SENTINŢA CIVILĂ Nr. 382/CA/17 septembrie 2008
Domeniu asociat: administrativ; nelegalitate HCL.
Hotărârea nr. 195/2006 prin care s-a hotărât schimbarea destinaţiei imobilului în litigiu din internat şi cantină şcolară în bloc de locuinţe este lovită de nulitate, întrucât aceasta a fost adoptată de către autoritatea publică locală fără avizul conform al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului.
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la instanţă sub dosar nr. de mai sus, reclamantul LICEUL TEORETIC GERMAN “JOHANN ETTINGER” SATU MARE a chemat în judecată în calitate de pârât CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI SATU MARE, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză, să dispună în temeiul prevederilor art. 18 din Legea nr. 554/2004 revocarea Hotărârii nr. 146/09.07.2007 privind studiul de fezabilitate a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul investiţii „LTE Reamenajare locuinţe pentru tineri, bl. P plus 2, Cloşca 76 – Program ANL” emisă de intimată, să dispună, în temeiul art. 15 din aceeaşi lege suspendarea executării actului administratvi atacat până la soluţionarea defintivă şi irevocabilă a cauzei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii se arată că, prin Hotărârea atacată s-au stabilit studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici la un bloc de locuinţe situat în incinta curţii Liceului Teoretic German “Johann Ettinger” Satu Mare.
Apreciază că este inadmisibil ca în curtea unui liceu de anvergura Liceului Teoretic German să se amenajeze un bloc de locuinţe, iar terenul aferent să fie transformat în parcare pentru autovehicule. Consecinţele acestei măsuri sunt dintre cele mai imprevizibile. Nu pot coabita şcoala cu blocul de locuinţe. Destinaţia, scopul şi activitatea celei dintâi sunt în flagrantă contradicţie cu ceea ce se întâmplă într-un bloc de locuinţe şi în împrejurimile acestuia. Dacă s-ar da curs transformării acestei clădiri întreaga linişte şi siguranţă necesare desfăşurării în condiţii normale a procesului de învăţare în unitatea şcolară reclamantă ar dispărea.
Pe de altă parte, hotărârea de adoptarea căreia sunt nemulţumiţi contravine unor reglementări legale. Se referă în special la Legea învăţământului nr. 84/1995, publicată în M. Of. nr. 606 din data de 10 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel:
– potrivit art. 4/1, terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar – grădiniţe, şcoli generale (primare şi gimnaziale), licee, grupuri şcolare, seminarii teologice, şcoli profesionale şi postliceale, fac parte din domeniul public al comunelor, oraşelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi sunt în administrarea consiliilor locale corespunzătoare, în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, prin delegare către consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ;
– potrivit art. 4/3 schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar se poate realiza numai cu avizul conform al ministrului educaţiei şi cercetării constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii penale. Actele de înstrăinare sau de schimbare a destinaţiei bunurilor din baza materială a învăţământului fără avizul conform al ministrului educaţiei si cercetării sunt nule.
Din economia textelor de lege mai sus citate, rezultă fără echivoc următoarele:
1. Construcţia aflată în curtea liceului este proprietatea publică a municipiului Satu Mare. Ca atare, ea nu poate fi înstrăinată sau grevată;
2. Construcţia aflată în curtea liceului este administrată, prin delegare legală de atribuţii, de către Consiliul de administraţie al şcolii. Prin urmare, este inadmisibilă substituirea în această administrare a Consiliului local al ;unicipiului Satu Mare, astfel cum s-a întâmplat prin hotărârea a cărei revocare o solicită;
3. Hotărârea pe care o contestă este lovită de nulitate absolută, întrucât a fost adoptată fără a fi măcar consultat Consiliul de administraţie al şcolii reclamante;
4. Această hotărâre este nulă, întrucât prin ea se urmăreşte schimbarea destinaţiei construcţiei. Ca atare era obligatorie obţinerea avizului conform al ministrului educaţiei şi cercetării. Neexistând acest aviz conform, hotărârea adoptată este lovită de nulitatea expresă şi absolută prevăzută de textul de lege citat.
Precizează că s-a adresat cu o cerere formulată, de asemenea, în termenul legal, intimatei, cerându-i revocarea hotărârii contestate, dar aceasta nu a răspuns. Probabil pentru că este greu să se dea o justificare logică unor conduite nelegale.
În drept, invocă art. 11 din Legea nr. 554/2004.
În probaţiune se depune: dovada îndeplinirii procedurii prelabile prev. de art. 7 din Legea nr. 554/2004, HCL nr. 146/09.07.2007, Anexa 1 la această hotărâre, extras CF, corespondenţe purtate de reclamant cu diferite instituţii ale statului.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI SATU MARE solicită respingerea acţiunii înaintată de reclamant ca netemeinică şi nelegală.
În motivare se arată că, potrivit principiului autonomiei locale, aplicat în temeiul Legii nr. 215/2001, la art. 5 alin. 2 se prevede: „autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice”.
Conform Legii nr. 215/2001/A, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI SATU MARE nu a făcut altceva decât să îşi exercite atribuţiile sale privind dezvoltarea economico-socială a municipiului şi atribuţiile privind administrarea domeniului public al municipiului Satu Mare având ca temei legal art. 36 alin. 1 şi art. 36 alin 2 lit. b, c şi d, fiind vorba de reamenajarea în bloc de locuinţe pentru tineri a unei clădiri abandonate. Prin H.C.L. nr. 62/26.06.2003 se hotărăşte renunţarea S.C. Construcţii Montaj S.A. la dreptul de administrare operativă directă asupra terenului aferent blocului de locuinţe pentru tineri din str. Cloşca nr. 76 în suprafaţă de 1350 mp şi se aprobă darea in folosinţă gratuită a acestuia către ANL pe durata executării construcţiilor de locuinţe, iar prin HCL nr. 84/31.07.2003 se acceptă renunţarea la dreptul de administrare operativă directă a S.C. Contrucţii Montaj S.A. asupra acestui teren şi se aprobă prin art. 3 al acestei hotărâri darea în folosinţă gratuită a imobilelor teren înscrise in CF 16496 Satu Mare către ANL pe durata executării construcţiilor pentru tineri.
În ceea ce priveşte imobilul reprezentând clădire P+II, situat în municipiul Satu Mare, B-dul Cloşca nr. 76, prin HCL nr. 195/28.09.2006 se aprobă transmiterea în folosinţă gratuită, atât a clădirii supraetajate, cât şi a terenului aferent, (imobile care fac parte din domeniul public al Consiliului local al municipiului Satu Mare după cum se menţionează şi în art. 2 din hotărâre) şi se transmite în folosinţă gratuită către Agenţia Naţională pentru Locuinţe pe toată durata realizării construcţiei “Reamenajare locuinţe pentru tineri, Bloc P+II, b-dul Cloşca nr. 76” urmând ca la finalizarea lucrărilor imobilul şi terenul aferent să fie predate Consiliului local Satu Mare în vederea reincluderii în domeniul public al municipiului Satu Mare.
Drept consecinţă rezultă că destinaţia imobilului şi a terenului aferent, situate în municipiul Satu Mare, B-dul Cloşca nr. 76, a fost stabilită prin HCL nr. 195/28.09.2006, care nu a fost atacată de către reclamantă şi nicidecum prin HCL 146/9.07.2007 prin care se realizează doar studiul de fezabilitate şi se stabilesc indicatorii tehnico-economici la obiectivul de investiţii “LTE Reamenajare locuinţe pentru tineri, Bl. P+II, Cloşca 76 – Program ANL”.
De asemenea, art. 11 alin. 4 din Legea nr. 84/1995 modificată şi completată arată că: „În spaţiile destinate procesului de învăţământ, în unităţi de cercetare ştiinţifică, biblioteci, edituri şi tipografii ale instituţiilor de învăţământ, în cămine, internate, cantine, cluburi, case de cultură ale studenţilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere şcolare, baze şi complexe cultural-sportive, palate şi cluburi ale copiilor şi elevilor sunt interzise activităţile care încalcă normele generale de moralitate, primejduind sănătatea fizică sau psihică a tineretului”, or din conţinutul Referatului de specialitate privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţie “LTE Reamenajare locuinţe pentru tineri, Bl. P+II, Cloşca 76 – Program ANL” se arată că din cauza faptului că imobilul se situează în incinta Liceului Teoretic German este necesară realizarea unei împrejmuiri astfel ca să se asigure separarea celor două obiective şi pentru a nu deranja desfăşurarea procesului de învăţământ. Deci nu se pune problema coabitării şcolii cu blocul de locuinţe şi nu se justifică susţinerile reclamantei referitoare la impactul total negativ pe care l-ar avea realizarea acestei investiţii asupra întregii activităţi a şcolii şi “flagranta contradicţie” invocată. Depune schiţa din care rezultă că distanţa dintre blocul de locuinţe pentru tineri (culoarea gri) şi clădirea Liceului Teoretic German (culoarea galbenă) nu este atât de mică precum reclamanta pretinde. De altfel există multe şcoli în municipiul Satu Mare în a căror imediată vecinătate sunt situate blocuri de locuinţe (şi nu doar unul singur) şi nu a existat nici o plângere a acestor instituţii de învăţământ referitoare la perturbarea liniştii şi siguranţei necesare desfăşurării în condiţii normale a procesului de învăţare în şcoala respectivă, chiar mai mult sunt şcoli aflate în mijlocul unor cartiere şi la distanţă foarte mică de blocurile de locuinţe din cartierele respective.
În drept, invocă Legea nr. 215/2001/A a administraţiei publice locale, art. 11 alin. 4 din Legea nr. 84/1995 cu modificările şi completările ulterioare.
În probaţiune, depune acte administrative aprobate de Consiliul local al municipiului Satu Mare pentru obiectivul de investiţii „LTE Reamenajarea locuinţe pentru tineri, Bl. P+II, Cloşca 76- Program ANL”, respectiv: HCL nr. 62/26.06.2003, HCL nr. 84/31.07.2003, HCL nr. 195/28.09.2006, schiţa referitoare la situarea imobilelor la care se face referire în speţă, precum şi Referatul de specialitate.
În urma acestei întâmpinări, reclamntul prin reprezentant legal invocă excepţia de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Satu Mare nr. 195/28.09.2006.
În motivarea excepţiei de nelegalitate, reclamantul arată că, prin hotărârea a cărei nelegalitate o solicită a se constata, s-a transmis în folosinţa gratuită a Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe imobilul P+2, situat în Municipiul Satu Mare, B-dul Cloşca nr. 76, împreună cu terenul aferent în suprafaţă de 1350 mp.
Scopul pentru care s-a emis această hotărâre de către Consiliul local al municipiului Satu Mare, astfel cum rezultă din expunerea de motive şi referatul de specialitate, întocmite de serviciile de specialitate ale Primăriei municipiului Satu Mare a fost acela de a se construi, reameneja construcţia şi a se transforma în locuinţe pentru tineri.
Hotărârea atacată este nelegală cel puţin pentru următoarele considerente:
1. Acest bloc de locuinţe este situat în incinta curţii LICEULUI TEORETIC GERMAN „JOHANN ETTINGER” din municipiul Satu Mare. Până de curând au fost încredinţaţi că această hotărâre nu vizează clădirea aflată în incinta şcolii, cu atât mai mult cu cât din hotărârea mai sus menţionată rezultă că s-ar afla la un alt număr de stradă decât numărul la care se găseşte unitatea şcolară reclamantă.
Din discuţiile pe care le-au purtat cu reprezentanţii municipiului Satu Mare, în special cu domnul primar luliu Ilyes a rezultat fără echivoc că de fapt despre această clădire care se găseşte în incinta şcolii face obiectul hotărârii atacate.
Precizează că acest imobil este înscris în CF 55510 Satu Mare nr. cad. 4275/7, 4275/8 şi 4276/110, ca proprietar figurând municipiul Satu Mare.
2. Este evident că prin această hotărâre s-a ajuns la deposedarea şcolii de folosinţa şi beneficiul acestei clădiri – parte a bazei materiale a liceului, în înţelesul art. 66 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 84/1995 a învăţământului – în care intenţiona să organizeze laboratoare, săli de curs, etc. necesare desfăşurării procesului instructiv educativ.
Au realizat şi analizat consecinţele transformării acestei clădiri în bloc cu mai multe locuinţe, precum şi a terenului aferent acesteia în parcare. Aceste consecinţe sunt dintre cele mai neplăcute, cu impact total negativ asupra întregii activităţi a şcolii, în general şi asupra elevilor care frecventează această şcoală, în special.
Este inadmisibil ca în curtea unui liceu de anvergura liceului teoretic german să se amenajeze un bloc de locuinţe, iar terenul aferent să fie transformat în parcare pentru autovehicule. Consecinţele acestei măsuri sunt dintre cele mai imprevizibile. Nu pot coabita şcoala cu blocul de locuinţe. Destinaţia, scopul şi activitatea celei dintâi sunt în flagrantă contradicţie cu ceea ce se întâmplă într-un bloc de locuinţe şi în împrejurimile acesteia. Dacă s-ar da curs transformării acestei clădiri în bloc întreaga linişte şi siguranţă necesare desfăşurării în condiţii normale a procesului de învăţământ în şcoală ar dispărea.
3. Pe de altă parte, hotărârea atacată, a cărei nelegalitate solicită să se constatate, contravine unor reglementări legale. Se referă în special la Legea învăţământului nr. 84/1995, publicată în M.Of. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, potrivit art. 4/1 terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar – grădiniţe, şcoli generale (primare şi gimnaziale), licee, grupuri şcolare, seminarii teologice, şcoli profesionale şi postliceale, fac parte din domeniul public al comunelor, oraşelor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti şi sunt în administrarea consiliilor locale corespunzătoare, în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, prin delegare către consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ, iar potrivit art. 4/3 schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar se poate realiza numai cu avizul conform al ministrului educaţiei şi cercetării, înstrăinarea sau schimbarea destinaţiei bunurilor din baza materială a învăţământului fără avizul ministrului educaţiei şi cercetării constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii penale. Actele de înstrăinare sau de schimbare a destinaţiei bunurilor din baza materială a învăţământului fără avizul conform al ministrului educaţiei şi cercetării sunt nule.
În drept se invocă art. 4 din Legea nr. 554/2004.
Pârâta AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU LOCUINŢE BUCUREŞTI, citată în cauză pentru soluţionarea excepţiei de nelegalitate invocată, solicită respingerea acesteia ca nefondată.
Se arată că motivarea în drept a excepţiei, respectiv art. 66 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 84/1995, în sensul că prin Hotărârea consiliului Local nr. 195/28.09.2006 reclamantul a fost deposedat de folosinţa şi beneficiul acestei clădiri – parte a bazei materiale a liceului – este nefondată şi neîntemeiată, întrucât dispoziţiile art. 66 din Legea nr. 84/1995, republicată, text în vigoare începând cu data de 14 ianuarie 2008, prevede că: „Învăţământul universitar de lungă durată se desfăşoară în universităţi, institute şi academii de studii, cu facultăţi şi specializări autorizate sau acreditate”.
Nici prevederile art. 41 şi art. 43 referitoare la administrarea terenurilor şi clădirilor aparţinând domeniului public al comunelor, oraşelor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar, nu sunt întemeiate în drept, art. 4 al Legii nr. 84/1995, republicată, dispunând în sensul „formării personalităţii umane şi capacităţilor intelectuale”.
Din cele expuse reiese că reclamantul nu a arătat temeiul de drept al excepţiei invocate, motiv pentru care aceasta este neîntemeiată.
Mai mult, susţinerile sale nu sunt dovedite prin înscrisuri, motiv pentru care nu sunt de natură să justifice nelegalitatea Hotărârii Consiliului Local nr. 195 din 28.09.2006.
Reclamantul face referire la texte de lege fără să arate, în concret, care sunt documentele care atestă în prezent că prin Consiliul său de Administraţie deţine, prin delegare, construcţia aflată în curtea liceului şi că această construcţie a făcut şi mai face parte din „baza materială a liceului”.
Prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Satu Mare nr. 195/2006, terenul în suprafaţă de 1.350 mp, împreună cu structura existentă, au fost transmise în folosinţa gratuită a ANL, în vederea includerii în cadrul programului de construcţii locuinţe pentru tineri, destinate închirierii.
În conformitate cu prevederile art. 2, alin (15) din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea ANL, cu modificările şi completările ulterioare, ANL colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru identificarea unor construcţii aflate în diverse stadii de execuţie sau finalizare şi neexploatate, care pot fi incluse în programele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c), în baza acestei prevederi, coroborată cu art. 21, alin. (1) din actul normativ mai sus-menţionat, s-a încheiat contractul nr. 791/01.09.2006 înregistrat la Agenţia Naţională pentru Locuinţe sub nr. 14132/09.10.2006 de transmitere către ANL a terenului şi a construcţiei existente. Totodată, în anexă la acest contract se prezintă Extrasul de carte funciară din care rezultă că nu există sarcini pe teren sau construcţie, fiind în proprietatea municipiului Satu Mare. De altfel, şi reprezentanţii legali ai instituţiei de învăţământ recunosc această proprietate, considerând însă schimbarea destinaţiei construcţiei ca fiind nelegală. La această dată clădirea, cu destinaţie iniţială de internat, nu mai este utilizată fiind într-o stare avansată de degradare.
Potrivit extrasului de Carte Funciară nr. 55510 emis de Oficiul de şi Publicitate Imobiliară Satu Mare, nr. cerere 17709/18.08.2006, terenul şi construcţia P+2E situate în municipiul Satu Mare, B-dul Cloşca nr. 76, se află în proprietatea municipiul, iar în partea a IlI-a, „înscrieri privitoare la sarcini” rezultă că acestea nu există.
Potrivit art. 21 din Legea nr. 152 din 15.07.1998: „Terenurile proprietate publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale se preiau de Agenţia Naţională pentru Locuinţe în folosinţa gratuită, în condiţiile legii, pe perioada realizării investiţiilor”, iar conform dispoziţiilor art. 2 alin. 1 din H.G.962 din 27.09.2001, cu modificările şi completările ulterioare: „Terenurile destinate construcţiei de locuinţe se pot prelua de Agenţia Naţională pentru Locuinţe (…) numai în condiţiile în care sunt lipsite de orice sarcină şi sunt cuprinse cu această destinaţie în planurile urbanistice aprobate”.
Odată cu recepţia la terminarea lucrărilor şi întocmirea procesului verbal de predare-preluare a locuinţelor, prin protocol, folosinţa gratuită acordată Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe asupra terenurilor aferente locuinţelor încetează de drept.
Consideră că Hotărârea Consiliului Local nr. 195/28.09.2006, prin care a fost transmis Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, în folosinţă gratuită, imobilul P+2 şi terenul aferent în suprafaţă de 1350 mp situat în municipiul Satu Mare, B-dul Cloşca nr. 76, a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Hotărârea Consiliului Local Satu Mare şi-a produs efecte juridice în sensul în care, în baza acesteia, s-a încheiat cu Agenţia Naţională pentru Locuinţe Contractul nr. 791/01.09.2006 înregistrat sub nr. 14132/09.10.2006.
Prin admiterea excepţiei invocate sau prin anularea Hotărârii Consiliului Local nr. 195/28.09.2006, s-ar produce grave prejudicii Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, ca instituţie de interes public aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, dar şi autorităţilor locale din Satu Mare şi intereselor populaţiei din zonă întrucât au fost alocate fonduri de la bugetul de stat, investiţia fiind în cuantum de aproximativ 1 (un) milion de euro, încheindu-se Contract de proiectare care este în derulare.
Prin implementarea acestui program guvernamental, se urmăreşte construcţia unor locuinţe şi intervenţii la construcţiile existente pentru tineri şi pentru familii de tineri, destinate închirierii pentru a se rezolva parte din problemele sociale cu care se confruntă tinerii din municipiul Satu Mare.
În probaţiune se depun: Contractul nr. 791/01.09.2008 înregistrat la Agenţia Naţională pentru Locuinţe sub nr. 14132/09.10.2006; Hotărârea Consiliului Local al municipiului Satu Mare nr. 195/28.09.2006; Extras de Carte Funciară nr. 55510/18.08.2006.
De asemenea, în probaţiune, reclamanta depune înscrisul nr. 23189 din 06.09.2006 întocmit de Primăria Municipiului Satu Mare – Direcţia economică cu anexa acestuia din care rezultă că, „pentru evitarea dublei înregistrări, începând cu darea de seamă contabilă pe trimestrul III, mijloacele fixe din tabelul alăturat să fie scoase din evideţele contabile ale Municipiului Satu Mare”.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţiunut următoarele:
Prin Hotărârea nr. 195/28.09.2006, emisă de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI SATU MARE, a cărei neleaglitate se invocă, s-a aprobat transmiterea în folosinţă gratuită a imobilului P+II şi a terenului aferent în suprafaţă de 1350 mp situat în municipiul Satu Mare, B-dul Cloşca nr. 76 conform datelor de identificare din Anexa nr. 1. S-a constatat că imobilul face parte din domeniul public al Consiliului local al municipiului şi s-a transmis ăn folosinţa gratuită către Agenţia Naţională pentru Locuinţe pe toată durata realizării construcţiei Reamenajare locuinţe pentru tineri, Bl. P+II, B-dul Cloşca nr. 76.
În baza acestei hotărâri, pârâtul a adoptat Hotărârea nr. 146/09.07.2007 a cărui nulitate se invocă pe cale principală prin care s-au aprobat studiul de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţie: “LTE Reamenajare locuinţe pentru tineri, bl. P plus 2, Cloşca 76 – Program ANL”, studiu cuprins în anexa la această hotărâre (verso fila nr. 6)
Din planul de situaţie depus la dosarul cauzei, extrasele de carte funciară, poziţiile nr. 92-93 din Anexa la adresa nr. 23189/06.09.2006, emisă de Primăria Municipiului Satu Mare – Direcţia economică, din recunoaşterile parţiale ale pârâtului, rezultă că, imobilul în litigiu, clădire P+II, situat în Satu Mare, B-dul Cloşca nr. 76, înscris în CF nr. 55510 Satu Mare, se află în domeniul public al Municipiului Satu Mare şi, în anul 2006, respectiv în anul 2007 în care au fost adoptate cele două hotărâri ale consiliului local în discuţie, acesta s-a aflat în administrarea reclamantului având destinaţia iniţială de internat şi cantină şcolară.
Potrivit art. 166 din Legea nr. 84/1995 a învăţământului
„(1) Baza materială a învăţământului de stat constă în întregul activ patrimonial al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, al instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică din sistemul de învăţământ existent la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi în activul patrimonial redobândit sau dobândit ulterior.
(2) În înţelesul prevederilor alin. (1), baza materială a învăţământului cuprinde: spaţii pentru procesul de învăţământ şi cercetare ştiinţifică, mijloace de învăţământ şi de cercetare aferente, biblioteci, edituri si tipografii, staţiuni didactice şi de cercetare, unităţi de microproducţie, ateliere şcolare, ferme didactice, grădini botanice, terenuri agricole, cămine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, case de cultură ale studenţilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere şcolare, baze şi complexuri cultural-sportive, palate şi case ale copiilor şi elevilor, baze de odihnă şi tratament, spaţii cu destinaţia de locuinţă, precum şi orice alt obiect de patrimoniu destinat învăţământului si salariaţilor din învăţământ.
…………………………………………………………………………………………………..
(4^1) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat – grădiniţe, şcoli generale, primare si gimnaziale, licee, seminarii teologice, grupuri şcolare, şcoli de arte şi meserii şi şcoli postliceale – fac parte din domeniul public al comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, şi sunt în administrarea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, prin delegare către consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi sunt administrate de acestea. Nu fac parte din domeniul public al comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, terenurile şi clădirile deţinute de unităţile de învăţământ în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice.
(4^2) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ special de stat fac parte din domeniul public judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi sunt în administrarea consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, prin delegare către consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unităţilor de învăţământ special public sunt de drept proprietatea unităţilor de învăţământ respectiv şi sunt administrate de acestea.
(4^3) Schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar se poate realiza numai cu avizul conform al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului. Înstrăinarea sau schimbarea destinaţiei bunurilor din baza materială a învăţământului fără avizul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii penale. Actele de înstrăinare sau de schimbare a destinaţiei bunurilor din baza materiala a învăţământului fără avizul conform al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului sunt nule. Administrarea procesului educaţional din unităţile de învăţământ preuniversitar şi special de stat prevăzute la alin. (4^1) si (4^2) se face de către inspectoratele şcolare judeţene, respectiv de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.”
Coroborând această dispoziţie legală cu starea de fapt anterior reţinută, instanţa constată că Hotărârea nr. 195/2006 prin care s-a hotărât schimbarea destinaţiei imobilului în litigiu din internat şi cantină şcolară în bloc de locuinţe este lovită de nulitate, întrucât aceasta a fost adoptată de către autoritatea publică locală fără avizul conform al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului.
Astfel fiind, instanţa a apreciat că excepţia de nelegalitate invocată de reclamant faţă de această hotărâre este fondată, ca atare, în condiţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, raportat la art. 166 alin. 43 din Legea nr. 84/1995 aceasta a fost admisă.
Reţinând nelegalitatea hotărârii care a stat la baza emiterii HCL nr. 146/2007, incidenţa dispoziţiilor art. 166 anterior citate şi în legătură cu această hotărâre, instanţa a constatat că şi HCL nr. 146/2007 adoptată de pârât este nelegală, motiv pentru care, în temeiul art. 1, 8, 10, 18 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ s-a admis acţiunea în contencios administrativ înaintată de reclamant şi s-a dispus anularea acestui act administrativ unilateral cu caracter individual.
Referitor la solicitarea reclamantului de a se dispune suspendarea executării actului administrativ contestat, instanţa a constatat că, deşi în cauză s-au acordat mai multe termene pentru justificare în fapt a acestei solicitări, reclamantul nu a insistat în soluţionarea acestui capăt de cerere şi nici nu a învederat instanţei vreo împrejurare de natură a îndeplini condiţia cazului bine justificat sau a prejudiciului iminent pentru a se putea dispune suspendarea executării actului administrativ contestat în condiţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004.
În aceste condiţii, instanţa a constatat că acest capăt de cerere este nefondat astfel că, în temeiul art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004, acesta urmează a fi respins.
Faţă de considerentele de mai sus, în temeiul art. 4, art. 18 din Legea nr. 554/2004, art. 166 alin 43 din Legea nr. 84/1995, art. 274 C.proc.civ. şi a textelor de lege anterior amintite, instanţa a admis excepţia de nelegalitate invocată în cauză, a constatat nelegalitatea HCL nr. 195/2006, a admis acţiunea în contencios administrativ înaintată de reclamant în sensul anulării HCL nr. 146/2006 şi a respins capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat.
