. 1 raportat la anexa nr. 2 şi sancţionată potrivit art 60 alin. 1 lit. d din acelaşi act normativ.
Referitor la starea de fapt reţinută care nu ar corespunde realităţii nu se împărtăşeşte punctul de vedere al petentei şi se susţine că la întocmirea procesului-verbal de contravenţie au fost respectate dispoziţiile art. 39 din Ordinul MT şi MI nr. 407/1999.
Conform articolului citat în cazul în care instalaţiile de cântărire nu funcţionează sau în lipsa acestora, greutatea totală se stabileşte din documentele aflate la bordul autovehiculului: factură, certificat de înmatriculare, fără aplicarea toleranţelor.
Pentru autovehiculul în cauză (A3R3) masa totală maximă admisă este de 40000 kg(40 tone.
Prin sentinţa civilă nr.2003 din 07.11.2008, pronunţată de Judecătoria Miercurea Ciuc în dosarul nr.1667/258/2008, s-a dispus admiterea plângerii, anularea procesului-verbal atacat şi exonerarea petentei de la plata amenzii de 5000 lei, precum şi anularea autorizaţiei speciale de transport nr.0074039 şi exonerarea petentei de la plata sumei de 944,11 lei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că la data de 05.06.2008, petenta circula cu autoutilitara MAN şi remorca pe traseul Agăş-Sebeş, fiind sancţionată de un agent din cadrul S.D.N. Miercurea Ciuc pentru comiterea contravenţiei de depăşire a masei totale a autovehiculului.
Analizând procesul-verbal prin prisma condiţiilor de validitate, instanţa de fond a observat că, la întocmirea acestuia nu a fost respectat identificarea locului producerii contravenţiei, în sensul că este menţionat traseul Agăş-Sebeş, şi nu un km anume sau un punct de reper concret. Pe cale de consecinţă nu a fost respectată dispoziţia art. 16 din O.G. nr. 2/2001 unde se prevede că procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu locul în care a fost săvârşită”. Instanţa apreciază că se află în faţa unei nulităţi expres prevăzute de lege. În acest caz potrivit dispoziţiilor art. 105 alin 2 ultima teză, vătămarea se presupune până la proba contrarie.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs intimata Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov. Acesta a fost înregistrat la Judecătoria Miercurea Ciuc la data de 04.12.2008.
Recurenta a solicitat admiterea recursului şi modificarea hotărârii instanţei de fond, în sensul menţinerii procesului-verbal de constatare a contravenţiei ca fiind legal şi temeinic.
În cadrul motivelor, recurenta a arătat că în procesul-verbal este menţionat locul întocmirii procesului-verbal, acesta fiind identificat şi prin introducerea contestaţiei la Judecătoria Miercurea Ciuc.
Recurenta menţionează, în ce priveşte traseul pe care circula autovehiculul surprins în trafic, că acesta a fost menţionat în procesul verbal deoarece în urma constatării depăşirii masei totale a autovehiculului a fost emisă autorizaţia specială de transport putând fi utilizată până la finalul cursei autovehiculului.
În drept, recurenta a invocat art.299 şi 304 Cod procedură civilă, art.34 alin.2 din O.G. nr.2/2001.
Intimata SC T SRL nu a depus întâmpinare în recurs.
Tribunalul, analizând hotărârea atacată prin prisma motivului de recurs invocat, precum şi sub toate aspectele legalităţii şi temeiniciei în sensul prevăzut de art.304/1 Cod procedură civilă, constată că recursul este întemeiat.
Astfel, Tribunalul reţine că procesul-verbal de constatare a contravenţiei atacat în cauză cuprinde identificarea locului săvârşirii contravenţiei, respectiv DN 12A km 5+100″.
Se observă că locul săvârşirii contravenţiei coincide în cauză cu locul efectuării controlului şi al întocmirii actului sancţionator, contravenţia fiind considerată săvârşită în momentul efectuării controlului şi constatării faptei.
Pe de altă parte, încălcarea dispoziţiilor art.16 din O.G. nr.2/2001 atrage sancţiunea nulităţii relative, care poate fi invocată doar de partea interesată, iar nu de instanţă din oficiu. Faptul că această nulitate relativă este expres prevăzută de lege nu înseamnă decât că vătămarea se presupune până la proba contrarie, iar nu că nulitatea poate fi invocată de orice persoană.
Având în vedere aceste considerente, precum şi faptul că prima instanţă a anulat procesul-verbal de constatare a contravenţiei ca nelegal, fără să verifice temeinicia acestuia, în temeiul art.312 alin.5 Cod procedură civilă, Tribunalul va admite recursul, va casa sentinţa civilă nr.2003 din 07.11.2008 a Judecătoriei Miercurea Ciuc şi, pe cale de consecinţă, va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, Judecătoria Miercurea Ciuc, în vederea analizării temeiniciei actului constatator.
