Revocarea propriului act administrativ de către autoritatea emitentă poate avea efecte numai asupra acelor acte administrative ce nu au intrat în circuitul civil şi nu au produs efecte juridice. Această concluzie se desprinde din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ, conform cărora autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanţei anularea acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. În speţă, Hotărârea nr. 15/2009 are caracter de act administrativ unilateral şi ea a produs efecte juridice prin faptul că a fost avută în vedere de Tribunalul Bistriţa-Năsăud la soluţionarea recursului din dosarul nr. 796/190/2008, adoptarea acestui act administrativ fundamentând soluţia instanţei de control judiciar de a respinge ca rămasă fără obiect acţiunea reclamantului Consiliul Local Prundu Bârgăului. Prin urmare, autoritatea locală trebuia să solicite instanţei de contencios administrativ anularea Hotărârii nr. 15/2009, astfel că atâta vreme cât instanţa de contencios administrativ nu s-a pronunţat pe acest act administrativ nu se poate reţine că acest act nu ar mai produce efecte juridice, contestatoarea putând beneficia în continuare de prevederile Hotărârii Consiliul Local Prundu Bârgăului nr. 15/2009, situaţie în care declanşarea executării silite apare ca nelegală câtă vreme s-a făcut cu ignorarea Hotărârii nr. 15/2009, motiv pentru care va fi admisă contestaţia formulată, fiind anulate actele de întocmite în cauză.
(Judecătoria Bistriţa – secţia civilă, sentinţa civilă nr. 10816/06.12.2011 pronunţată în dosarul nr. 4860/190/2011)
Prin contestaţia la executare înregistrată la această instanţă sub numărul de mai sus, contestatoarea SC P B SRL a solicitat în contradictoriu cu intimata COMUNA PRUNDU BÂRGĂULUI anularea actelor de executare, respectiv somaţia de plată nr. 2338/15.04.201 1 şi a titlul executoriu nr. 3/2011, ca fiind nelegale şi neîntemeiate.
În motivare arată că intimata i-a comunicat notificarea 1444/2011, solicitând plata debitului de 9.719,65 lei, urmând a fi invitată la conciliere directa, procedura legala la care intimata a renunţat unilateral, iar comunicarea somaţiei de plata nr. 2337/15.04.2011 şi a titlul executoriu nr. 2/2011, este prematura.
A precizat că nu figurează cu debite restante faţă de intimata întrucât raporturile comerciale dintre părţi s-au întemeiat pe contractul de furnizare a masei lemnoase nr. 39/2004, preluat prin cesiune, plata facturilor reprezentând volumul de masa lemnoasa recoltat s-a făcut integral, fără nicio diferenţă, iar întârzieri la plata facturilor, dacă au existat, au fost determinate de întreruperea procesului tehnologic de exploatare a masei lemnoase din cauza condiţiilor de forţă majora intervenite şi de eşalonare a exploatării, potrivit art. 34 din contractele de exploatare a mesei lemnoase pe picior.
Prin hotărârea nr. 15/ 28.03.2009 adoptata de Consiliul local al comunei Prundu Bârgăului, verificata cu privire la respectarea legalităţii de instituţia prefectului, fiind considerată legală, hotărâre care şi-a produs efectele, arată că a fost scutită de plata penalităţilor, prin anularea lor, calculate pentru facturile de masă lemnoasă pe picior emise şi achitate integral.
Contestatoarea susţine că nu este certă, lichidă şi exigibilă creanţa presupusă de intimată.
Pe baza constatărilor Curţii de conturi din anul 2007, intimata a formulat cerere de chemare în judecata a contestatoarei, care a făcut obiectul dosarului nr. 796/190/2008, iar prin Decizia nr. 663/16.12.2009 a Tribunalului Bistriţa Năsăud, definitiva şi irevocabila, se respinge ca neîntemeiată acţiunea introductivă, fiind autoritate de lucru judecat.
In drept: art. 172 şi urm. din OG 92/2003, art. 399 şi urm. cod procedura civila.
În probaţiune s-au anexat înscrisuri (f. 4-7).
Legal citată, intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiată.
În motivare arată că între intimată şi SC S SRL a fost încheiat sub nr. 39/02.12.2004 un contract de exploatare şi vânzare masă lemnoasă, care a fost cesionat prin contractul nr.6947/08.12.2004 către contestatoare.
Ca urmare a desfăşurării activităţii, contestatoarea a rămas restantă cu anumite plăţi referitoare la cantităţile de masă lemnoasă înstrăinate de către intimată, sens în care au fost calculate penalităţi în cuantum de 9.573,56 lei conform facturii fiscale 1417025/22.12.2006.
Prin SC 4761/10.12.2008 pronunţata în Dosarul nr.796/190/2008, Judecătoria Bistriţa a admis acţiunea formulata de Consiliul Local Prundu Bârgăului şi a obligat contestatoarea la plata sumei de 9.573,56 lei.
în data de 22.03.2009 Consiliul Local Prundu Bârgăului a adoptat hotărârea cu nr.15 prin care sunt reeşalonate şi scutite de penalităţi o parte din obligaţiile băneşti pe care diverse care desfăşoară activitate pe raza comunei, le-au avut înregistrate faţă de Comună.
Ca urmare a controlului de legalitate pe care instituţia prefectului îl face în temeiul art.19(1) lit. e) din Legea 340/2004, asupra hotărârilor de consiliu local, Prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud a comunicat punctul său de vedere prin adresa cu nr. IIIB 7553/19-06.2009 apreciind că HCL 15/2009 este nelegală. În acest sens prin HCL nr.311/27.07.2009, Consiliul local Prundu Bârgăului a aprobat revocarea HCL nr.15/28.03.2009.
Recursul formulat de către contestatoare împotriva SC 4761/10.12.2008 a Judecătoriei Bistriţa, a fost soluţionat de către Tribunalul Bistriţa-Năsăud ţinându-se cont doar de către prima dintre hotărârile de consiliu local ( HCL 15/2009) sens în care a modificat sentinţa Judecătoriei Bistriţa şi a respins ca fiind rămasă fără obiect acţiunea formulata de Consiliul Local Prundu Bârgăului.
In cursul lunii februarie 2011 Curtea de Conturi a României prin Camera de Conturi Bistriţa-Năsăud a efectuat un control la intimată întocmindu-se mai multe acte (proces verbal de constatare nr.706/17.02.2011, Decizia nr.5/2011 etc). Conform constatărilor efectuate s-a stabilit faptul că, intimata avea obligaţia de a recupera penalităţile înregistrate de către agenţii economici (in suma totala de 197.782,87 lei) ca urmare a neachitării obligaţiilor faţă de bugetul Comunei ( avându-se în vedere faptul că HCL nr. 15/2009 a fost revocata prin HCL 311/27.07.2009) .
In acest sens prin Decizia nr.5/2011 la pct.10 a fost dispusa “înregistrarea în evidenta contabila a prejudiciului în suma de 197.782,87 lei reprezentând penalităţi stornate nelegal şi asigurarea masurilor de recuperare acestuia”. Arată faptul că, neluarea masurilor dispuse prin actele de control ale Curţii de conturi constituie infracţiune fiind pedepsită conform art.64 din Legea 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.
In aceste condiţii intimata susţine că a întocmit titlu executoriu cu nr.3/2011 respectiv somaţia cu nr. 2338/15.04.2011 stabilind în sarcina contestatoarei obligaţia de plata în suma de 9.719,65 lei reprezentând penalităţi.
Titlul executoriu a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor Codului de procedura fiscala iar conform art.141(2) “titlu de creanţa devine titlu executoriu la data la care creanţa fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege”.
Ca urmare a neachitării sumelor înscrise în acest titlu în perioada de 15 zile de la data comunicării somaţiei s-a procedat la continuarea executării silite împotriva contestatoarei, conform reglementarilor legale.
In aceste condiţii, arată că actele încheiate de către intimată sunt legale şi întemeiate, iar motivele invocate de către contestatoare nu pot fi luate în considerare, avându-se în vedere ca aceasta înregistrează la data prezentei obligaţii restante şi neachitate faţă de bugetul comunei. Nu poate fi reţinuta nici invocarea de către contestatoare a unei autorităţi de lucru judecat. Conform prevederilor art.1201/C.civ. “este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecata are acelaşi obiect, este întemeiata pe aceeaşi cauza şi este intre aceleaşi părţi, făcuta de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate”. În speţa de faţă instanţa este investita cu o contestaţie la executare, formulată de către contestatoarea SC P B SRL împotriva titlului executoriu emis în data de 14.04.2011 respectiv somaţia din 25.04.2011. Nu se poate vorbi aşadar de tripla identitate cerută de art.1201/c.civ.
Pe de altă parte, aşa cum arăta mai sus, la data prezentei contestatoarea figurează cu debitul în cuantum de 9.719,85 lei, debit constând în penalităţi şi care este neachitat. Hotărârea de Consiliul local pe care a invocat-o prin contestaţie ( 15/2009) a fost abrogată fiind nelegală, neputându-şi produce nici un efect.
In drept, a invocat prevederile art.115 şi urm. C.p.c.
În probaţiune s-au anexat înscrisuri (f. 20-33).
Pentru termenul de judecată din data de 18.10.2011 contestatoarea a depus Răspuns la întâmpinare şi motivare excepţii invocate prin care arată că într-adevăr între părţi a fost încheiat contractul nr. 39/2004, preluat prin cesiune, de exploatare şi vânzare masa lemnoasa, însă în mod eronat se reţine în sarcina sa că a rămas restantă cu anumite plăţi la materialul lemnos cumpărat, la care s-au calculat penalităţi, întrucât raporturile comerciale s-au întemeiat pe contractele de furnizare a masei lemnoase iar plata facturilor s-a făcut integral, fără nicio diferenţa, penalităţile s-au calculat pentru întârzieri la plata facturilor, care aşa cum s-a motivat au fost determinate de întreruperea procesului tehnologic de exploatare a masei lemnoase din cauza condiţiilor de forţa majora intervenite, timp nefavorabil şi de eşalonare a exploatării, potrivit art. 34 din contractele de exploatare a mesei lemnoase pe picior.
Mai arată că prin Decizia comerciala nr. 663/2009 pronunţata în dosarul nr. 796/190/2008, Tribunalul Bistriţa Năsăud a soluţionat la data de 16.12.2009 irevocabil în mod temeinic şi legal recursul declarat de contestatoare şi a modificat în întregime sentinţa civila 4761/2008 pronunţata de Judecătoria Bistriţa în sensul respingerii acţiunii reclamantei iar penalităţile în suma de 9.719,65 lei au fost anulate.
Cu privire la excepţia puterii lucrului judecat, arată că Hotărârea Consiliului local Prundu Bârgăului nr. 31/27.07.2009 nu are nicio relevanţă şi nu produce niciun efect juridic în dosarul 796/190/2008 prin care s-a pronunţat irevocabil Tribunalul Bistriţa Năsăud prin Decizia comerciala nr. 663/2009 şi a modificat în întregime sentinţa civila 4761/2008 pronunţata de Judecătoria Bistriţa în sensul respingerii acţiunii reclamantei.
Mai arată că, Decizia comerciala nr. 663/2009 este în vigoare, nu a fost atacată de intimată, motiv pentru care a invocat excepţia puterii lucrului judecat prevăzuta de art. 166 cod procedura civila şi a solicitat anularea actelor de executare, somaţia de plata nr. 2338/15.04.2011 şi titlul executoriu nr. 3/2011, fiind nelegale şi neîntemeiate, iar pe fond inadmisibile.
În motivarea excepţiei prematurităţii emiterii actelor de executare şi de poprire, arată că intimata a comunicat la data de 12.03.2011 notificarea nr. 1444/2011, solicitând plata debitului de 9.719,65 lei, urmând să fie invitată la conciliere directă, procedură legala la care comuna Prundu Bârgăului a renunţat unilateral, astfel încât comunicarea somaţiei de plata nr. 2337/15.04.2011 şi a titlul executoriu nr. 2/2011, este prematură.
Intimata nu a respectat dispoziţiile privind soluţionarea litigiilor în materie comerciala prevăzute de art. 720 ind. 1 cod procedura civila de soluţionare a litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directa.
Totodată, arată că debitul de 9.719,65 lei a fost anulat şi prin factura de stornare a sumei emisa de intimată, care însă nu a emis din nou o altă factură fiscală valabila pe seama contestatoarei pentru plata debitului. Titlul executoriu nu respecta dispoziţiile codului de procedura fiscala, deoarece creanţa nu este certa, lichida şi exigibila, iar debitul nu se constituie printr-un act fiscal valabil.
Pentru aceste motive a solicitat instanţei să dispună pe cale de excepţie anularea actelor de executare, somaţia de plata nr. 2338/15.04.2011 şi a titlul executoriu nr. 3/2011 ca fiind nelegale şi neîntemeiate iar pe fond inadmisibile.
În probaţiune s-au anexat înscrisuri (f. 37-40).
Contestatoarea a depus la dosarul cauzei Concluzii scrise prin care a solicitat, în principal pe cale de excepţie admiterea contestaţiei la executare pentru autoritate de lucru judecat, iar în subsidiar, admiterea contestaţiei la executare şi anularea actelor de executare ca fiind nelegale, neîntemeiate, iar pe fond inadmisibile; cu cheltuieli de judecată.
În motivare arată că autoritatea de lucru judecat ca excepţie procesuala, raportata la Decizia 663/2009, pronunţata de Tribunalul Bistriţa Năsăud în dosarul nr. 796/190/2008, prin care cauza a fost soluţionata pe fond face imposibila rediscutarea aceluiaşi debit şi este menita sa oprească abuzul de executare silita promovat de intimată în dispreţul legii prin somaţia de plata nr. 2338/15.04.2011, prin titlul executoriu nr. 3/2011.
Mai arată că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile autorităţii de lucru judecat prevăzute de art. 1201 cod civil, având în vedere ca notificarea intimatei 1444/09.02.2011 comunicata la data de 12.03.2011, somaţia de plata nr. 2338/15.04.2011 şi titlul executoriu nr. 3/2011 care privesc acelaşi obiect, (la care s-a răspuns) obligarea contestatoarei la plata debitului de 9.719,65 lei, adică acelaşi debit solicitat de intimata în dosarul 796/190/2008 în care s-a pronunţat irevocabil Tribunalul Bistriţa Năsăud prin Decizia nr. 663/2009 şi a modificat în întregime sentinţa civila 4761/2008 pronunţata de Judecătoria Bistriţa în sensul respingerii acţiunii reclamantei de plata a debitului de 9.719,65 lei, executarea silita înfiinţata împotriva contestatoarei este inadmisibilă deoarece are aceiaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele şi în contra lor, în aceeaşi calitate.
A invocat autoritatea de lucru judecat prin Decizia 663/2009 şi ca prezumţie procesuală legală, cu caracter absolut, prevăzută de art. 1200, al. 4 raportata la art. 1202, al. 2 cod civil.
Altfel spus în legătura cu aspectele litigioase dezlegate anterior prin Decizia 663/2009, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune împotriva executării silite, nefiind posibilitatea de a fi contrazis, (fără motive temeinice), efect care vine să asigure nevoia de ordine şi stabilitate juridica, de ordine sociala şi nu se aduce atingere prevederilor art. 6 din CEDO, cu privire la dreptul la un proces echitabil.
Mai arată că Decizia nr. 663/2009 este în vigoare, nu a fost atacată, iar intimata nu a făcut dovada că a formulat contestaţie în anulare ori cerere de revizuire împotriva deciziei, aspecte care au fost dezlegate anterior motiv întemeiat al invocării excepţiei puterii lucrului judecat prevăzuta de art. 166 cod procedura civila şi a solicitării de anulare a actelor de executare somaţia de plata nr. 2338/15.04.2011, titlul executoriu nr.3/2011 ca nelegale şi neîntemeiate, iar pe fond inadmisibile.
Au fost încălcate prevederile art. 454 cod procedura civila, art. 149, al. 5 şi 11 din codul de procedura fiscala, contestatoarea ca debitoare nu a fost legal înştiinţată despre înfiinţarea popririi prin adresa nr. 3237/16.06.2011, iar intimata nu face dovada comunicării adresei de înfiinţare a popririi prin poştă cu scrisoare recomandata cu aviz de primire, lipsind contestarea dreptului la apărare, vicii de procedura care atrag anularea popririi în condiţiile prevăzute de art. 105 cod procedura civila.
Pe fond, arată că la notificarea intimatei 1444/09.02.2011 solicitând plata debitului de 9.719,65 lei, contestatoarea a răspuns în data de 14.03.2011 formulând obiecţiunile sale, cu precizarea ca titlul executoriu nu respecta dispoziţiile codului de procedura fiscala, debitul nu se constituie printr-un act fiscal valabil, iar presupusa creanţa nu există, nu este certă, lichidă şi exigibilă, nu rezulta din actul de creanţă, factura fiscala sau din alte acte emanate de la contestatoare a debitoare ori recunoscute de aceasta, cuantumul creanţei nu a fost determinat prin actul legal de creanţa, respectiv factura fiscala, nu rezulta dintr-un înscris existent intre părţi, creanţa nu avea nici o scadenta împlinita şi neexecutată de bunăvoie care sa îndreptăţească intimata la executare silita.
Având în vedere ca se emite factura fiscala nr. 673/10.06.2009 şi se stornează suma de 9.719,65 lei, prin acest demers se anulează factura nr. 1417025/12.12.2006, iar contestatoarea este scutita de plata penalităţilor de întârziere în suma de 9.719,65 lei şi nefiind emisa o alta factura fiscala valabila cu stabilirea debitului şi a scadentei de plata, debitul nu exista, motiv întemeiat de anulare a actelor de executare silita înfiinţata în mod abuziv.
In considerarea faptului ca actele de executare şi de înfiinţare a popririi s-au făcut prin abuz şi cu rea credinţa, cu încălcarea legii a dispoziţiilor art. 141 cod procedura fiscala care prevede ca executarea silita a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu valabil la data la care creanţa este scadenta, în speţa creanţa nu rezulta dintr-un act fiscal valabil şi scadent, respectiv factura fiscala, împrejurare faţă de care titlul executoriu nr. 3/2011 şi somaţia de plata nr. 2338/15.04.2011 sunt nule.
Pentru aceste motive, a solicitat instanţei să dispună pe cale de excepţie anularea actelor de executare somaţia de plata nr. 2338/15.04.2011 şi a titlul executoriu nr. 3/2011, fiind nelegale şi neîntemeiate iar pe fond inadmisibile.
În drept : art. 146 C.proc.civ.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele :
În cauză nu operează autoritatea de lucru judecat, urmând a fi respinsă ca neîntemeiată excepţia în acest sens invocată de contestatoare, pentru considerentele ce se succed.
Astfel, instanţa remarcă că în timp ce dosarul cu nr. 796/190/2008 are ca obiect pretenţii, în care reclamant era Consiliul Local al comunei Prundu Bârgăului, iar pârâtă era contestatoarea din prezenta cauză, prezentul dosar are ca obiect contestaţie la executare, în care intimată este Comuna Prundu Bârgăului. Mai mult, deşi suma în litigiu are izvorul în acelaşi raport contractual, totuşi, cauza este diferită în cele două situaţii, iar modul în care a fost soluţionat irevocabil primul dosar nu dezleagă fondul raporturilor dintre părţi, lipsa de obiect rezultând nu din plata creanţei, ci din eşalonarea acesteia la plată.
Pe fondul cauzei, instanţa apreciază că procedura de executare silită a fost declanşată fără a fi în mod legal revocată Hotărârea Consiliului local al comunei Prundu Bârgăului nr. 15/28.03.2009, astfel că se impune admiterea contestaţiei şi anularea actelor de executare.
Astfel, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nelegalitatea unui act administrativ se constată de instanţa de contencios administrativ. În acest context, punctul de vedere al Prefectului judeţului Bistriţa-Năsăud, comunicat prin adresa cu nr. IIIB7553 din 19.06.2009, nu este de natură a conduce la anularea actului administrativ adoptat de autoritatea locală din Prundu Bârgăului, obligaţia prefectului fiind aceea de a ataca actul nelegal în faţa instanţei de contencios administrativ, potrivit art. 3 alin. 1 din actul normativ menţionat şi nu aceea de a formula adrese fără nici un efect din punct de vedere juridic.
Susţinerile intimatei în sensul că prin Hotărârea nr. 311/27.07.2009 a fost revocată Hotărârea Consiliului Local al comunei Prundu Bârgăului nr. 15/28.03.2009 nu pot produce efecte asupra situaţiei contestatoarei. Astfel, revocarea propriului act administrativ de către autoritatea emitentă poate avea efecte numai asupra acelor acte administrative ce nu au intrat în circuitul civil şi nu au produs efecte juridice. Această concluzie se desprinde din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ, conform cărora autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanţei anularea acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. În speţă, Hotărârea nr. 15/2009 are caracter de act administrativ unilateral şi ea a produs efecte juridice prin faptul că a fost avută în vedere de Tribunalul Bistriţa-Năsăud la soluţionarea recursului din dosarul nr. 796/190/2008, adoptarea acestui act administrativ fundamentând soluţia instanţei de control judiciar de a respinge ca rămasă fără obiect acţiunea reclamantului Consiliul Local Prundu Bârgăului. Prin urmare, autoritatea locală trebuia să solicite instanţei de contencios administrativ anularea Hotărârii nr. 15/2009, astfel că atâta vreme cât instanţa de contencios administrativ nu s-a pronunţat pe acest act administrativ nu se poate reţine că acest act nu ar mai produce efecte juridice, contestatoarea putând beneficia în continuare de prevederile Hotărârii Consiliul Local Prundu Bârgăului nr. 15/2009.
Faţă de cele expuse, instanţa apreciază că declanşarea executării silite s-a făcut cu ignorarea Hotărârii nr. 15/2009, astfel că aceasta apare ca nelegală, motiv pentru care va fi admisă contestaţia formulată în cauză, fiind anulate actele de executare întocmite în cauză.
1
