În condiţiile în care reclamantul a contestat decizia de pensionare, susţinând că în mod greşit s-a înscris o vechime de 24 de ani, deşi în realitate el are o vechime totală în muncă de 28 de ani, iar instanţa de fond, anulând decizia respectivă, a reţinut doar în mod generic că pârâta nu a luat în considerare toate perioadele de vechime înscrise în carnetul de muncă, fără a preciza care sunt aceste perioade, echivalează cu necercetarea fondului cauzei şi totodată face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanţa de recurs, astfel că se impune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.Prin sentinţa civilă nr. 1465 din 6 noiembrie 2007, pronunţată de Tribunalul Mureş în dosarul nr. 2538/102/2007, s-a admis acţiunea civilă formulată de reclamantul C.I. în contradictoriu cu pârâta C. J. P. M; s-a dispus anularea deciziei nr. 244519 din 21 iunie 2007, emisă de pârâtă, obligând-o pe aceasta la recalcularea pensiei reclamantului cu luarea în considerare a vechimii în muncă de 28 ani.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs pârâta şi a solicitat casarea sentinţei atacate şi în consecinţă respingerea acţiunii civile formulată de reclamant pentru modificarea deciziei nr. 244519 din 21 iunie 2007, emisă de pârâtă, în sensul corectării vechimii în muncă de la 24 de ani la 28 de ani.În motivarea recursului s-a arătat că reclamantul a fost beneficiar al unei pensii de invaliditate, corespunzătoare gradului II de invaliditate, stabilită prin decizia nr. 244519 din 21 iunie 2007, decizie care a fost revizuită prin decizia nr. 244519 din 11 septembrie 2007, ca urmare a prezentării unor adeverinţe referitoare la perioada de activitate desfăşurată în grupă superioară de muncă.
S-a mai arătat că în urma valorificării tuturor perioadelor de activitate înscrise în carnetul de muncă a rezultat un stagiu total de cotizare iniţial realizat de reclamant de 24 de ani, 3 luni şi 1 zi. Ca urmare a revizuirii deciziei, stagiul total de cotizare al reclamantului s-a modificat, rezultând un stagiu total de 26 de ani, 6 luni şi 1 zi.
Pârâta a mai invocat faptul că stabilirea punctajului anual al asiguratului s-a făcut în condiţiile stabilite de art. 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, reclamantul realizând un punctaj mediu anual şi în urma stabilirii drepturilor de în funcţie de valoarea punctului de a rezultat un cuantum al pensiei de asigurări sociale de 240 lei.
Pârâta a apreciat că în mod eronat a reţinut instanţa de fond că reclamantul ar fi realizat un stagiu de cotizare de 28 de ani, această susţinere nefiind motivată în fapt. Pe de altă parte, prin însumarea tuturor perioadelor din carnetul de muncă al reclamantului, rezultă exact perioada valorificată prin decizia de pensie emisă de pârâtă.
În drept, s-au invocat prevederile art. 304 pct. 8 şi 9 Cod procedură civilă.
Reclamantul s-a opus admiterii recursului.
Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs şi în raport de prevederile art. 304/1 Cod procedură civilă şi având în vedere actele şi lucrările dosarului, instanţa de recurs a reţinut următoarele:
Prin decizia nr. 244519 din 21 iunie 2007, emisă de pârâta C.J. de P.M, în urma recalculării pensiei de invaliditate stabilite în favoarea reclamantului C.I, s-a stabilit o pensie în cuantum de 252 lei, reţinându-se că stagiul de cotizare total realizat de reclamant este 24 ani, 3 luni şi o zi.
Reclamantul a contestat această decizie, invocând faptul că în mod greşit s-a înscris în decizia sus-menţionată o vechime de 24 de ani, deoarece în realitate el are o vechime totală în muncă de 28 de ani.
Instanţa de fond a reţinut că din însumarea aritmetică a perioadei înscrise în carnetul de muncă rezultă o vechime în muncă de 28 de ani şi 5 luni, aceste perioade fiind reflectate doar parţial în buletinul de calcul al pensiei. S-a mai reţinut că, în condiţiile în care pârâta nu a luat în calcul integral stagiile de cotizare, decizia contestată este lovită de nulitate absolută, fiind emisă cu încălcarea prevederilor art. 76-78 din Legea nr. 19/2000.
Faţă de considerentele sentinţei pronunţate de tribunal, trebuie avut în vedere faptul că, deşi instanţa de fond a reţinut că stagiile de cotizare, astfel cum sunt înscrise în carnetul de muncă al reclamantului, sunt reflectate doar parţial în buletinul de calcul al pensiei, nu a indicat expres care sunt aceste perioade care nu se regăsesc în buletinul de calcul. În condiţiile în care nu s-a arătat care sunt perioadele care nu au fost luate în considerare de pârâtă la stabilirea stagiului total de cotizare, nu se poate verifica dacă decizia contestată a fost emisă cu încălcarea prevederilor din Legea nr. 19/2000, cu atât mai mult cu cât în considerentele sentinţei s-a reţinut că reclamantul a realizat o vechime în muncă de 28 de ani şi 5 luni, iar prin dispozitiv pârâta a fost obligată să recalculeze pensia reclamantului cu luarea în considerare a vechimii în muncă de 28 de ani.
Pe de altă parte, instanţa de fond nu a luat în considerare faptul că ulterior emiterii deciziei contestate de reclamant, la data de 11 septembrie 2007 s-a emis o nouă decizie de recalculare a pensiei reclamantului, prin care stagiul de cotizare realizat de reclamant a fost modificat, reţinându-se că acesta este de 26 de ani, 6 luni şi o zi. Stagiul de cotizare a fost modificat ca urmare a faptului că reclamantul a prezentat o serie de adeverinţe referitoare la activitatea desfăşurată în grupă superioară de muncă, adeverinţe care nu au fost avute în vedere iniţial.
În aceste condiţii, se impunea ca instanţa de fond să verifice şi să stabilească în mod corect prin raportare la buletinul de calcul emis de pârâtă dacă există perioade care nu au fost luate în considerare la stabilirea stagiului de cotizare al reclamantului şi care sunt aceste perioade. Faptul că instanţa de fond a reţinut doar în mod generic că pârâta nu a luat în considerare toate perioadele de vechime înscrise în carnetul de muncă, fără a preciza care sunt aceste perioade echivalează cu necercetarea fondului cauzei şi, totodată, face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanţa de recurs, din moment ce nu se pot verifica omisiunile imputate pârâtei la stabilirea stagiului de cotizare al reclamantului.
Faţă de cele ce preced, având în vedere că instanţa de fond a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului, în temeiul art. 312 alin. 3 şi 5 Cod procedură civilă, instanţa de recurs a admis recursul declarat de pârâtă şi a casat sentinţa atacată, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Mureş. În rejudecare, instanţa va stabili care este stagiul efectiv de cotizare realizat de reclamant prin însumarea tuturor perioadelor de vechime care rezultă din actele doveditoare care au stat la baza emiterii deciziei contestate, iar în situaţia în care există perioade care nu au fost luate în considerare la stabilirea stagiului de cotizare, care sunt concret aceste perioade. De asemenea, instanţa de fond va analiza dacă în raport de decizia de recalculare a pensiei emisă ulterior deciziei contestate mai subzistă motivele pentru care a fost contestată decizia respectivă.
