Prin încheierea pronunţată la data de 7 iunie 2006 în dosarul nr. 165/F/2005 al Tribunalului Braşov, judecătorul – sindic a respins cererea de confirmare a planului de reorganizare a activităţii propus de asociatul P.A.S „F”. A deschis procedura falimentului debitoarea S.C. „F” S.A. şi a dispus dizolvarea acestei societăţi. A ridicat dreptul de administrare al debitoarei. A desemnat în calitate de lichidator judiciar pe S.C. „P. C. M. C. S.R.L. , acesta urmând a exercita atribuţiile prevăzute de art. 29 din legea nr. 64/1995 şi cele stabilite de judecătorul sindic. A stabilit remuneraţia provizorie a lichidatorului judiciar, în sumă de 6.000 RON lunar. A stabilit data de 30 iunie 2006, ca termen limită de predare a gestiunii către lichidatorul judiciar. A dispus întocmirea şi predarea în termen de 10 zile a unei liste cuprinzând sumele şi adresele creditorilor, cu toate creanţele acestora la data intrării în faliment. A dispus lichidatorului judiciar să procedeze la notificarea creditorilor debitoarei şi a O.R.C. Braşov cu privire la deschiderea procedurii falimentului debitoarei, având în vedere termenele stabilite pentru continuarea procedurii. A dispus sigilarea bunurilor din averea debitoarei, conform art.111 alin 1 din Legea nr. 64/1995, cu excepţiile prevăzute de art. 111. al 2.
La pronunţarea acestei hotărâri, judecătorul – sindic a reţinut următoarele:
La termenul de judecată din 25.05.2006, stabilit pentru exprimarea votului creditorilor asupra planului de reorganizare , şi-au exprimat votul negativ creditorii bugetari Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – D G A M C şi AVAS Bucureşti, creanţele acestora însumând 68, 26 % din totalul creanţelor bugetare şi creditorul garantat Banca Comercială Română, iar din categoria creditorilor chirografari au votat pozitiv 4 creditori, ale căror creanţe reprezintă 74, 15 % din totalul creanţelor acestei categorii.
În privinţa creditorilor chirografari s-a constatat că nu şi-au ex primat votul pozitiv cel puţin jumătate din numărul titularilor de creanţe chirografare, astfel că, în condiţiile neîndeplinirii cumulative a condiţiilor impuse deart.99 pct. 7 din Legea nr. 64/1995 nu se poate considera că această categorie a acceptat planul.
În consecinţă, s-a constatat că nici una din categoriile de creditori care figurează în tabelul definitiv al creanţelor nu a acceptat planul de reorganizare.
Împotriva încheierii a declarat recurs debitoarea, solicitând casarea acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Recurenta a invocat motivele de recurs prevăzute de art.304 pct. 7,8 şi 9, art.304 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs se susţine că au fost încălcate dispoziţiile art. 99 pct. 5 şi 9 din legea nr.64/1995, art.105 alin 2, art.108 şi art.161 Cod procedură civilă.
Se susţine în acest sens că la termenul de judecată din 25.05.2006, creditorul BCR – Sucursala Braşov a depus la dosar precizări faţă de planul de reorganizare propus de către acţionarul P.A.S. „ F” Braşov prin care acesta şi-a exprimat acordul cu privire la votarea planului de reorganizare, dar a solicitat ca ipotecile înscrise asupra activului ” Pavilionului administrativ” şi teren de 873 m.p. să fie transferate asupra altor active aflate în proprietatea societăţii sau a persoanelor care reprezintă societatea. Creditoarea a arătat că lipsa îndeplinirii acestor condiţii va fi considerată vot negativ faţă de plan.
Aceste precizări depuse de creditoarea BCR – Sucursala Braşov reprezintă, în fapt, o completare a planului de reorganizare propus de către acţionarul P.A.S. „F” Braşov, termenul completării fiind art. 92 alin 5 din Legea nr. 64/1995, modificată.
Ca răspuns la aceste precizări, debitoarea a depus “nota precizatoare” din 1.06.2006, prin care s-a conformat condiţiilor exprimate de către bancă şi a oferit garanţie 3 active asupra cărora să fie transferate ipotecile înscrise asupra ” Pavilionului administrativ”.
Se mai arată că însăşi creditoarea BCR s-a exprimat în sensul completării planului până la data de 30.06.2006.
În aceste condiţii, instanţa de fond ar fi trebuit să acorde posibilitatea legală acţionarului P.A.S. „F” Braşov de a completa planul de reorganizare în sensul îndeplinirii condiţiilor creditorului BCR – Sucursala Braşov şi să proroge termenul de votare a planului de reorganizare la un termen ulterior datei de 25.05.2006.
O altă critică adusă încheierii vizează modul în care instanţa de fond a interpretat lipsa creditorilor chirografari la termenul de votare a planului, apreciind că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile impuse de art.99 pct. 7 din Legea nr. 64/1995, modificată.
În speţă, prima condiţie este îndeplinită, creditorii chirografari, care au acceptat planul, întrunind 74,15 % din valoarea creanţelor din categoria creanţelor chirografare. Instanţa de fond a interpretat cea de a doua condiţie ca nefiind îndeplinită prin faptul negativ conex al considerării lipsei creditorilor chirografari, drept vot negativ. Legea, însă, nu prevede această distincţie, în ” ubi lex non distinguit, nec nos distingere debemus”.
Pentru creditorii chirografari, planul de reorganizare prevede plata în întregime a creanţelor, deci nu se poate considera că respectivele creanţe ar fi dezavantajate sau că nu ar primi nimic.
Se mai invocă şi prevederile art.99 pct. 2 alin 2 din Legea nr. 64/1995 potrivit cărora ” un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creditori, dacă titularii majorităţii creanţelor din acea categorie votează în favoarea planului. În aceste condiţii categoria creanţelor chirografare cu o majoritate de 74, 15 % a votat pentru planul de reorganizare.
Un alt motiv de recurs se referă la nerespectarea condiţiilor prevăzute de art.15 alin 3 din Legea nr. 64/1995, modificată. Instanţa nu a verificat dacă reprezentanţii creditorilor au avut delegaţie semnată pentru participarea la adunarea creditorilor din 25.05.2006 şi a luat în considerare votul exprimat. În lipsa acestor delegaţii, votul este nul.
Se mai arată că au fost încălcate prevederile art.15 alin 7 la adunarea creditorilor, întrucât nu a fost întocmit un proces – verbal semnat de preşedintele şedinţei în care să se consemneze votul creditorilor şi deciziile adoptate, astfel încât creditorii nemulţumiţi au fost lipsiţi de posibilitatea de a contesta deciziile luate în adunarea creditorilor.
Instanţa de fond nu a observat nici lipsa dovezii calităţii de reprezentant a persoanei care s-a prezentat în instanţă la votarea planului de reorganizare pentru creditorul BCR – Sucursala Braşov.
La dosar au fost depuse note de şedinţă de către intimatele creditoare chirografare S.C. „P” S.A., S.C. „G” S.R.L. Iaşi, S.C. „ E” S.A. – T. Sud, , S.C. „C” Vâlcea S.A., S.C. „B” S.R.L., S.C. „B .A. D.” S.R.L. Braşov, S.C. „F. E”. S.A. Braşov, S.C. „U.M.”Cugir S.A., S.C. „C” S.A. Braşov, S.C. „H” S.R.L. Sibiu, S.C. „B A. 10 S.A. Galati, S.C.” I.A.T.” SA Braşov, S.C. „M” S.A. S.R.L. Braşov, S.C. „V. P” S.R.L. Braşov, S.C. „M. P” S.R.L. Braşov, S.C. „A.T. S.A. Piteşti, S.C. „E” S.A. , S.C. „M.C. S. SRL Braşov, S.C. „M” S.R.L. Braşov, S.C. „H” S.R.L. Braşov, S.C. „A 91” S.R.L. Braşov, S.C. „I” S.R.L. Braşov, S.C. „R” S.R.L. Braşov, S.C. „O”Impex S.R.L. Braşov, S.C. „A.I.” S.R.L. Braşov, S.C. „M.L” S.R.L. Braşov, S.L.”F” Braşov, S.C. „S.E.” S.R.L. Sighişoara, S.C. „A.T.T.” S.A. Sighişoara, S.C. „P.L.” S.R.L. Braşov, S.C.” B A D I.”S.A. Bucureşti, S.C. „C” S.R.L. Braşov, S.C. „I. C.” S.R.L. Braşov, S.C. „UM E.” S.A. Braşov, S.C. „V” S.A. Bârlad, S.C. „P” S.A. Moineşti, S.C. „E” S.R.L. Paşcani. Toate aceste intimate au solicitat admiterea recursului şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimata creditoare garantată Banca Comercială Română SA a declarat că este de acord cu admiterea recursului şi trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea reevaluării şi modificării planului de reorganizare iniţial propus de debitoare în sensul menţinerii tuturor garanţiilor constituite în favoarea băncii şi valorificarea acestora pentru recuperarea creanţelor BCR SA, urmând ca pentru satisfacerea creanţelor celorlalţi creditori să fie identificate alte soluţii care să nu presupună nici o renunţare din partea băncii la garanţiile deja constituie în favoarea sa.
Intimata creditoare D.G.F. P. Braşov, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârii atacate.
Examinând încheierea atacată în limitele motivelor de recurs, în raport de probele administrate şi de dispoziţiile legale în materie, se constată că recursul este neîntemeiat.
Secţiunea a – 5 – din Legea nr. 64/1995, republicată, stabileşte procedura şi termenele imperative de depunere, admitere votare şi confirmare a planului de reorganizare.
În acest sens, art. 91 stabileşte pentru debitor termenul maxim de propunere a planului de reorganizare de 10 zile de la deschiderea procedurii (art. 39), iar pentru administratorul judiciar şi creditori 30 de zile de la data afişării tabelului definitiv al creanţelor. Legea nu prevede posibilitatea modificării sau completării planului peste aceste termene.
În conformitate cu art.97 alin 2 din aceeaşi lege, planul de reorganizare poate fi admis sau respins de judecătorul – sindic, iar, potrivit art.98, după admiterea planului, judecătorul – sindic va dispune convocarea adunării creditorilor în vederea votării acestuia de către creditori.
Legea nu prevede posibilitatea acceptării de către creditori a planului sub condiţia modificării acestuia, fapt care presupune reluarea procedurii de vot, pentru ca toţi creditorii să-şi exprime votul cu privire la aceeaşi formă a planului, ajungându-se la depăşirea termenului maxim de 45 de zile, stabilit de art. 98 alin 1.
Art. 92 alin 5 din Legea nr. 64/1995, republicată, indicat de recurentă, ca temei al completării planului de reorganizare, se referă la conţinutul planului şi nu cuprinde nici o dispoziţie cu privire la completare.
Rezultă că este neîntemeiată pretenţia recurentei de acordare a unui termen pentru modificarea planului, în raport de poziţia creditoarei B.C.R. S.A., care în şedinţa adunării creditorilor convocată în cazul votării planului a declarat că este de acord cu votarea planului numai în anumite condiţii.
Cu toate acestea, este de remarcat că, între termenul din 25 mai 2006, la care creditorii şi-au exprimat votul cu privire la planul de reorganizare şi termenul stabilit pentru confirmarea planului, 1.06.2006 a existat un interval de 7 zile în care debitoarea putea face o propunere de satisfacere a cerinţelor creditoarei B.C.R., fără modificarea planului. Această propunere a şi fost formulată, fiind depusă la dosar pentru termenul din 1 iunie 2006, însă nu a fost acceptată de creditoare, care, prin completările depuse la Tribunalul Braşov, la data de 5.06.2006, arată că îşi menţine poziţia de a nu vota planul de reorganizare în forma actuală, cu motivarea că nu operează modalitatea de îndeplinire a condiţiilor impuse.
Recurenta susţine că înscrisul prin care creditoarea şi-a precizat poziţia nu trebuia luat în considerare de către judecătorul – sindic, întrucât a fost depus după închiderea dezbaterilor. Dar, chiar dacă judecătorul sindic nu ar fi ţinut seama de completările depuse la data de 5 iunie, ar fi trebuit să aibă în vedere poziţia exprimată de B.C.R. S.A. în cadrul adunării creditorilor din data de 25 mai, respectiv aceea de a nu vota planul de reorganizare în forma propusă.
Schimbarea poziţiei creditoarei B.C.R. S.A. – Sucursala Braşov, faţă de termenul la care planul de reorganizare a fost admis în principiu de către judecătorul – sindic nu are relevanţă în cauză, întrucât legea nu condiţionează votul creditorilor de poziţia pe care au avut-o în faza admiterii planului.
Referitor la interpretarea pe care judecătorul – sindic a dat-o lipsei creditorilor chirografari de la termenul de votare a planului, este evident că în condiţiile în care creditorii chirografari nici nu s-au prezentat la adunarea creditorilor şi nici n-au exprimat în scris votul, nu se poate interpreta că aceştia au acceptat planul. Rezultă că cea de a doua condiţie cerută de art.99 alin 7 pentru confirmarea planului, respectiv ca acesta să fie acceptat de către cel puţin jumătate din numărul titularilor de creanţe din categoria respectivă, nu este îndeplinită.
Este adevărat că, în urma modificării Legii 64/1995 prin Legea nr. 249/2005 între alin 2 şi alin 7 din art. 99 a apărut a neconcordanţa. Astfel, alin 2 în forma actuală, prevede că un plan va fi acceptat de o categorie de creditori, dacă titularii majorităţi creanţelor din acea categorie, votează în favoarea planului, iar alin 7 continuă că ceară două condiţii cumulative pentru ca un plan să fie socotit acceptat de către o categorie de creanţe, respectiv:
“a). de către o majoritate de două treimi din valoarea creanţelor din acea categorie;
b). de către cel puţin jumătate din numărul titularilor de creanţe din categoria respectivă”.
Dar, chiar dacă, având în vedere acceptarea planului de către creditorii chirografari, întrunind 74, 15 % din valoarea creanţelor chirografare, s-ar considera că această categorie de creanţe a votat planul, nu ar fi îndeplinite condiţiile impuse pentru confirmarea planului de art.100 din Legea nr. 64/1995, care prevede că un plan va fi confirmat dacă cel puţin două dintre categoriile de creanţe menţionate de art.99 alin 2 acceptă planul. Or, în speţă, avem trei categorii de creanţe : creditorii titulari de creanţe garantate, creditori bugetari şi creditori chirografari, iar două dintre aceste categorii, respectiv singurul creditor garantat, BCR – Sucursala Braşov şi creditorii bugetari şi-au exprimat votul împotriva planului.
Motivul de recurs referitor la încălcarea prevederilor art. 15 alin 7 din Legea nr. 64/1995, urmează a fi, de asemenea, înlăturat.
Încheierea de şedinţă din data de 25 mai 2006 cuprinde rezumatul dezbaterilor, cu susţinerile fiecărei părţi, votul fiecărui creditor prezent şi este semnată de judecătorul – sindic care a prezidat şedinţa.
Cu privire la lipsa calităţii de reprezentant al B.C.R. – Sucursala Braşov a persoanei care s-a prezentat în instanţă la votarea planului, se constată că această calitate este justificată cu delegaţie depusă la fila 263 din suplimentul 3 al dosarului de fond, la termenul din 13 octombrie 2005.
Este adevărat că la termenul de votare a planului, consilierul juridic nu a prezentat o delegaţie specială pentru această operaţiune, însă a prezentat punctul de vedere al creditoarei, consemnat în scris şi semnat de reprezentanţii săi legali.
Rezultă că votul creditoarei B.C.R. – Sucursala Braşov, a fost unul valabil.
De altfel, şi în recurs creditoarea a avut aceeaşi poziţie, arătând că este de acord admiterea recursului numai în situaţia în care se va dispune modificarea planului în sensul menţinerii tuturor garanţiilor constituite în favoarea sa.
Prin concluziile orale şi scrise recurenta a invocat şi lipsa mandatului special al creditoarei AVAS. Este adevărat că reprezentanta acestei creditoare a prezentat o generală de reprezentare pentru dosarul de faliment, dar în cazul delegaţilor creditorilor bugetari şi al celorlalte persoane juridice, legea nu cere o procură specială pentru fiecare adunare generală.
În plus, aşa cum rezultă din tabelul creditorilor, în categoria creanţelor bugetare, ANAF deţine un procent de 95, 34 %, deci votul acestei creditoare este decisiv pentru această categorie de creanţe. Creditoarea ANAF a votat împotriva planului, iar valabilitatea votului său nu poate fi pusă la îndoială, astfel că, şi dacă s-ar înlătura votul creditoarei AVAS, poziţia categoriei creanţelor bugetare ar fi tot de respingere a planului.
Se mai invocă, tot prin concluziile scrise, încălcarea termenului de 5 zile, înainte de data fixată pentru votarea planului, în care creditorii îşi puteau exprima în scris poziţia cu privire la plan, în conformitate cu prevederile art. 98 alin 2 din Legea nr. 64/1995.
Acest text de lege prevede, însă, posibilitatea creditorilor de a vota, prin corespondenţă, şi nu o obligaţie în acest sens, creditorii având dreptul să îşi exercite dreptul de vot în cadrul şedinţei adunării creditorilor, astfel cum s-a întâmplat în speţă.
(Decizia nr. 375/R din 21 iulie 2006 – G.C.)
