(JUDECĂTORIA GIURGIU, SENTINŢA CIVIL? NR.925 DIN DATA DE 02 FEBURARIE 2009)
Contravenţii. Plângere contravenţională. Protecţia consumatorilor. Sancţionarea altei persoane decât cea vinovată de săvârşirea faptei. Chemarea în garanţie.
Prin plângerea înregistrat? pe rolul acestei instanţe sub nr.5902/236/18.06.2008, contestatoarea SC T.E.S. SRL (denumită în continuare T.) a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I.R.P.C.A.- O.J.P.C.G (denumit în continuare OJPC), anularea procesului verbal de contravenţie nr.129/433 încheiat de intimat la data de 02.06.2008, sau în subsidiar, înlocuirea amenzii cu avertisment. Totodată s-a formulat cerere de chemare în garanţie împotriva SC G.F. SA (denumită în continuare G.F.), precizându-se ulterior că se solicită obligarea acesteia la plata sumei de 5000 lei (cuantumul amenzii contravenţionale) în cazul respingerii plângerii contravenţionale.
În motivarea acţiunii contestatoarea a ar?tat c?, în esenţă, următoarele: nu există relaţii contractuale între proprietarul R.A. (în numele căruia a depus reclamaţia la O.J.P.C.G. dl. J.F.) şi contestatoare. Un astfel de raport există între proprietar şi chematul In garanţie G.F.
Chiar dacă există un acord între T. şi G.F. pentru preluarea tuturor obligaţiilor contractuale ale celei din urmă, acest acord nu s-a finalizat în lipsa consimţământului proprietarului. Sancţiunea a fost aplicată pentru montarea incorectă a repartitoarelor de costuri, operaţiune efectuată de G.F. şi pentru care doar această societate ar trebui să răspundă. T nu a făcut decât să citească repartitoarele şi să transmită rezultatul citirii către G.F..
În drept, plângerea a fost întemeiată pe disp. art.16 din OG nr.21/1992, OG nr.2/2001, art.973 C.civ. şi art.60 C.proc.civ.
Intimatul a formulat întâmpinare în termen legal, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiat?. Ulterior s-a invocat şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a chematului în garanţie.
În motivarea întâmpin?rii, intimatul a ar?tat c?, deşi cunoştea existenţa unor abateri la montajul repartitoarelor, T. a continuat repartizarea energiei termice, dând dovadă de indiferenţă şi de un comportament necorespunzător, facturându-se un consum nereal şi fiind afectat interesul economic al consumatorului.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art.7 lit.c a 2-a liniuţă şi art.50 lit.a din OG nr.21/1992, OG nr.2/2001 şi art.115-118 C.proc.civ.
Chematul în garanţie G.F. a formulat întâmpinare prin care a arătat că cererea este lipsită de temei, este lipsită de obiect şi are o cauză ilicită, având în vedere acordul încheiat cu T.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe art.61-64 C.proc.civ. şi pe principiul general pacta sunt servanda.
Prin concluziile scrise din 30.01.2009 T. solicită respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a chematului in garanţie, având în vedere că a fost invocată de intimat după repunerea pe rol şi pentru un raport juridic de care este străin.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Cererea de chemare în garanţie a fost timbrată corespunzător.
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, fără a fi unită cu fondul, a fost totuşi pusă în discuţie la ultimul termen de judecată, instanţa rămânând în pronunţare atât în ce priveşte această excepţie, cât şi în ce priveşte fondul cererilor.
În privinţa excepţiei, instanţa face următoarele precizări:
La termenul din 15.12.2008 intimatul a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a chematului în garanţie, arătând că cererea de chemare în garanţie este neîntemeiată şi se încearcă doar o tergiversare a cauzei.
La termenul din 26.01.2009 pentru care a fost prorogată discutarea excepţiei, instanţa a pus în discuţie excepţia inadmisibilităţii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive.
Intimatul a insistat că procesul verbal este întocmit pentru T şi nu are ce căuta în cauză G.F. Contestatoarea arată că G.F. are obligaţia de a plăti pentru daunele născute în legătură cu serviciile prestate. Prin concluziile scrise T arată că excepţia lipsei calităţii procesuale a fost invocată tardiv, după repunerea pe rol şi, oricum, invocarea acestei excepţii se referă la un alt raport juridic dedus judecăţii, motiv pentru care excepţia este inadmisibilă şi lipsită de interes.
În ce ne priveşte, instanţa apreciază că excepţia nu este tardiv invocată, dat fiind că este vorba de o excepţie de interes public, astfel încât poate fi invocată până la pronunţarea hotărârii, chiar după repunerea pe rol.
În rest, suntem în acord cu T atunci când afirmă că OJPC nu poate formula apărări în privinţa unui raport juridic în care nu este parte.
OJPC este parte doar în raportul juridic de drept contravenţional. El nu a participat în niciun mod la naşterea sau executarea raportului juridic dintre T şi G.F.. Mai mult, din motivarea excepţiei, se pare că intimatul nu a înţeles rolul chemării în garanţei şi efectele pe care această cerere le produce. Potrivit art.60 C.proc.civ., partea poate să cheme în garanţie o altă persoană împotriva cărei ar putea să se îndrepte, în cazul în care ar cădea în pretenţii cu o cerere în garanţie sau în despăgubire.
Cererea de chemare în garanţie nu pune în discuţie cererea principală, cu care are doar un raport incidental.
Referirile pe care T le face cu referire la relaţiile sale cu G.F., se putea face şi în lipsa cererii de chemare în garanţie, ca simple apărări.
Este dreptul contestatoarei, în condiţiile în care solicită şi obligarea G.F. la plata de despăgubiri să formuleze o cerere de chemare în garanţie, fără a putea fi interpretat acest act ca o încercare de tergiversare a procesului.
Insistăm că judecarea în acelaşi timp a chemării în garanţie nu influenţează în niciun mod soluţia asupra plângerii contravenţionale, fiind simplificată exclusiv procedura obţinerii de despăgubiri de către T dacă este cazul.
Faţă de aceste considerente, OJPC este complet străin de raportul juridic de garanţie dedus judecăţii pe cale incidentală, iar admiterea sau respingerea cererii de chemare în garanţie nu influenţează în niciun mod rezultatul plângerii, ci este tocmai invers, astfel încât nici nu există un interes pentru OJPC de a invoca această excepţie. Nejustificând nici calitatea, nici interesul, instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a chematului în garanţie invocată de intimat ca inadmisibilă.
În ce priveşte plângerea contravenţională, instanţa face următoarele precizări.
La data de 15.05.2008, sub nr.2606, s-a înregistrat la OJPC reclamaţia formulată de J.F. în numele proprietarului apartamentului nr.33 din şos. Bucureşti, bl.114, sc.3, R.A. Se reclamă că repartitoarele sunt montate eronat (repartitorul din bucătărie trebuia montat în dormitor), ceea ce a dus la înregistrarea unui consum foarte mare, chiar şi atunci când robinetul este închis.
Pentru a soluţiona această reclamaţie, intimatul a invitat la sediu un reprezentant la T. Contestatoarea a formulat un răspuns către intimat înregistrat la 29.05.2008, prin care a arătat că sesizările sau reclamaţiile trebuie îndreptate către G.F., pentru că T nu face decât un serviciu de citire. Se mai arată că un reprezentant al T a vizitat apartamentul în cauză, constatând că repartitoarele erau poziţionate greşit.
La 02.06.2008 s-a întocmit procesul verbal prin care a fost sancţionată contestatoarea cu amendă de 5000 lei pentru săvârşirea contravenţiei prev. de art.7 lit.c a 2-a liniuţă din OG nr.221/1992 şi sancţionată de art.50 alin.1 lit.a din acelaşi act normativ, pentru efectuarea de servicii cu afectarea interesului economic al consumatorilor.
În cuprinsul procesului verbal, în afara enumerării unor acte sau reproducerii unor susţineri ale contestatoarei se fac următoarele consideraţii relevante: repartitoarele în apartamentul în cauză au fost montate greşit; deşi T a constatat această eroare, a continuat totuşi să citească şi să repartizeze costurile; în perioada 01.11.2007-31.03.2008 a rezultat că 17,69% din costurile totale au fost repartizate numai apartamentului în cauză, în vreme ce toate celelalte apartamente împreună (39 la număr) au totalizat 83,31 % din costuri, adică aprox. 2,11 % pe fiecare apartament. Rezultă că apartamentului nr.33 i-au fost repartizate costuri de peste 8 ori mai mare decât media celorlalte 39 de apartamente.
Potrivit art.34 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa este datoare să verifice procesul verbal atât sub aspectul legalit?ţii, cât şi al temeiniciei.
În ce priveşte legalitatea procesului verbal, sub aspect strict formal, instanţa constată că procesul verbal este întocmit în conformitate cu dispoziţiile legale, cuprinzând toate menţiunile obligatorii pentru valabilitatea sa.
În ce priveşte temeinicia procesului verbal, trebuie menţionate următoarele:
OJPC nu a analizat raporturile contractuale dintre T şi G.F., limitându-se la a reproduce unele din susţinerile T.
În cauză este deosebit de important de stabilit care sunt aceste relaţii şi cum trebuie ele privite din perspectiva consumatorului şi implicit al OJPC.
Încă din anul 2004 au început un parteneriat pentru promovarea intereselor financiare ale grupului T, prin comercializarea şi montajul repartitoarelor de costuri. Natura juridică a acestui contract rămâne de parteneriat, iar nu de mandat, astfel încât, chiar dacă anumite interese ale T au fost realizate, G.F. a acţionat în nume propriu şi a angajat obligaţii proprii, iar nu în numele T. Este posibil ca la acel moment T să nu fi dispus de logistica necesară sau să fie vorba de un alt interes economic. Nu este însă rolul acestei instanţe să analizeze care a fost causa remota a acestui parteneriat.
Cert este că G.F. a încheiat în nume propriu contractul nr.396/14.12.2006 cu Asociaţia de bl.114 B (filele 9-13), din care face parte şi apartamentul nr.33, proprietatea d. R.A. Singura referire care antamează în vreun fel relaţiile cu T se regăseşte în art.2 din contract în care se precizează că se vor monta repartitoare T inclusiv robinete termostatate. Prin acelaşi contract, G.F. îşi asumă şi citirea repartitoarelor şi repartizarea cheltuielilor (art.2, art.7.2 din contract).
În afară de Contractul încheiat cu Asociaţia de proprietari, G.F. a încheiat separat Convenţia nr.345/02.11.2006 cu proprietarul R.A (filele 14-15) cu acelaşi obiect: montare repartitoare T, citire, repartizare costuri.
La data de 02.10.2007 intervine între T şi G.F. un Acord (filele 16-21) prin care se arată că nu se mai doreşte continuarea relaţiilor stabilite prin contractul de parteneriat din 02.09.2004, urmând să se transfere integral către T drepturile şi obligaţiile G.F. rezultând din contractele cu beneficiarii de pe întreg teritoriul României. Se instituie o procedură de transfer al contractelor de la G.F. la T în baza unui acord tripartit: cele două societăţi plus proprietarul (art.6). Potrivit art.9 din contract, T va emite facturi şi va ţine contabilitatea cu privire la contractele preluate.
Este necesar să se analizeze natura juridică a acestor prevederi şi în ce măsură produc ele efecte faţă de consumatori.
Potrivit art.973 C.civ. convenţiile n-au efect decât între părţile contractante (principiul relativităţii efectelor actului juridic civil). Aşadar, faţă de Asociaţia de proprietari sau faţă de R.A., acest acord nu produce niciun efect.
Probabil că şi părţile, cunoscând acest principiu şi ştiind că cesiunea de datorie nu este recunoscută în dreptul nostru, din redactarea Acordului, rezultă că au avut în vedere realizarea în final a unei operaţiuni juridice (denumită acord tripartit) prin care consumatorii să îşi exprime acordul la preluarea contractelor de către T. O astfel de operaţiune nu poate fi calificată decât o novaţie subiectivă (prin schimbare de debitor), pentru care este obligatoriu acordul creditorului (în speţă consumatorul final).
Un astfel de acord nu există în ce priveşte apartamentul nr.33, astfel încât novaţia nu a operat, producându-şi în continuare efectele contractul nr.396/14.12.2006 şi convenţia nr.345/02.11.2006.
Lipsa acordului tripartit nu a fost singura cauză pentru care T nu a preluat contractele din Giurgiu. Potrivit procesului verbal din 07.03.2008 (filele 22-23), T şi G.F. au constat că în Giurgiu nu a fost posibilă preluarea contractelor de către contestatoare, din cauza unor probleme identificate de către T la montarea repartitoarelor. Problema fusese deja semnalată de către T prin adresa din 19.02.2008, prin care cerea G.F. să monteze corect repartitoarele din apartamentul în cauză (fila 24). La fila 25 se află o adresă cu un conţinut similar, pe care se află o rezoluţie ce poartă ştampila G.F. cu următorul conţinut: vă rugăm să rezolvaţi dvs. montajul contra cost.
Se poate observa că în tot cursul perioadei relevante (01.11.2007-31.03.2008) nu a intervenit nicio schimbare în relaţia contractuală dintre Asociaţia de proprietari şi proprietarul Romanti Anula pe de o parte şi G.F. pe de altă parte. De altfel, facturile şi chitanţele din această perioadă pentru citirile realizate au fost emise de G.F. (filele 26-30).
În acelaşi timp însă se pare că citirea şi calcularea în sine nu au mai fost realizate de G.F. ci de T. Această operaţiune nu a fost făcută de T în cadrul Acordului din 02.10.2007, ci ca operaţiune de sine stătătoare, o prestare de servicii pentru G.F., pentru care T a emis facturi (filele 31-36) pe numele G.F., iar nu al Asociaţiei ori al vreunui proprietar.
Din cauză că repartitoarele erau de tip T, iar citirea efectivă s-a realizat tot de către T, s-a produs impresia (greşită) că T are vreo legătură cu montajul repartitoarelor.
Din toate cele arătate mai sus, rezultă că repetitoarele au fost montate defectuos de G.F., această societate fiind încă parte în raportul juridic cu proprietarii şi Asociaţia şi pe parcursul iernii 2007-2008.
T a intervenit doar prin denumirea imprimată pe repartitoare, printr-o prestare de servicii de citire şi calculare şi printr-o operaţiune eşuată de preluare a contractelor.
Fără să analizeze adevăratele raporturi juridice, OJPC s-a pripit şi a sancţionat T fără ca această societate să poarte vreo răspundere pentru montajul greşit al repartitoarelor.
Este adevărat că T a observat încă din cursul iernii că unele repartitoare sunt montate greşit, dar nu avea totuşi nicio obligaţie faţă de consumatori. T a informat G.F. (pentru care executa doar citirea şi calcularea) despre aceste deficienţe (care împiedică şi transferul contractelor) şi a cerut remedierea lor.
Mai mult de atât nu se poate cere contestatoarei
Faţă de cele arătate, instanţa constată că sancţiunea s-a aplicat T pe baza unor dovezi conjuncturale şi greşit interpretate, această societate nepurtând nicio răspundere pentru greşita montare a repartitoarelor şi nici nu a luat locul G.F. în raportul juridic cu Asociaţia sau cu proprietarii.
In consecinţă, instanta admite plângerea contravenţională şi anulează procesul verbal de contravenţie, cu consecinţa exonerării contestatoarei de plata amenzii de 5000 lei aplicată prin procesul verbal.
În ce priveşte cererea de chemare în garanţie, instanţa a făcut deja o serie de consideraţii asupra raporturilor dintre T şi G.F.. Având însă în vedere că plângerea contravenţională a fost admisă, nu mai subzistă nici cauza şi nici obiectul cererii de chemare în garanţie.
În concluzie, cererea de chemare în garanţie va fi respinsă ca rămasă fără obiect.7
