Magistraţii militari pensionaţi în baza legii nr.164/2001 ca urmare a opţiunii exercitate de aceştia pentru pensia militară de serviciu,nu pot beneficia, raportat la disp.art.48 alin.1 lit.a din Legea nr.164/2001,de actualizarea pensiei în raport cu nivelul indemnizaţiei brute a magistraţilor în activitatePrin acţiunea civilă înregistrată sub nr. 1527/2005 pe rolul Tribunalului Buzău, reclamantul M.D. a chemat în judecată pe pârâtul M.Ap.N.-Secţia pensii militare, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună actualizarea pensiei militare în conformitate cu legislaţia în vigoare, obligarea pârâtului la plata diferenţelor băneşti astfel rezultate începând cu data de 1.08.2004, cu aplicarea coeficienţilor de devalorizare a monedei naţionale, precum şi obligarea pârâtului, pentru viitor, la stricta respectare a dispoziţiilor legale în materia actualizării pensiei cuvenite reclamantului, în sensul efectuării din oficiu a unor asemenea operaţiuni.În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că beneficiază de militară de stat stabilită,în conformitate cu prevederile Legii nr. 164/2001, ale OUG nr. 177/2002, revizuită la datele de 14.11.2003, 27.02.2004 şi 13.12.2004 când au fost modificate cuantumurile pensiei pentru alte motive decât cele invocate în acţiunea de faţă.A mai susţinut reclamantul că prin cererea din data de 19.04.2005 a solicitat pârâtului să procedeze la actualizarea pensiei sale potrivit art. 48 alin.1 lit.a din Legea nr. 164/2001, modificată şi completată prin art.1 pct.1 lit.a din Legea nr. 479/2003, ataşând cererii sale şi adresa nr. 2105/2005 a Secţiei Parchetelor Militare în cuprinsul căreia au fost explicit indicate toate valorile actualizate ale componentelor salariale ale unui magistrat militar, care are gradul şi funcţia similară cu acelea pe care reclamantul le avea la data trecerii sale în rezervă, fără ca reclamantul să primească vreun răspuns.S-a mai arătat că potrivit textelor legale mai sus arătate, ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiei maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului şi funcţiei exercitate, avute la data trecerii în rezervă, se actualizează şi cuantumul pensiilor miliare, iar aplicarea prevederilor art. 48 alin.1 din Legea nr. 164/2001 a fost suspendată până la data de 1.08.2004, când s-a încheiat procesul de recalculare a pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a acestei legi.
După încheierea acestui proces, pârâtul era obligat să actualizeze din oficiu pensia având în vedere cele două componente ale soldei de bază, calculate pe temeiul valorii de referinţă socială care se regăsesc în cuantumul pensiei şi anume: indemnizaţia de încadrare brută lunară prevăzută de art.3 din OUG nr. 107/2002 (care reprezintă pentru magistraţii militari solda de funcţie exercitată) şi solda de grad.Pe baza probatoriilor administrate în cauză, prin sentinţa civilă nr. 1009/24 octombrie 2005 Tribunalul Buzău a admis acţiunea, astfel cum a fost restrânsă, în parte şi a obligat pârâtul la emiterea unei noi decizii prin care să stabilească începând cu 1.08.2004 cuantumul pensiei militare de stat, cu includerea în baza de calcul şi a indemnizaţiei lunare brute aferente vechimii în magistratură, conform OUG 177/2002.Prin aceeaşi sentinţă, pârâta a fost obligată la plata către reclamant a diferenţei dintre pensia ce i se cuvenea, conform alineatului precedent şi cea efectiv încasată în intervalul 1.08.2004, la zi şi s-a respins capătul de cerere privind actualizarea cu coeficientul de devalorizare a monedei naţionale, luându-se act că se renunţă la capătul de cerere privind obligarea pârâtului să respecte pe viitor prevederile legale, pârâtul fiind obligat să procedeze din oficiu la recalcularea pensiei ori de câte ori intervin modificări şi majorări.Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că reclamantul beneficiază de militară de stat conform unei decizii emisă de Secţia Pensii Militare din cadrul M.Ap.N, iar la data pensionării acesta avea funcţia de colonel magistrat, beneficiind de următoarele drepturi salariale: indemnizaţia de încadrare brută lunară (solda de funcţie), solda de gradaţii militare şi indemnizaţia de dispozitiv.S-a mai reţinut că potrivit art. 48 alin.1 lit.a din Legea nr. 164/2001, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 479/2003, cuantumul pensiilor militare se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiilor maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar şi funcţiei avute la data trecerii în rezervă, reclamantului fiindu-i aplicabile prevederile acestui text de lege.
Totodată, s-a arătat că actualizarea potrivit art.48 alin.1 lit.a din Legea nr. 164/2001 trebuia să aibă în vedere cele două componente ale soldei de bază calculate pe temeiul valorii de referinţă, şi anume: indemnizaţia de încadrare brută lunară, prevăzută de art.3 din OUG nr. 177/2002, ce reprezintă pentru magistraţii militari solda de funcţie exercitată şi solda de grad, în timp ce pârâtul a avut în vedere ca element de bază salariul aferent funcţiei, ce reprezintă element salarial specific salariaţilor militari, nesocotindu-se tocmai indemnizaţia de încadrare brută lunară, ca element de salarizare specific magistraţilor.A mai arătat prima instanţă că orice element salarial încasat efectiv trebuie să se evidenţieze în cuantumul pensiei, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.În ceea ce priveşte data la care trebuia făcută actualizarea, s-a reţinut că prevederile art.48 alin.1 din Legea nr. 164/2001 au fost suspendate până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat prevăzut de această lege, iar la data de 31.07.2004 s-a finalizat procesul de recalculare a pensiilor, intrând în vigoare prevederile art. 48 alin.1 din Legea nr. 164/2001 în prima lună următoare încheierii procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, deci la data de 1.08.2004.Împotriva sentinţei primei instanţe pârâtul a declarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală şi netemeinică, invocând nulităţile prev. de art.304 pct.6 şi 9 C.pr.civ.S-a susţinut prin motivele de recurs, printre altele, că hotărârea este lipsită de temei legal, instanţa reţinând în mod greşit că actualizarea pensiei reclamantului trebuie să aibă în vedere indemnizaţia de încadrare brută lunară prevăzută de art. 3 din OUG nr. 177/2002, care reprezintă pentru magistraţii militari solda de funcţie şi solda de grad, ignorându-se faptul că reclamantul, optând pentru pensie militară de serviciu, poate beneficia de actualizarea acesteia numai în condiţiile stabilite prin Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat şi nu în raport cu nivelul indemnizaţiei brute a magistraţilor în activitate, conform art. 83 alin.3 din Legea nr. 303/2004 privind sstatutul magistraţilor, prin soluţia dată extinzându-se aplicarea acestui ultim act normativ şi asupra pensiilor militare de stat, instanţa încălcând şi disp.art.48 alin.1 lit.a din Legea nr.164/2001 la care s-a făcut referire.
Actualizarea nu poate avea în vedere decât elementele soldei lunare brute prevăzute de art.3 din Legea nr.138/1999, expres enumerate, în raport cu procentele corespunzătoare vechimii în serviciu prevăzute de art.22-24 din Legea nr. 164/2001, iar nu şi indemnizaţia de încadrare brută lunară prevăzută de art.3 din OUG nr. 177/2002.Prin decizia nr.260/28.03.2006, Curtea de Apel Ploieşti a admis recursul şi a modificat în parte sentinţa atacată în sensul respingerii ca neîntemeiate a acţiunii, astfel cum a fost restrânsă, menţinându-se restul dispoziţiilor sentinţei.Pentru a pronunţa această soluţie, curtea a reţinut că intimatul-reclamant a avut calitatea de magistrat militar, iar acesta a înţeles să opteze, potrivit art.55 alin.2 din Legea nr.50/1996, republicată, pentru pensie militară de serviciu acordată potrivit Legii nr. 164/2001 şi care era deci mai avantajoasă, situaţie în care îi sunt aplicabile în mod evident, în ceea ce-l priveşte, numai dispoziţiile acestui act normativ în baza căruia i s-a şi stabilit pensia militară de serviciu.În conformitate cu disp.art. 48 alin.1 lit.a din Legea nr. 164/2001, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.479/2003, cuantumul pensiilor militare se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiei maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar şi funcţiei exercitate, avute la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prev. de art. 22-24, cadrele militare putând opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei.Indemnizaţia de încadrare lunară este specifică magistraţilor în timp ce solda de funcţie este proprie cadrelor militare, acestea constituind elemente specifice pentru salarizarea fiecăreia dintre cele două categorii profesionale: magistraţi şi respectiv cadre militare.Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, astfel cum a fost modificată, prevede la art. 83 alin.2 că pensiile de serviciu ale magistraţilor se actualizează în raport cu nivelul indemnizaţiei brute a magistraţilor în activitate, iar conform alin.3 al aceluiaşi articol, de dispoziţiile alin.2 beneficiază şi magistraţii pensionari.
Intimatul-reclamant ar fi putut beneficia de actualizarea pensiei în raport cu nivelul indemnizaţiei brute a magistraţilor în activitate în situaţia în care ar fi beneficiat de pensie de serviciu de magistrat, situaţie care nu se regăseşte însă în speţa de faţă, în care reclamantul a optat, aşa cum s-a arătat mai sus, pentru pensie militară de serviciu, care i-a fost acordată în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 164/2001, iar în lipsa unei prevederi exprese stabilită în acest ultim act normativ, respectiv în cuprinsul art. 48 alin.1, lit.a invocat de reclamant, care are conţinutul mai sus enunţat, pensia acestuia nu se poate actualiza, aşa cum greşit a concluzionat prima instanţă, ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută a magistraţilor în activitate.Solda funcţiei maxime la care se referă art.48 alin.1 lit.a din Legea nr. 164/2001, modificat prin Legea nr. 479/2003 nu poate viza componenta salarială ce revine reclamantului în calitate de magistrat, ci doar funcţia pe care o poate deţine un militar, în conformitate cu disp.art.4 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în raport de complexitatea şi gradul de răspundere cerut de îndeplinirea acesteia, solicitările la efort, armă şi eşalon specifice sistemului militar.Prin urmare, ţinând cont de faptul că la data trecerii în rezervă reclamantul nu îndeplinea o funcţie militară, ci aceea de magistrat, în mod justificat recurentul-pârât a asimilat în cazul reclamantului solda de funcţie cu solda funcţiei maxime corespunzătoare gradului militar avut la data trecerii în rezervă, rezultând o pensie mai mică decât cea aflată în plată, astfel că a fost menţinută în plată aceasta din urmă.Dispoziţiile Legii nr. 479/2003, prin care s-a modificat, printre altele, conţinutul art. 48 alin.1 lit.a din Legea nr. 164/2001 sunt de strictă interpretare, limitându-se numai la componentele militare ale drepturilor de pensie, situaţie în care reclamantul, beneficiar al unei pensii militare de serviciu, în urma exercitării de către acesta a dreptului de opţiune între pensia de serviciu de magistrat şi pensia militară de serviciu, nu poate fi îndreptăţit la actualizarea pensiei militare de serviciu ori de câte ori se majorează indemnizaţia de magistrat.
O atare concluzie nu aduce atingere principiului contributivităţii consacrat de art. 2 lit.e din Legea nr. 19/2000, la care a făcut referire prima instanţă, întrucât acesta se apreciază la momentul stabilirii drepturilor şi nu la actualizarea pensiei.În raport de aceste considerente, Curtea a privit recursul ca fondat, astfel încât în baza art. 312 alin.1 C.pr.civ. l-a admis, în cauză fiind incident motivul de modificare a sentinţei prev. de art. 304 pct.9 C.pr.civ., iar conform art. 312 alin.2 şi 3 C.pr.civ. a modificat în parte sentinţa şi pe fond a respins ca neîntemeiată acţiunea reclamantului, astfel cum a fost restrânsă, menţinându-se restul dispoziţiilor sentinţei, şi anume, acelea prin care s-a luat act de renunţarea la capătul de cerere privind obligarea pârâtului să respecte pe viitor prevederile legale.
