ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secţia penală şi pentru cauze cu minori dosar nr. 5857/271/P/2012*
Număr operator de date cu caracter personal: 3159
DECIZIA PENALĂ NR. 40/R/2014
Şedinţa publică din 17 ianuarie 2014
Complet de judecată compus din
Preşedinte : ANTIK LEVENTE FARKAS — judecător
Judecător : CONDROVICI ADELA IRINA – judecător
Judecător : VIDICAN DENISA DANIELA – judecător
Grefier : ARDELEAN SEBASTIAN-SORIN
Desfăşurarea şedinţei de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit prevederilor art. 304 alin. 1 Cod procedură penală.
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de către inculpatul recurent MAGYAR ŞANDOR, cu domiciliul în comuna Suplacu de Barcău, str. Crinului, nr. 72, bl. S. 5, sc. A, ap. 3, judeţul Bihor şi de către ^recurenta SINDICATUL INDEPENDENT AL JURIŞTILOR DIN ROMÂNIA, cu sediul în Bucureşti, str. Academiei, nr. 4-6, sc. B, ap. 31, sector 3, împotriva sentinţei penale nr. 621 din data de 29 aprilie 2013 pronunţată de către Judecătoria Oradea, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârşirea a patru infracţiuni de exercitare fară drept a profesiei de avocat, prevăzută de art. 26 alineat 1 din Legea nr. 51/1995 republicată, raportat la art. 281 Cod penal şi a patru infracţiuni de folosire fără drept a denumirilor „Barou” şi „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, prevăzută de art. 60 alineat 6 din Legea nr. 51/1995 republicată, toate cu aplicarea art. 33 litera a Cod penal.
Se constată că dezbaterea pe fond asupra cauzei a avut loc la data de 10 ianuarie 2014, când părţile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, pronunţarea amânându-se pentru data 17 ianuarie 2014, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului penal de faţă, pe baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 621 din data de 29 aprilie 2013 pronunţată de către Judecătoria Oradea, în baza art. 26 alineat 1 din Legea nr. 51/1995 raportat la art. 281 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului Magyar Sandor, la o pedeapsa de: 6 luni închisoare.
In baza art. 60 alineat 6 din Legea nr. 51/1995 modificată, cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsa de: 8 luni închisoare.
In baza art. 33 litera a si art. 34 litera b din Codul penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii cea mai grea de 8 luni, sporită cu 4 luni, urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa rezultanta de 1 an inchisoare.
In baza art. 71 alineat 2 Cod penal, i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza II şi litera b Cod penal, pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.
în baza art. 81 Cod penal, art. 71 alineat 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale şi a pedepsei accesorii pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit conform art.82 Cod penal.
în baza art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării.
In baza art. 118 alineat 1 litera b din Cod penal, confisca de la inculpat sistemele informatice şi suporturile optice depuse la Camera de Corpuri Delicte a IPJ Bihor, conform dovezi seria AB nr. 0034609 din 22 martie 2012, precum şi cele două ştampile, depuse la Camera de Corpuri Delicte a IPJ Bihor, conform dovezi seria AB nr. 0034636 din 29 martie 2012.
în temeiul art. 118 litera e Cod penal s-a dispus confiscarea în folosul statului suma de 2.000 lei, încasate cu titlu de „onorariu” de la clienţii Fiţ Florin şi Chiş Ioan Romeo (câte 1.000 lei „onorariu” convenit cu fiecare), în baza art. 191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 5500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond de fond a reţinut următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 657 din 30 aprilie 2012 pronunţată de Judecătoria Oradea, în baza art. 51 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 3201 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul Bozsoki Carol, la o pedeapsă de: 3 ani închisoare.
În baza art. 71 alin 2 Cod penal, i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza a Il-a şi b Cod penal, cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 861 şi art. 71 alineat 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor principale şi accesorii, pe durata unui termen de încercare de 5 ani.
În baza art. 359 Cod procedură penală, i s-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 86^4 Cod penal, privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 86 alin 1 litera a Cod penal, a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se prezinte periodic la Serviciul de Probaţiune din cadrul Tribunalului Bihor, pentru a se verifica respectarea măsurilor prevăzută şi pedepsită de art. 86^3 alin 1 litera b – d Cod penal, pe care le impune în sarcina acestuia.
In baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata a reţinerii şi a perioadei de arest preventiv de la 6 martie 2012 la zi.
In baza art. 118 litera b Cod penal, s-au confiscat în favoarea statului sistemele informatice şi suporturile optice ridicate de la inculpatul Boszoki Carol, depuse la Camera de Corpuri Delicte a IPJ Bihor, conform dovezi seria AB nr. 0034628 din 26 martie 2012.
În baza art. 350 alineat 3 litera b Cod procedură penală, s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, de sub efectul mandatului de arestare preventivă nr. 12/07.03.2012, emis în baza încheierii nr. 12/2012, dată în dosarul nr. 4239/271/2012 al Judecătoriei Oradea.
Prin aceeaşi sentinta, in baza art. 11 punctul 2 litera a raportat la art. 10 litera d Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul Magyar Sandor, sub aspectul săvârşirii a patru infracţiuni prevăzute de art. 26 din Legea nr. 51/1995 raportat la art. 281 Cod penal şi a patru infracţiuni prevăzute de art. 60 alineat 6 din Legea nr. 51/1995.
S-a dispus restituirea către inculpatul Magyar Sandor a sistemelor informatice şi suporturilor optice depuse la Camera de Corpuri Delicte a IPJ Bihor, conform dovezi seria AB nr. 0034609 din 22 martie 2012, precum şi a celor două ştampile, depuse la camera de corpuri delicte a IPJ Bihor, conform dovezi seria AB nr. 0034636 din 29 martie 2012.
In baza art. 189 Cod procedură penală, onorariul parţial în sumă de 100 lei, pentru avocata din oficiu Simuţ Maria, conform delegaţiei nr. 1937/2 aprilie 2012, s-a avansat Baroului Bihor din fondurile Ministerului Justitiei.
In baza art. 191 şi 2 Cod procedură penală, instanta a obligat inculpaţii la câte 2000 lei flecare, cheltuielile judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunţa această hotărâre Judecatoria Oradea, prin sentinţa penală mai sus amintita a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul emis la data de 30.03.2012 în dosar nr. 34/D/P/2012 al Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism -Serviciul Teritorial Oradea s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului Bozsoki Carol pentru săvârşirea infracţiunii de infantilă prin sisteme informatice săvârşită în formă continuată, prevăzută de art. 51 din Titlul III al Legii nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal şi punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului Magyar Şandor pentru săvârşirea a patru infracţiuni de
exercitare fară drept a profesiei de avocat, prevăzută de art. 26 din Legea nr.
51/1995 republicată, raportat la art. 281 Cod penal şi a patru infracţiuni de
folosire fără drept a denumirilor „Barou” şi „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, prevăzută de art. 60 alineat 6 din Legea nr. 51/1995 republicată, toate cu aplicarea art. 33 litera a Cod penal.
In fapt s-a reţinut că inculpatul Bozsoki Carol în perioada 2010 -decembrie 2011 la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin sisteme informatice a accesat în repetate rânduri reţeaua P2P unde a oferit, pus la dispoziţie şi transmis materiale pornografice cu minori în ipostaze sexuale explicite, pe care le-a deţinut; fără drept şi pe care le procurase anterior fară drept, punându-le în acest fel cu intenţie la dispoziţia altor utilizatori ai reţelei respective şi le-a stocat pe suporturi optice fără drept.
In ce priveşte pe inculpatul Magyar Şandor, s-a reţinut că deşi nu era înscris în Tabloul avocaţilor al vreunui Barou din ţară, înfiinţat conform Legii nr. 51/1995, a asigurat asistenţa şi reprezentarea juridică a inculpatului Bozsoki Carol în faţa organului de urmărire penală prin depunerea împuternicirii avocaţiale nr. 0107969 din 06.03.2012 şi la Judecătoria Oradea în dosarul nr. 4182/271/2012 prin depunerea împuternicirii avocaţiale nr. 0107971 din 07.03.2012 exercitând astfel fară drept profesia de avocat.
In aceleaşi condiţii, s-a mai retinut ca inculpatul Magyar Şandor a asigurat asistenţă şi reprezentare juridică făptuitorilor Fiţ Florin şi Chiş Ioan Romeo cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc, în faţa organului de urmărire penală în dosarul nr. 17/D/P/2009 prin depunerea împuternicirilor avocaţiale nr. 098162 din 20.08.2011 şi nr. 098148 din
07.06.2011, exercitând astfel fară drept profesia de avocat.
De asemenea inculpatul Magyar Şandor ar fi folosit fără drept denumirile „Uniunea Naţională a Barourilor din România” şi „Baroul Bucureşti”, cu prilejul depunerii împuternicirilor avocaţiale mai sus arătate şi ar fi purtat roba de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de Legea nr. 51/1995.
Din actele şi lucrările dosarului, in ceea cel priveşte pe inculpatul Magyar Sandor, instanta de fond a retinut următoarele:
La data de 06.03.2012 s-a procedat la audierea lui Bozsoki Carol în calitate de învinuit, ocazie cu care acesta s-a prezentat însoţit de inculpatul Magyar Şandor, care şi-a asumat calitatea de avocat în Baroul Bucureşti, sens în care a depus împuternicirea avocaţială nr. 0107969 cu antetul „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, „Baroul Bucureşti”. Acesta a fost întrebat în mod expres dacă are calitatea de avocat în Baroul Bucureşti, la care inculpatul Magyar Şandor a răspuns afirmativ.
în cursul aceleiaşi zile s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, audierea în calitate de inculpat a lui Bozsoki Carol în prezenţa „apărătorului său ales” Magyar Şandor, iar prin ordonanţa din 06.03.2012 ora 14:00 s-a dispus reţinerea inculpatului Bozsoki Carol pentru o durată de 24 de ore.
Ulterior, la data de 07.03.2012, în jurul orelor 10:00 s-a înregistrat 1a Judecătoria Oradea cererea formulată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Oradea cu propunere de arestare preventivă a inculpatului Bozsoki Carol cauza formând obiectul dosarului nr. 4182/271/2012 în care inculpatul Magyar Şandor a depus în calitate de „apărător ales” al inculpatului Bozsoki Carol împuternicirea avocaţială nr. 0107971, purtând de asemenea antetul „Uniunea Naţională a Barourilor din România – Baroul Bucureşti”.
întrucât judecătorul investit cu soluţionarea propunerii de arestare preventiva a constatat că inculpatul Magyar Şandor nu este membru al Baroului Bucureşti ci face parte din aşa numitul „Barou Constituţional – Structura Bota Pompiliu”, prin încheierea nr. 11/07.03.2012 a Judecătoriei Oradea, constatându-se că asistenţa juridică acordată unui învinuit sau inculpat, de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile Legii nr. 51/1995, echivalează cu lipsa de apărare a acestuia, instanţa de fond a respins propunerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Oradea privind arestarea preventivă a inculpatului Bozsoki Carol.
Actele îndeplinite de inculpatul Magyar Şandor, inclusiv purtarea robei de avocat au fost de natură să producă o eroare comună cu privire la calitatea acestuia.
În baza autorizaţiei nr. 20/13.03.2012 emisă de Judecătoria Oradea s-a procedat la efectuarea unei percheziţii domiciliare la sediul „Cabinetului secundar” al inculpatului Magyar Şandor, situat la domiciliul său din comuna Suplacu de Barcău, str. Crinului nr. 72, bl.S5, sc. A, ap. 3, judeţul Bihor, ocazie cu care au fost ridicate zeci de documente în original care atestă fără echivoc că inculpatul exercită profesia de avocat, contracte de asistenţă juridică, seturi de contracte de asistenţă juridică, seturi de împuterniciri avocaţiale, două legitimaţii emise de „Baroul Bucureşti”, intitulate „card de identitate pentru avocat”, ambele având seria 021512 XI, având înscris pe verso „sediul profesional principal: CA Magyar Sandor Bucureşti str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 27, sector 3”, chitanţier şi facturier, ştampilă rotundă inscripţionată „Magyar Sandor-cabinet de avocat CIF 25114876 – Baroul Bihor”, ştampilă rotundă inscripţionată „Magyar Sandor- cabinet de avocat CIF 25114876 – Baroul Bucureşti”, sisteme informatice şi suporturi optice tip CD şi DVD.
In baza autorizaţiei de percheziţie informatică nr. 24 din 20.03.2012 emisă de Judecătoria Oradea s-a procedat la percheziţionarea sistemelor informatice şi a mediilor de stocare a datelor informatice ridicate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare de la inculpatul Magyar Şandor, ocazie cu care au fost identificate 8437 fişiere tip document conţinând înscrisuri întocmite în procese penale şi civile şi alte documente care au legătură cu „activitatea profesională” a inculpatului Magyar Şandor.
Între contractele de asistenţă juridică şi împuternicirile avocaţiale ridicate de la inculpatul Magyar Şandor au fost identificate împuternicirile avocaţiale nr. 098148 din 07.06.2011 pe numele clientului Chiş Ioan Romeo şi nr. 098162 din 20.08.2011 pe numele clientului Fit Florin, ambele purtând antetul „Uniunii
Naționale a Barourilor din România – Baroul Bucureşti”, în baza cărora inculpatul i-a asistat pe cei doi în dosarul penal nr. 17/D/P/2009 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Oradea, dosar în care Chiş Ioan Romeo şi Fiţ Florin au fost audiaţi în prezenţa inculpatului, cercetaţi pentru comiterea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc, dosar soluţionat prin ordonanţa din 21.09.2011 prin care sa dispus aplicarea unor sancţiuni cu caracter administrativ faţă de cei doi făptuitori.
Din comunicarea nr. 543/22.03.2012 a Uniunii Naţionale a Barourilor din România cu sediul în Bucureşti, Palatul de Justiţie, sector 5, a reieşit că inculpatul Magyar Şandor nu este înscris în tabloul avocaţilor al vreunui barou din ţară, barou component a Uniunii Naţionale a Barourilor din România, conform Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi nu este înscris în Tabloul special al avocaţilor străini la vreun Barou din România. Pe de altă parte Uniunea Naţională a Barourilor din România nu a emis vreun Aviz Conform pe numele inculpatului Magyar Şandor pentru recunoaşterea titlului profesional de avocat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România şi ale Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
S-a aratat ca pentru ca o persoană să dobândească calitatea de avocat, ca o primă cerinţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie membru al unui barou din România şi să nu fie incompatibil potrivit legii. Profesia de avocat se exercită numai de avocaţi înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România. Poate fi membru al baroului, potrivit art. 12 din Legea nr. 51/1995, persoana care este şi are exerciţiul drepturilor civile şi politice, este licenţiat al unei facultăţi de drept sau doctor în drept, nu se găseşte în vreunul din cazurile de nedemnitate prevăzute de lege şi este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei. Organizarea avocaturii în România este reglementată prin Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi, potrivit acesteia, avocatura este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei profesiei. Ea prezintă următoarea structură organizatorică: Uniunea Naţională a Barourilor din România, formată din toate barourile din România. Baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti.
Prin art. 1 din Legea nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, articolul 1 al acestei legi a fost modificat în sensul că, potrivit alineatul 2 profesia de
avocat se exercită numai de avocaţi înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R., iar potrivit alineatului 3, constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare ale acestora sunt nule de drept.
Anterior apariţiei acestei legi, prin valorificarea unor dispoziţii legale referitoare la înfiinţarea unor asociaţii şi a lipsei unei dispoziţii exprese care să interzică înfiinţarea altor barouri în afara U.N.B.R., a fost înfiinţat Baroul Constituţional Român. De asemenea, prin încheieri ale instanţelor judecătoreşti s-a permis înscrierea unor asociaţii având ca; scop înfiinţarea unor barouri, iar denumirea de Uniunea Avocaţilor din România şi Uniunea Naţională a Barourilor din România au fost înregistrate la OSIM pe numele lui Pompiliu Bota.
S-a aratat ca inculpatul Magyar Şandor este membru al Baroului Bucureşti din cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, în calitate de avocat definitiv în baza deciziei nr. 16A din 22.12.2010, dispunându-se totodată înfiinţarea cabinetului de avocat „Magyar Şandor – Cabinet de avocat – Baroul Bihor”.
Potrivit dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 51/1995, exercitarea oricărei activităţi de asistenţă juridică specifică profesiei de avocat şi prevăzută la art. 3 de către o persoana fizică sau juridică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi pe tabloul avocaţilor acelui barou constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale, iar potrivit art. 281 Cod penal, exercitarea fără drept a unei profesii sau a oricărei alte activităţi pentru care legea cere autorizaţie, ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale, se pedepseşte cu închisoare la o lună la 1 an sau cu amendă.
In raport de textele de lege mai sus arătate, s-a reţinut că elementul material al infracţiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat constă în exercitarea oricărei activităţi de asistenţă juridică specifică profesiei de avocat exercitată fără drept, respectiv fară a fi îndeplinite condiţiile esenţiale de dobândire a calităţii de avocat într-un barou component al Uniunii Naţionale a Baroului din România.
Latura subiectivă a infracţiunii se poate realiza sub forma intenţiei directe şi indirecte, cel care o săvârşeşte trebuind să aibă reprezentarea faptului că prin natura acţiunii pe care o săvârşeşte încalcă regimul legal al profesiei şi creează o stare de pericol pentru ordinea de drept în acest domeniu al relaţiilor sociale, urmărind acest rezultat ori acceptând producerea lui.
Chiar dacă după apariţia Legii nr. 255/2004, practica instanţelor nu a fost unitară, exprimându-se opinii divergente în ceea ce priveşte legalitatea desfăşurării activităţilor specifice profesiei de avocat, entitatea juridică din care inculpatul recurent face parte nu a fost declarată în afara legii, uniunea la care a aderat avându-şi sorgintea în cuprinsul unei hotărâri judecătoreşti dată pe fondul unor lacune legislative, neputându-i-se imputa acestuia modul de înfiinţare şi funcționare în paralel a mai multor barouri afiliate Uniunii Barourilor din România.
S-a mai arătat de către prima instanta ca inculpatul Magyar Sandor a făcut dovada faptului că să s-a înscris în acest barou constituţional, că este absolvent a unei facultăţi de drept, că a promovat examenul de definitivat şi îşi exercită profesia în baza unei decizii emise în baza Legii nr. 51/1995, astfel că a apreciat, având în vedere şi soluţiile pe care le-a depus la dosarul cauzei, că, în ceea ce-1 priveşte, exercitarea atribuţiilor de avocat este legitimă.
Existenţa laturii subiective a infracţiunii trebuie apreciată şi în raport de succesiunea legilor în timp întrucât până la modificarea ei prin Legea nr. 255/2004, Legea 51/1995 nu reglementa modul de înfiinţare şi nu impunea o ’ de înfiinţare a unui barou şi ca urmare nu poate exista intenţia de săvârşire a infracţiunii în ceea ce priveşte persoana care a întrunit condiţiile de a fi înscris într-un barou ,iar acel barou a fost înfiinţat prin hotărâre judecătorească irevocabilă, nedesfiinţată până la adoptarea Legii nr. 255/2004.
Prin urmare, având în vedere că pentru existenţa infracţiunii este necesar ca exercitarea actelor specifice profesiei să se realizeze fară drept, adică fară a exista un cadru legal în acest sens şi că activitatea exercitată de persoanele înscrise în „Baroul Bota” a fost considerată legitimă prin hotărâre judecătorească, instanţa de fond a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 25 din Legea nr. 51/1995 raportat la art. 281 Cod penal, sub aspectul laturii subiective, lipsind intenţia, în condiţiile în care inculpatul a avut convingerea că arogarea calităţii de avocat era legitimată prin demersurile judiciare iniţiate şi hotărârile judecătoreşti pronunţate.
Pentru aceleaşi considerente instanţa de fond nu a putut reţine că în cauză există latura subiectivă a infracţiunii prevăzută de articolul 60 alineat 6 din Legea 51/1995, respectiv intenţia, în condiţiile în care împuternicirile avocaţiale depuse purtând antetul „Uniunea Naţională a Barourilor din România” şi „Baroul Bucureşti” au fost emise de aceste instituţii cărora li s-a recunoscut legitimitatea şi sunt înregistrate la OSIM de către Bota Pompiliu.
Având în vedere cele mai sus reţinute instanţa de fond de fond în baza art.
11 punctul 2 litera a raportat la art. 10 litera d Cod procedură penală l-a achitat pe inculpatul Magyar Sandor sub aspectul săvârşirii a patru infracţiuni prevăzute de art. 26 din Legea nr. 51/1995 raportat la art. 281 Cod penal şi a patru infracţiuni prevăzute de art. 60 alineat 6 din Legea nr. 51/1995.
împotriva hotărârii instanţei de fond, în termen legal, au declarat recurs Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism -Serviciul Teritorial Oradea, inculpatul Magyar Şandor, partea vătămată Uniunea Naţională a Barourilor din România precum şi Sindicatul Independent al Juriştilor din România.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate,
• jrt ‘v
atât oral cât şi în scris dar şi din oficiu, pe baza lucrărilor şi materialului de la dosarul cauzei şi în limitele cazurilor de casare prevăzute de articolul 385/9 Cod procedură penală, Curtea de Apel Oradea a apreciat că sentinta penala 657/30.04.2012 este nelegală, aratandu-se ca din actul de sesizare al instanţei, respectiv rechizitoriul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Oradea din 30 martie 2012 că inculpatul Magyar Şandor a fost trimis în judecată pentru comiterea unui număr de 4 infracţiuni prevăzute de articolul. 26 aliniatul 1 din Legea nr. 51/1995 reţinându-se şi dispoziţiile articolului 281 Cod penal precum şi a unui nr. de 4 infracţiuni prevăzute de articolul 60 aliniatul 6 din Legea nr. 51/1995 constând în acte materiale de folosire fară drept a denumirilor „Barou” şi „Uniunea Naţională a Barourilor din România”.
Curtea a aratat ca este evident că infracţiunea prevăzută de articolul 60 aliniatul 6 din Legea nr. 51/1995 se diferenţiază de cea prevăzută în articolul 26 aliniatul 1 din acelaşi act normativ prin prisma condiţiilor de existenţă şi a formelor de manifestare a subiectului activ, astfel ca din analiza condiţiilor de existenţă ale elementelor constitutive pe care le prezintă fiecare dintre cele 2 infracţiuni nu poate avea la bază aceleaşi argumente, un astfel de procedeu conducând aşa cum se constată din analiza considerentelor instanţei de fond la o soluţie greşită.
Curtea a apreciat că hotărârea atacată este afectată de cazul de casare prevăzut de articolul 385/9 punctul 9 Cod procedură penală necuprinzând motivele pe care se întemeiază soluţia de achitare a inculpatului sub aspectul săvârşirii a 4 infracţiuni prevăzute de articolul 60 aliniatul 6 din Legea nr. 51/1995. ’
Raportat la considerentele anterior expuse s-au admis recursurile declarate şi întreaga cauză a fost trimisa spre rejudecare instanţei de fond, urmând a fi avute în vedere de către aceasta argumentele invocate de către părţi precum şi dispoziţia cuprinsă în practicaua deciziei de trimitere prin care s-a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice a faptelor prin reţinerea formei continuate.
In rejudecare, din actele si lucrările dosarului, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Scurt istoric al cauzei:
In perioada anilor 2002-2003, din iniţiativa numitului Bota Pompiliu, au fost create trei entităţi, toate dobândind personalitate juridică prin înscriere în registre ale asociaţiilor şi fundaţiilor, respectiv: – Asociaţia de binefacere „Bonis Potra” – înregistrată la Judecătoria Deva; – Asociaţia „Figaro Potra” înregistrată la Judecătoria Alba Iulia şi o filială a Asociaţiei „Figaro Potra”, înregistrată la Judecătoria Tg- Jiu.
Cele trei entităţi au avut menţionat în actele constitutive, ca obiect de activitate, printre altele, şi „înfiinţarea de barouri cu respectarea prevederilor
Constituței României şi a pactelor şi tratatelor internaţionale privitoare la drepturile omului, ratificate de Statul Român
În baza hotărârilor judecătoreşti, dar fară a avea în vedere şi prevederile obligatorii ale O.G. 26/2000 şi Legii nr.51/1995, în vigoare la vremea respectivă, numitul Bota Pompiliu a trecut la punerea în practică a activităţii arătate mai sus, respectiv înfiinţarea de barouri, prin înscrisuri sub semnătură privată intitulate „hotărâri” ale asociaţiilor înfiinţate, în cuprinsul acestora menţionând drept temei de înfiinţare a barourilor – hotărârile judecătoreşti de înfiinţare a asociaţiilor, prevederile art. 37 alineat 1 din României şi art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Deşi simpla autorizare generică dată de instanţele de judecată privind „înfiinţarea de barouri (…)”, nu presupunea automat şi dreptul de a le înfiinţa (fară respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995) şi cu atât mai puţin dobândirea dreptului de a practica activităţi specifice profesiei de avocat, susnumitul a mers chiar mai departe şi după înfiinţarea barourilor, prin înscrisuri sub semnătură privată, a înfiinţat „cabinete individuale de avocatură” atât pe numele său, cât şi pentru alte persoane, printre care şi inculpatul Magyar Sandor.
Practic, ignorându-se complet prevederile art. 14 din O.G. 26/2000 şi prevederile Legii nr. 51/1995, în vigoare la vremea respectivă, care reglementau funcţionarea asociaţiilor şi condiţiile privind exercitarea profesiei de avocat, numitul Bota Pompiliu, de la sine putere, a înfiinţat mai întâi „barouri”, după care, şi-a dat dreptul de a desfăşură activităţi specifice profesiei de avocat atât pentru sine cât şi pentru alte persoane, prin înfiinţarea de „cabinete de avocatură”.
Urmarea acestor activităţi a fost una de notorietate la vremea respectivă, efectele subzistând şi în prezent, respectiv perturbarea sistemului judiciar românesc, fapt care a determinat legiuitorul să intervină prin promovarea Legii nr. 255/2004 (de modificare a Legii nr. 51/1995), intrată în vigoare la data de 26.06.2004 şi să sancţioneze penal persoanele care exercită aceste activităţi specifice profesiei de avocat, după data intrării în vigoare a acestei legi.
Astfel, legiuitorul a modificat art. 82 din Legea nr. 51/1995 republicată şi a prevăzut că începând cu data de 26.06.2004, persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative sau care au fost înfiinţate în baza unor hotărâri judecătoreşti să desfăşoare activităţi de consultanţă, de reprezentare sau de asistenţă juridică, în orice domenii îşi încetează de drept activitatea şi, de asemenea cu aceeaşi dată, încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicţional (prin urmare, inclusiv hotărâri judecătoreşti), prin care au fost recunoscute ori încuviinţate activităţi de consultanţă, reprezentare şi asistenţă juridică în mod contrar dispoziţiilor din
Legea nr. 51/1995.
Mai mult decât atat, legiuitorul, prin modificarea legislativa mai sus amintita a inteles sa sancţioneze persoanele ce se află în această situaţie şi continuă să desfăşoare activităţi specifice profesiei de avocat, după data intrării în vigoare a Legii nr. 255/2004, cu menţiunea „continuarea unor asemenea activităţi constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale”, iar aceste din urmă prevederi constituie norme nepenale care completează conţinutul constitutiv al unor norme penale şi necunoaşterea lor nu poate fi invocată.
S-a apreciat că inculpatul Magyar Sandor se află, în mod evident, în această situaţie, dat fiind faptul că după data intrării în vigoare a legii, a exercitat activităţi specifice profesiei de avocat.
Astfel, instanta de fond a retinut ca la data de 06.03.2012 s-a procedat de către procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Serviciul Teritorial Oradea, la audierea numitului Bozsoki Carol în calitate de învinuit, ocazie cu care acesta s-a prezentat însoţit de inculpatul Magyar Şandor, care şi-a asumat calitatea de avocat în Baroul Bucureşti, sens în care a depus împuternicirea avocaţială nr. 0107969 cu antetul „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, „Baroul Bucureşti”. Fiind întrebat în mod expres dacă are calitatea de avocat în Baroul Bucureşti, inculpatul Magyar Şandor a răspuns afirmativ.
In cursul aceleiaşi zile s-a dispus de către procurori punerea în mişcare a acţiunii penale, audierea în calitate de inculpat a lui Bozsoki Carol în prezenţa „apărătorului său ales” Magyar Şandor, iar prin ordonanţa din 06.03.2012 ora 14:00 s-a dispus reţinerea inculpatului Bozsoki Carol pentru o durată de 24 de ore.
Ulterior, la data de 07.03.2012, în jurul orelor 10:00 s-a înregistrat la Judecătoria Oradea cererea formulată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Oradea cu propunere de arestare preventivă a inculpatului Bozsoki Carol cauza formând obiectul dosarului nr. 4182/271/2012 în care inculpatul Magyar Şandor a depus în calitate de „apărător ales” al inculpatului Bozsoki Carol, împuternicirea avocaţială nr. 0107971, purtând de asemenea antetul „Uniunea Naţională a Barourilor din România – Baroul Bucureşti”.
întrucât judecătorul Judecătoriei Oradea, învestit cu judecarea propunerii de arestare a constatat că inculpatul Magyar Şandor nu este membru al Baroului Bucureşti ci face parte din aşa numitul „Barou Constituţional – Structura Bota Pompiliu”, prin încheierea nr. 11/07.03.2012 a Judecătoriei Oradea, constatându-se că asistenţa juridică acordată unui învinuit sau inculpat, de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile Legii nr. 51/1995, echivalează cu lipsa de apărare a acestuia, a respins propunerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Oradea privind arestarea preventivă a inculpatului Bozsoki Carol.
Prin urmare, actele îndeplinite de inculpatul Magyar Şandor, inclusiv purtarea robei de avocat au fost de natură să producă o eroare comună cu privire la calitatea acestuia.
După reluarea cauzei, in aceeaşi zi la orele 12:00 s-a prezentat inculpatul
Bozsoki Carol în stare de reţinere, asistat de avocat din oficiu din Baroul Bihor, însă, instanța din oficiu a invocat excepţia lipsei de apărare a inculpatului în faza de urmărire penală, iar prin încheierea nr. 11/07.03.2012 dată în dosarul nr. 41^5/271/2012 a Judecătoriei Oradea, constatându-se că asistenţa juridică acordată unui învinuit sau inculpat, de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile Legii 51/1995, echivalează cu lipsa de apărare a acestuia, instanţa de fond respinge propunerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Oradea privind arestarea preventivă a inculpatului Bozsoki Carol.
In prezenţa unui apărător din oficiu din Baroul Bihor, au fost refăcute actele procedurale lovite de nulitate absolută, a fost pusă din nou în mişcare acţiunea penală, s-a revenit cu o nouă cerere de arestare preventivă a inculpatului, si intr-un final prin încheierea nr. 12/07.03.2012 a fost admisă, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 12/07.03.2012 (filele 109-112 ).
Instanta de fond a mai retinut că ulterior, cu prilejul efectuării unei percheziţii domiciliare, asupra inculpatului Magyar Şandor a fost găsit un contract de asistenţă juridică numerotat în ordine cronologică consecutivă celei depuse la instanţa de fond de fond, respectiv contractul de asistenţă juridică 0107972 pe numele aceluiaşi inculpat Bozsoki Carol (fila 149-150 dosar urmărire penală), pe care în mod evident inculpatul Magyar Sandor intenţiona să îl folosească în recurs unde ar fi obţinut punerea în libertate a prietenului (clientului) său, invocând excepţia lipsei de apărare a inculpatului atât în faza de urmărire penală cât şi la instanţa de fond de fond.
S-a menţionat de asemenea că inculpatul Magyar Şandor avea cunoştinţă despre nulitatea absolută a actelor îndeplinite în prezenţa sa, deoarece cu prilejul efectuării ulterioare a percheziţiei domiciliare a fost găsit asupra sa o comunicare a Baroului Bihor, cu sediul în Oradea str. G. Enescu nr. 1, adresată Poliţiei Oraşului Simleul Silvaniei, în care se arata că inculpatul Magyar Şandor nu este înscris în tabloul avocaţilor, că acesta şi-a însuşit în mod fraudulos denumirea de „Uniunea Naţională a Barourilor din România” şi „Barou”, că profesia de avocat poate fi exercitată numai de avocaţii înscrişi în Tabloul Baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, (fostă Uniunea Avocaţilor din România), că în fiecare judeţ există un singur Barou, că nu există nici o îndoială că Magyar Şandor exercită fără drept profesia de avocat. Baroul Bihor a comunicat în această adresă: „nu există nici o îndoială că este vorba despre un caz de exercitare fără drept a unei profesii, mai precis avocatura clandestină, care a devenit un fenomen naţional, împotriva căreia au fost declanşate acţiuni conjugate atât de către barourile din ţară, cât şi de conducerea Uniunii Naţionale a Barourilor din România. Pentru stricta dvs. informare vă facem cunoscut că domnul Magyar Şandor s-a înscris pentru susţinerea examenului de admitere în profesia de avocat, sesiunea decembrie 2008, instanta reţinând din tabelul cu rezultatele examenului de
admitere în profesie, sesiunea decembrie 2008 faptul ca inculpatul Magyar Şandor, a optinut urmatoarele rezultate – oral: admis; drept civil 1,20; drept penal scris: – 2,60; drept procesual civil – scris: 1; drept procesual penal – scris : neprezentat; rezultat final: respins; (filele 189-190 dosar urmărire penală). Prin urmare, instanta de fond a retinut ca intentia inculpatului de a intra intr-un Barou de avocaţi (unul legal de data aceasta), scoate in evidenta inca o data faptul ca acesta in mod evident cunoştea faptul ca se afla in ilegalitate, practicand avocatura in asa zisul „Barou Bota”.
Instanta de fond a mai retinut ca in baza autorizaţiei nr. 20/13.03.2012 emisă de Judecătoria Oradea s-a procedat la efectuarea unei percheziţii domiciliare la sediul „Cabinetului secundar” al inculpatului Magyar Şandor, situat la domiciliul său din comuna Suplacu de Barcău, str. Crinului nr. 72, bl. S5, sc. A, ap.3, judeţul Bihor, ocazie cu care au fost ridicate zeci de documente în original care atestă fară echivoc că inculpatul exercită profesia de avocat, contracte de asistenţă juridică, seturi de contracte de asistenţă juridică, seturi de împuterniciri avocaţiale, două legitimaţii emise de „Baroul Bucureşti”, intitulate „card de identitate pentru avocat”, ambele având seria 021512 X 1, având înscris pe verso „sediul profesional principal: CA Magyar Sandor Bucureşti str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 27, sector 3”, chitanţier şi facturier, ştampilă rotundă inscripţionată „Magyar Sandor – cabinet de avocat CIF 25114876 – Baroul Bihor”, ştampilă rotundă inscripţionată „Magyar Sandor- cabinet de avocat CIF 25114876 – Baroul Bucureşti ”, sisteme informatice şi suporturi optice tip CD şi DVD.
De asemenea, in baza autorizaţiei de percheziţie informatică nr. 24 din 20.03.2012 emisă de Judecătoria Oradea s-a procedat la percheziţionarea sistemelor informatice şi a mediilor de stocare a datelor informatice ridicate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare de la inculpatul Magyar Şandor, ocazie cu care au fot identificate 8437 fişiere tip document conţinând înscrisuri întocmite în procese penale şi civile şi alte documente care au legătură cu „activitatea profesională” a inculpatului Magyar Şandor.
Instanta de fond a mai retinut ca intre contractele de asistenţă juridică şi împuternicirile avocaţiale ridicate de la inculpatul Magyar Şandor au fost identificate împuternicirile avocaţiale nr. 098148 din 07.06.2011 pe numele clientului Chiş Ioan Romeo şi nr. 098162 din 20.08.2011 pe numele clientului Fiţ Florin, ambele purtând antetul „Uniunii Naţionale a Barourilor din Români -Baroul Bucureşti”, în baza cărora inculpatul i-a asistat pe cei doi în dosarul penal nr. 17/D/P/2009 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Oradea, dosar în care Chiş Ioan Romeo şi Fiţ Florin au fost audiaţi în prezenţa inculpatului, cercetaţi pentru comiterea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc, dosar soluţionat prin ordonanţa din 21.09.2011 prin care s-a dispus aplicarea unor sancţiuni cu caracter administrativ faţă de cei doi făptuitori. De la cei doi clienţi,
inculpatul Magzar Sandor a incasat un „onorariu avocat” in suma de 2000 lei (câte 1000 lei pentru fiecare).
Din comunicarea nr. 543/22.03.2012 a Uniunii Naţionale a Barourilor din cu sediul în Bucureşti, Palatul de Justiţie, sector 5, a rezultat că inculpatul Magyar Şandor nu este înscris în tabloul avocaţilor al vreunui barou din ţară, barou component a Uniunii Naţionale a Barourilor din România, conform Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată cu modificările şi completările ulterioare, si prin urmare nu poate exercita în mod legal profesia de avocat. Se mai arata ca împuternicirile care poartă antetul „Uniunea Naţională a Barourilor din România – Baroul Bucureşti” şi care sunt completate cu numele lui Magyar Şandor nu prezintă caracteristicile unui fals material ci a unui fals intelectual constând în falsificarea unui document oficial în întregul său;
Baroul Bucureşti are sediul în Bucureşti, str. Dr. Dumitru Râureanu nr.3, sector 5, reprezentant legal prin Decan – Avocat Ion Ilie-Iordăchescu şi este membru al Uniunii Naţionale a Barourilor din România cu sediul în Bucureşti, Palatul de Justiţie, care este organizată şi funcţionează în baza Legii nr. 51/1995;
Din adresa de mai sus, instanta de fond a mai retinut ca entitatea autointitulată „Uniunii Naţionale a Barourilor din România – Baroul Bucureşti”, cu sediul în apartamentul nr. 31 din str. Academiei nr. 4-6, sector 3 Bucureşti, înfiinţată la iniţiativa persoanei fizice Pompiliu Bota, funcţionează nelegal, cu încălcarea flagrantă a prevederilor Legii nr.51/1995 republicată, iar din cercetările evidenţelor Uniunii Naţionale a Barourilor din România, a rezultat că Magyar Şandor nu este înscris în Tabloul special al avocaţilor străini al vreunui Barou din România. De asemenea Uniunea Naţională a Barourilor din România nu a emis vreun Aviz conform pe numele inculpatului Magyar Şandor pentru recunoaşterea titlului profesional de avocat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România şi ale Legii. nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
Astfel instanta de fond a retinut ca profesia de avocat se exercită numai de avocaţi înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România. Poate fi membru al baroului, potrivit art. 12 din Legea nr. 51/1995, persoana care este cetăţean român şi are exerciţiul drepturilor civile şi politice, este licenţiat al unei facultăţi de drept sau doctor în drept, nu se găseşte în vreunul din cazurile de nedemnitate prevăzute de lege şi este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei.
Organizarea avocaturii în România este reglementată prin Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi, potrivit acesteia, avocatura este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei profesiei. Ea prezintă următoarea structură organizatorică: Uniunea Naţională a Barourilor din România, formată din toate barourile din România. Baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti.
Prin art. 1 din Legea nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, articolul 1 al acestei legi a fost modificat în sensul că, potrivit alineatul 2 profesia de avocat se exercită numai de avocaţi înscrişi în tabloul baroului din care fac parte barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R., iar potrivit alineatului 3, constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare ale acestora sunt nule de drept.
Astfel, fata de cele de mai sus, instanta de fond a retinut ca inculpatul Magyar Sandor în perioada mai sus aratata in mod repetat, a exercitat acte materiale specifice profesiei de avocat, prin acordarea de consultanţă juridică, încheierea de contracte de asistenţă juridică, prezentarea în cauze aflate pe rolul instanţelor de judecată ori parchet, în baza împuternicirilor avocaţiale emise justiţiabililor Bozsoki Carol, Chiş Ioan Romeo şi Fiţ Florin.
In drept, faptele inculpatului Magyar Sandor de a exercita fară drept activităţi specifice profesiei de avocat, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 25 (actual 26 alineat 1) din Legea nr. 51/1995 republicată, raportat la art. 281 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alineat 2 din codul penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material este reprezentat de actele materiale descrise mai sus, iar urmarea imediată constată în starea de pericol creată de inculpat pentru relaţiiie sociale ocrotite prin incriminarea faptelor ca infracţiune, existând totodată si raport de cauzalitate.
Sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihică a inculpatului Magyar Sandor faţă de fapte şi urmările acestora îmbracă forma vinovăţiei în forma intenţiei directe, conform dispoziţiilor art. 19 alineat 1 litera a Cod penal, deoarece inculpatul a prevăzut rezultatul faptelor sale şi a urmărit producerea acestuia prin săvârşirea faptelor.
In ce priveşte, apărările inculpatului Magyar Sandor în sensul că ar fi avut dreptul să practice profesia de avocat, sunt nefondate, întrucât autorizarea generică la care se face referire a fost dată de instanţele de judecată, cu ocazia înfiinţării asociaţiilor mai sus menţionate în sensul de „înfiinţare barouri (…)”, nu poate echivala în nici un caz cu autorizarea dreptului de a înfiinţa cabinete de avocatură şi nici cu autorizarea dreptului de a desfăşura activităţi specifice profesiei de avocat.
Chiar şi prin absurd, dacă s-ar accepta o concluzie contrară, „barourile” au fost înfiinţate de numitul Bota Pompiliu, înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 255/2004, iar după această dată, continuarea practicării activităţilor specifice profesiei de avocat în cadrul acestor „barouri”, a devenit infracţiune.
Pentru a se antama sub toate aspectele situatia cu privire la apărările inculpatului, s-a mai reţinut din actele dosarului că la data de 02.06.2003 numitul Bota Pompiliu a înaintat o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului înregistrată sub nr. 2405 7/2003, prin care a reclamat faptul că nu i s-a
respectat de către statul român dreptul la libera asociere şi că obligaţia de a fi membru al Uniunii Naţionale a Barourilor din România (structura tradiţională) pentru a-şi putea exercita profesia de avocat pune obstacol libertăţii sale de asociere , prin aceea că ea implică dreptul de a nu se asocia.
La data de 12.10.2004, C.E.D.O. a respins cererea acestuia ca inadmisibilă, fară cale de atac, statuând că susnumitului nu i s-au încălcat drepturile şi libertăţile garantate de C.E.D.O. sau protocoalele adiţionale. Astfel, Curtea a constatat că „(…) potrivit jurisprudenţei sale constante, ordinele profesiilor liberale simt instituţii de drept public, reglementate de lege, şi urmăresc scopuri de interes general. De aceea ele nu sunt supuse art. 1 1 al C.E.D.O. (…). In speţă, Curtea a relevat că Uniunea Naţională a Barourilor din România a fost instituită prin Legea nr. 51/1995 şi că ea urmăreşte un scop de interes general, respectiv promovarea unei asistenţe juridice adecvate şi, implicit, promovarea justiţiei însăşi (…), menţionând că membrii „Asociaţiei Bonis Potra” pot exercita profesia de avocat, cu condiţia îndeplinirii exigenţelor prevăzute de Legea nr. 51/1995.” De aceea, Curtea a conchis că ingerinţa era “necesară într-o societate democratică”.
De asemenea, prin Decizia nr. 6618/26.11.2004, pronunţată de Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosar nr. 5324/2002, s-a admis recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împotriva încheierii nr. 3 1/A din data de 05.08.2002 a Judecătoriei Deva (de înfiinţare a Asociaţia de binefacere „Bonis Potra”), pe care a casat-o, respingând pe fond cererea de înregistrare a persoanei juridice în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor ai Judecătoriei Deva, decizia fiind irevocabilă. In acelaşi sens, prin Decizia nr. 6619/26.11.2004 pronunţată de Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală în dos. nr. 5325/2002, s-a admis recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împotriva încheierii din data de 23.08.2002 a Judecătoriei Alba Iulia (de înfiinţare a Asociaţiei „Figaro Potra”), pe care o casat-o, respingând pe fond cererea de înregistrare a persoanei juridice, decizia fiind irevocabilă. Ambele decizii au fost pronunţate cu participarea numitului Bota Pompiliu la dezbateri şi au ca motivare de bază şi evidentă, încălcarea esenţială de către cele două instanţe de fond a prevederilor O.G. nr. 26/2000 şi a celor ale Legii nr. 51/1995 cu privire la organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, iar prin pronunţarea celor două decizii menţionate mai sus, au fost desfiinţate implicit şi aşa-zisele „barouri” înfiinţate de Bota Pompiliu, in care este „înscris” si inculpatul Magyar Sandor.
Foarte important de menţionat a fost şi faptul că prin încheieri de şedinţă din data de 21.10.2003, în ambele dosare sus amintite, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a suspendat punerea în a celor două hotărâri judecătoreşti prin care au fost înfiinţate cele două asociaţii mai sus amintite, însă acest fapt nu 1 -a împiedicat pe numitul Bota Pompiliu să înfiinţeze şi o filială a Asociaţiei „Figaro Potra”, înregistrată la Judecătoria Tg.-Jiu, după care, să treacă la
înfiinţarea/desfiinţarea de „barouri”, „cabinete de avocatură”, după bunul său plac.
Soarta filialei de mai sus, a fost de asemenea tranşată, în sensul ei prin Sentinţa civilă nr. 51/20.12.2004 a Judecătoriei Târgu-Jiu pronunţată în dos. nr. 9 PJ/2004, rămasă definitivă şi irevocabilă.
De mentionat ca doar la nivelul anului 2004, Curtea Constituţională, prin Deciziile nr.233, 234, 321, a respins toate excepţiile de neconstituţionalitate invocate de numitul Bota Pompiliu, privind prevederile art. 48 si 57 din Legea nr. 51/1995, care reglementează, in esenţă, modul de constituire si funcţionare a barourilor din România si a Uniunii Naţionale a Barourilor din România, precum si interdicţia de constituire de barouri de avocaţi in afara U.N.B.R.
In mod paradoxal, inculpatul Magyar Sandor a mai invocat şi faptul că barourile tradiţionale nu sunt legal înfiinţate, întrucât in realitate ar fi fost desfiinţate prin Legea nr. 3/1948 şi astfel singurele barouri care au acte legale de constituire sunt cele înfiinţate de Bota Pompiliu.
Această apărare (susţinere) a inculpatului a fost apreciată în mod vădit nefondată, din mai multe considerente:
Din însăşi denumirea acestei legi (Legea nr. 3/1948) a rezultat că actul normativ nu a desfiinţat, ci doar a schimbat denumirea asociaţiilor profesionale ale avocaţilor, fiind intitulată „Legea nr. 3/1948 pentru desfiinţarea Barourilor şi înfiinţarea Colegiilor de Avocaţi din România”. Din conţinutul acestui text de lege reiese că asociaţiile denumite „colegii” sunt succesoarele în drepturi ale fostelor „barouri”, de la care au preluat toate atributele personalităţii juridice, fiind prevăzut în art. 2 că : „în locul Barourilor se înfiinţează Colegii pe judeţe, cu sediul în capitala judeţului, iar în locul Uniunii Barourilor, Uniunea Colegiilor de avocaţi (…) aceste Colegii, precum şi Uniunea Colegiilor sunt persoane juridice de drept public.”
Mai departe, acest act normativ a fost continuat prin Decretul nr. 39/1950, care prevedea unele măsuri până la reorganizarea avocaturii în România, dar care dispunea, în art. 2, că „Numai membrii Colegiilor de avocaţi pot exercita profesia de avocat.”, fiind prevăzute în art. 58 şi sancţiuni penale pentru încălcarea acestor dispoziţii.
Prin Decretul nr. 281/1954, intrat în vigoare la 21.07.1954, se dispunea, în art. 1, că : „In afară de cazurile prevăzute de lege, numai avocaţii au dreptul de a da asistenţă juridică; ei prestează în exercitarea profesiunii lor un serviciu de interes obştesc”, iar art. 5 prevedea că: „Colegiile de avocaţi sunt organizaţii obşteşti, cu personalitate juridică, constituite pe regiuni, al căror sediu se află în localităţile reşedinţă ale tribunalelor regionale.”, Ministrul Justiţiei exercitând conducerea generală asupra avocaturii în Republica Populară Română.
Prin Decretul-lege nr. 90/28.02.1990 privind unele măsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în România s-a revenit la denumirile anterioare ale formelor de organizare a profesiei de avocat, respectiv „barou” în loc de „colegiu” şi „Uniunea Avocaţilor din România” în locul „Consiliului
Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.”, activitatea avocaţială fiind scoasă de sub controlul Ministrului Justiţiei şi redevenind astfel liberală, iar avocatului recunoscându-i-se statutul de liber-profesionist.
Acest act normativ a fost urmat în timp de Legea nr. 51/1995 şi Legea nr. 255/2004, aflate în vigoare în prezent.
Din toată succesiunea în timp a actelor normative enumerate mai sus a rezultat că formele de organizare ale profesiei de avocat, fie că s-au numit „barouri” sau „colegii”, nu au fost desfiinţate niciodată în România, că acestea au avut în principal aceleaşi atribuţii, că activitatea de avocatură nu a fost desfiinţată niciodată în România, iar organizarea şi exercitarea profesiei de avocat în această ţară a avut un caracter de continuitate.
Aşa fiind, apărarea inculpatului, în sensul că aşa-zisele „barouri”, înfiinţate de acesta, sunt singurele constituite în mod legal şi, pe cale de consecinţă, a avut şi are dreptul de a exercita profesia de avocat, a fost apreciată în mod evident nefondată.
De asemenea s-a mai reţinut că prin copierea intenţionată a denumirilor de „Barou” şi „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, atât numitul Bota Pompiliu, cât şi membrii acestor structuri paralele înfiinţate de acesta (deci si inculpatul Magyar Sandor) au încercat eludarea dispoziţiilor Legii nr. 51/1995, aşa cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 255/2004.
In apărările sale, inculpatul au evitat să amintească desfiinţarea definitivă şi irevocabilă a tuturor asociaţiilor infiintate de numitul Bota Pompiliu încă din anul 2004, iar prin efectul aceloraşi hotărâri judecătoreşti, conform principiului quod nullum est, nullus producit effectum, aşa zisele „barouri” şi-au încetat de drept existenţa la nivelul anului 2004.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicate instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv dispoziţiile părţii generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială (de la o lună la 1 an închisoare sau amendă), gradul de pericol social ridicat al faptelor săvârşite de inculpat, persoana inculpatului si de împrejurările care atenuează sau agravează gradul de pericol social al faptelor.
S-a reţinut astfel că inculpatul nu are antecedente penale, dar şi faptul că a ignorat în mod vădit şi repetat dispoziţiile legii ce reglementează profesia de avocat, iar prin faptele săvârşite, a tulburat desfăşurarea normală a profesiei de avocat, şi în acelaşi timp a pus în pericol relaţiile sociale referitoare la regimul legal de exercitare a acestei profesii.
De asemenea s-a mai reţinut că inculpatul a avut o atitudine relativ sinceră, recunoscând în materialitatea lor toate faptele comise în legătură cu această primă infracţiune – exercitarea fară drept a profesiei de avocat.
Aşadar, în baza art. 26 din Legea nr. 51/1995 republicată, raportat Ia art. 281 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alineat 2 din Codul penal, s-a dispus condamnarea inculpatului Magyar Sandor la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de exercitare fară drept a unei profesii.
In continuare, instanta de fond a retinut ca potrivit art. 60 alineat 6 din Legea 51/1995, folosirea fară drept a denumirilor „Barou”, „Uniunea Națională a Barourilor din România”, „U.N.B.R.” ori „Uniunea Avocaţilor din România” sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de către orice persoană fizică sau persoană juridică, indiferent de obiectul activităţii desfăşurate de aceasta, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă.
Din faptele retinute in detaliu mai susjde către instanta de fond, a reieşit fara nici un dubiu împrejurarea ca inculpatul Magyar Sandor, cu ocazia exercitării fara drept a profesiei de avocat, a folosit însemnele de mai sus aratate, si a purtat roba de avocat, toate acestea fara nici un drept, provocând astfel o eroare comuna in rândul organelor judiciare si provocând o perturbare a bunei desfasurari a actului de justitie (astfel cum instanta de fond a aratat mai sus).
Astfel, in drept, faptele inculpatului Magyar Sandor, care in reprezentarea „clienţilor sai” Bozsoki Carol, Chis Ioan Romeo şi Fit Florin, a folosit imputemiciri avocationale pe care erau evidentiate denumirile „Barou , „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, „U.N.B.R”, a purtat roba de avocat cu ocazia reprezentării acestora si a folosit ştampile similare avocaţilor legal recunoscuţi, intruneste elementele constitutive ale infracţiunii de folosirea fără drept a denumirilor „Barou”, „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, „U.N.B.R.” ori „Uniunea Avocaţilor din România” sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de către orice persoană fizică sau persoană juridică, indiferent de obiectul activităţii desfăşurate de aceasta, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de lege, in forma continuata, prevăzută de art. 60 alineat 6 din Legea 51/1995 cu aplicarea art. 41 alineat 2 din Codul penal, text legal in baza caruia instanta de fond a dispus condamnarea inculpatului Magyar Sandor la o pedeapsa de 8 luni închisoare.
In baza art. 33 litera a si art. 34 litera b din Codul penal, instanta de fond a dispus contopirea celor doua pedepse mai sus stabilite si a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii cea mai grea de 8 luni, pe care a sporit-o cu 4 luni, urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa rezultanta de 1 an închisoare.
In ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, aplicarea acesteia inculpatului trebuie realizată atât în baza art. 71 alineat 2 şi 3 Cod penal şi art. 64 Cod penal, cât şi prin prisma Convenţiei E.D.O., a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei C.E.D.O., care, în conformitate cu art. 11 alineat 2 şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România, prin Legea nr. 30/1994. ^
Astfel, restrângerea exerciţiului drepturilor şi libertăţilor poate fi dispusă numai dacă este necesară, iar o atare măsură trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o. In consecinţă, o aplicare automată, în temeiul legii.
a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă atât principiul proporţionalităţii, cât şi art. 3 din Protocolul adiţional nr. 1, aşa cum a statuat şi înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr. 74/2007, pronunţată în interesul legii.
Aşadar, conform art. 71 alineat 3 Cod penal, instanţa de fond a reţinut că urmarea socialmente periculoasă care s-a produs prin săvârşirea celor două infracţiuni, duc la concluzia existentei unei nedemnitati ce atrage necesitatea interzicerii exercitării drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 litera a teza a Il-a şi litera b Cod penal, respectiv; dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, motiv pentru care i s-a interzis inculpatului exercitarea acestor drepturi pe durata executării pedepsei principale.
In ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei principale aplicate, instanţa de fond a reţinut, potrivit art. 81 şi 2 Cod penal, că sunt îndeplinite în prezenta cauză condiţiile de aplicare a suspendării condiţionate a executării pedepsei, întrucât pedeapsa aplicată inculpatului este de 1 an închisoare iar din fişa de a rezultat că acesta nu are antecedente penale. De asemenea, raportat la persoana inculpatului, prevederile art. 52 Cod penal privitoare la funcţiile pedepsei, respectiv aceea de constrângere şi de reeducare, instanţa de fond a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins chiar si fară executarea efectiva a acesteia in regim de detentie.
Drept urmare, faţă de motivele expuse, in baza art. 81 Cod penal, s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei principale pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 Cod penal.
Prin recursul formulat în termen legal, Sindicatul Independent al Juriştilor din România, a solicitat admiterea ambelor recursuri, casarea şi modificarea sentinţei recurate în sensul de a se dispune achitarea inculpatului conform articolului 11 punctul 2 litera a raportat la articolul 10 litera d din Codul de procedură penală.
în motivare a arătat că inculpatul este nevinovat întrucât acesta a avut încredere că îşi exercită această profesie în mod legal, iar un coleg de a lor aflându-se în aceeaşi situaţie a fost condamnat la fond iar în calea de atac a fost achitat chiar de către Curtea de Apel Oradea.
A arătat faptul că printre soluţiile de practică se află şi cea în care Bota Pompiliu a primit soluţie de neîncepere a urmăririi penale în baza art. 10 litera j Cod procedură penală, există autoritate de lucru judecat – hotărârea de condamnare a lui Bota Pompiliu fiind ignorată de către magistraţi ca fiind o eroare judiciară – fiind judecat acesta în alte 94 de dosare.
Cu privire la acuzaţia de folosire fară drept a denumirilor „Barou” şi „Uniunea Naţională a Barourilor din România” a arătat faptul că împuternicirile folosite de către inculpat nu au fost confecţionate de către acesta, ci au fost primite la Baroul Bucureşti.
S-a mai arătat faptul că inculpatul a avut încredere în hotărârea irevocabil[ prin care s-a înfiinţat Baroul din care face parte şi crede în practica judiciar[, respectiv în practica Curţii de Apel Oradea prin care un coleg din acelaşi Barou a fost achitat.
Inculpatul recurent Magyar Şandor solicită instanţei admiterea celor două recursuri, casarea sentinţei recurate, achitarea sa şi restituirea bunurilor care i-au fost luate de către DIICOT.
Arată că este avocat şi profesează în această calitate, precum şi plăteşte Statului maghiar din 4 în 4 luni.
S-a arătat faptul că, cu ocazia percheziţiei efectuate la domiciliul său, fiind avocat comunitar şi cetăţean maghiar trebuia anunţat şi Baroul din Ungaria. A mai arătat faptul că a doua zi după percheziţie Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism i-a restituit ştampila şi actele de la Baroul din Ungaria.
A arătat faptul că invocă cauza lui Bârsan şi că acesta deşi nu are imunitate, actele sale emise de către un alt stat care este în Schengen trebuia anunţat Baroul din Ungaria, lucru care nu s-a făcut. Apoi, s-a făcut doar percheziţie domiciliară, pentru percheziţia informatică neexistând autorizaţie.
Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, cât şi din oficiu, potrivit dispoziţiilor art. 385/6 şi art. 385/14 Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art. 385/9 Cod procedură penală rap. la art. 385/15 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este netemeinică doar în ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, motiv pentru care recursul declarat de către inculpat va fi admis ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.
întrucât codul de procedură penală nu acordă calitate procesuală activă unui sindicat sau asociaţii profesionale sau neprofesionale pentru formularea unei căi de atac separate, distincte în afara persoanelor prevăzute la art.362 rap. la art.385/2 c.pr.penală, va respinge ca inadmisibil recursul Sindicatul Independent al Juriştilor din România.
Fără a relua în detaliu starea de fapt care a fost corect reţinută de către prima instanţă, se constată că inculpatul Magyar Şandor, deşi nu era înscris în Tabloul avocaţilor al vreunui Barou din ţară, înfiinţat conform Legii nr. 51/1995, a asigurat asistenţa şi reprezentarea juridică a inculpatului Bozsoki Carol în faţa organului de urmărire penală prin depunerea împuternicirii avocaţiale nr. 0107969 din 06.03.2012 şi la Judecătoria Oradea în dosarul nr. 4182/271/2012 prin depunerea împuternicirii avocaţiale nr. 0107971 din 07.03.2012 exercitând astfel fără drept profesia de avocat.
Astfel, la data de 07.03.2012, în jurul orelor 10:00 s-a înregistrat la Judecătoria Oradea cererea formulată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Oradea cu propunere de arestare preventivă a inculpatului Bozsoki Carol cauza formând obiectul dosarului nr. 4182/271/2012 în care inculpatul Magyar Şandor a depus
în calitate de „apărător ales” al inculpatului Bozsoki Carol, împuternicirea avocațială nr. 0107971, purtând de asemenea antetul „Uniunea Naţională a Barourilor din România – Baroul Bucureşti”, însă instanţa constatând că asistența juridică acordată unui învinuit sau inculpat, de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile Legii nr. 51/1995, echivalează cu lipsa de apărare a acestuia, a respins propunerea de arestare preventivă a inculpatului Bozsoki Carol.
Ulterior, în prezenţa unui apărător din oficiu din Baroul Bihor, au fost refăcute actele procedurale lovite de nulitate absolută, a fost pusă din nou în mişcare acţiunea penală, s-a revenit cu o nouă cerere de arestare preventivă a inculpatului, si intr-un final prin încheierea nr. 12/07.03.2012 a fost admisă, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 12/07.03.2012 (filele 109-112 ).
In aceleaşi condiţii, s-a mai retinut ca inculpatul Magyar Şandor a asigurat asistenţă şi reprezentare juridică făptuitorilor Fiţ Florin şi Chiş Ioan Romeo cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc, în faţa organului de urmărire penală în dosarul nr. 17/D/P/2009 prin depunerea împuternicirilor avocaţiale nr. 098162 din 20.08.2011 şi nr. 098148 din 07.06.2011, exercitând astfel fără drept profesia de avocat.
De asemenea, inculpatul Magyar Şandor a folosit fără drept denumirile „Uniunea Naţională a Barourilor din România” şi „Baroul Bucureşti”, cu prilejul depunerii împuternicirilor avocaţiale mai sus arătate şi a purtat roba de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de Legea nr. 51/1995.
Se constată că, deşi entitatea juridică înfiinţată printr-o hotărâre judecătorească şi din care inculpatul face parte nu a fost declarată în afara legii, aceasta prin membri săi nu pot exercita activităţi specifice profesiei de avocat care este reglementată de legea nr.51/1995 şi care la art.l alin.2 prevede că profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R şi că constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise-alin.3.
Se reţine că anterior apariţiei legii nr.255/2004 care a modificat art.l din legea nr.51/1995, a fost înfiinţat Baroul Constituţional Român în baza unor dispoziţii legale referitoare la înfiinţarea unor asociaţii şi a lipsei unei dispoziţii exprese care să interzică înfiinţarea altor barouri în afara U.N.B.R., iar prin încheieri judecătoreşti s-a dispus înscrierea unor asociaţii având ca scop înfiinţarea unor barouri, denumirea de Uniunea Avocaţilor din România şi Uniunea Naţională a Barourilor din România fiind înregistrate la OSIM pe numele lui Pompiliu Bota.
Tocmai pentru a pune capăt acestei anomalii care presupunea existenţa paralelă a 2 organisme cu atribuţii identice, legiuitorul a intervenit prin legea nr.255/2004 şi a prevăzut că începând cu data de 26.06.2004, persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative sau care au fost înfiinţate în baza unor hotărâri judecătoreşti să desfăşoare activităţi de
consultanţă, de reprezentare sau de asistenţă juridică, în orice domenii își încetează de drept activitatea şi, de asemenea cu aceeaşi dată, încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicţional (prin urmare inclusiv hotărâri judecătoreşti), prin care au fost recunoscute ori încuviinţate activităţi de consultanţă, reprezentare şi asistenţă juridică în mod contrar dispoziţiilor din Legea nr. 51/1995-art.82.
Totodată, prin aceeaşi lege au fost sancţionate persoanele ce se află în această situaţie şi continuă să desfăşoare activităţi specifice profesiei de avocat, după data intrării în vigoare a Legii nr. 255/2004, cu menţiunea că continuarea unor asemenea activităţi constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
Urmare a ultimelor modificări legislative intervenite şi a practicii judiciare neunitare, înalta Curte de Casaţie şi de Justiţie prin decizia nr.27/2007 a stabilit că asistenta juridică acordata in procesul penal unui inculpat sau invinuit de o persoana care nu a dobândit calitatea de avocat in condiţiile Legii nr.51/1995, modificata si completata prin Legea nr.255/2004, echivalează cu lipsa de apărare a acestuia.
Chiar şi CEDO în 2004 s-a pronunţat în acelaşi sens în cauza Bota contra României statuând că membrii Asociaţiei Bonis Potra pot exercita profesia de avocat, cu condiţia să îndeplinească şi să se supună exigenţelor şi condiţiilor prevăzute de legea nr.51/1995 şi că crearea de barouri constituie o asociaţie cu scop ilicit.
Aşadar, odată cu modificarea legislativă intervenită în domeniul profesiei de avocat niciun membru al Baroul Constituţional Român nu mai putea desfăşura în mod legal activităţi specifice profesiei de avocat, fiind fară relevanţă că entităţile juridice înfiinţate de către numitul Bota Vasile nu au fost desfiinţate efectiv. De altfel, Legea nr. 51/1995 a fost supusă controlului de constituţionalitate din partea care prin deciziile nr.233, nr.234 şi nr.321 din 2004 a respins toate excepţiile formulate.
Nu se poate susţine că barourile clasice de avocatură ar fi fost desfiinţate prin legea nr.3/1948 care a înfiinţat Colegii de avocatură în România prin desfiinţarea barourilor, denumire care a fost păstrată prin decretele nr.39/1950 şi nr.281/1954, revenindu-se în final la denumirea de barou şi Uniunea Avocaţilor din România prin decretul lege nr.90/1990, după care a apărut actuala lege în materie-legea nr.51/1995.
Nu este de competenţa instanţei de judecată de a se pronunţa asupra calităţii inculpatului de avocat maghiar înscris în baroul din Ungaria, ca urmare a dublei cetăţenii a acestuia şi a calităţii de cetăţean comunitar în absenţa unei sesizări legale în acest sens, care cel mai probabil s-a realizat prin recunoaşterea profesiei liberale avute în România, însă instanţa constată că acesta şi-a desfăşurat activitatea în prezenta cauză în baza unor împuterniciri avocaţiale date potrivit legii române, urmând să fie avută în vedere doar această situatie.
Instanţa concluzionează că inculpatul nu are nicio scuză în faptul că a prestat activităţi specifice profesiei de avocat întrucât a cunoscut cu siguranţă prevederile legale de mai sus şi jurisprudenţa în materie sau trebuia să le cunoască şi totuşi a acceptat să îşi continue activitatea într-un domeniu care presupune strict punerea în aplicare a legilor la situaţii particulare prin formularea de acţiuni, plângeri, căi de atac, concluzii, oferirea de consultaţii juridice, asistare sau reprezentare, etc.
Nu se poate afirma că percheziţiile domiciliare şi informatice nu au fost efectuate cu respectarea normelor legale întrucât autorizaţiile au fost emise de către un magistrat de la Judecătoria Oradea potrivit normelor de competenţă de drept comun, inculpatul neavând calitatea oficială de avocat pentru a atrage competenţa curţii de apel.
Faptul că jurisprudenţa în domeniu este controversată, în sensul că pentru acte materiale identice sau similare comise de către acelaşi inculpat în perioade diferite de timp s-au dat soluţii de scoatere de sub urmărire penale, confirmate în instanţă sau de achitare pentru alţi membri ai Baroului Constituţional Român, nu poate duce la concluzia că legea naţională nu este predictibilă şi previzibilă întrucât normele legale enumerate mai sus sunt clare şi nu suportă interpretări echivoce, urmând ca după sesizare, înalta Curte de Casaţie şi de Justiţie să dea o decizie obligatorie în acest sens, în cadrul procedurii recursului în interesul legii.
Se poate lesne constata că soluţia opusă porneşte de la faptul că Baroul Constituţional Român nu a fost desfiinţat şi astfel s-a apreciat că activitatea exercitată de către membri acestuia este una justificată. în realitate se apreciază că nu este permis ca membri acestuia să invoce astfel de cauze în justificarea activităţii prestate atât timp cât este de o notorietate că entitatea juridică a căror membri sunt a fost scoasă faptic în afara legii, demersul juridic rămânând să constituie doar o formalitate în realizarea acestuia.
în fine, instanţa apreciază că actele materiale ale infracţiunii de exercitare a activităţii de asistenţă juridică specifică profesiei de avocat, fară drept, din prezenta cauză au o individualitate proprie faţă de cele care au dus la darea altor soluţii judiciare şi se subsumează unei singure infracţiuni care indică obiceiul sau îndeletnicirea inculpatului din prezenta cauză.
Totuşi, văzând criteriile prev. de art.72, art. 18/1 alin.2 c.penal, lipsa de antecedente penale ale inculpatului, faptul că actele efectuate de către acesta au fost refăcute de către un avocat numit potrivit legii nr.51/1995, precum şi că jurisprudenţa nu este unitară în această materie, instanţa se va orienta spre aplicarea unor pedepse cu amenda penală într-un cuantum echitabil.
Drept urmare, va descontopi pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare în pedepse componente, pe care le repune in individualitatea lor, respectiv : 6 luni închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 al.l din Legea nr. 51/1995 rap. la art. 281 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 60 al. 6 din L51/1995 modif., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
Va înlătura dispoziţiile de condamnare ale inculpatului la pedeapasa închisorii de 6 luni închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 al.l din Legea nr. 51/1995 rap. la art. 281 Cod penal.
în baza art.334 c.penal va schimba încadrarea juridică din art. 26 al. 1 din Legea nr. 51/1995 rap. la art. 281 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, în art. 26 al.l din Legea nr. 51/1995 rap. la art. 281 Cod penal şi îl va condamna pe inculpatul MAGYAR SANDOR, la o pedeapsa de 1500 lei amendă penală.
Va înlătura dispoziţiile de condamnare ale inculpatului la pedeapsa închisorii de 8 luni închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 60 al. 6 din L51/1995 modif., cu aplic. art.;41 alin. 2 Cod penal.
In baza art. 60 al. 6 din L51/1995 modif, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, va condamna pe acelaşi inculpat la o pedeapsa de 1500 lei amendă penală, fiind dovedite fără putere de tăgadă că inculpatul Magyar Şandor a folosit fară drept denumirile „Uniunea Naţională a Barourilor din România” şi „Baroul Bucureşti”, cu prilejul depunerii împuternicirilor avocaţiale mai sus arătate şi a purtat roba de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de Legea nr. 51/1995. ’
In baza art. 33 lit. a si art. 34 al. 1 lit. c din codul penal, va contopi pedepsele de mai sus şi va aplica pedeapsa cea mai grea, de 1.500 lei amendă penală, având de achitat în final 1500 lei amendă penală.
Va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor articolului 63/1 din Codul penal.
Va menţine restul dispoziţiunilor sentinţei recurate.
In baza art. 192 alin.2 c.pr.penală va obliga Sindicatul Independent al Juriştilor din România la plata sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli de judecată, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de către Sindicatul Independent al Juriştilor din România.
în baza articolul 385/15 pct. 2 lit. d din Codul de procedură penală, ADMITE recursul penal declarat de inculpatul recurent Magyar Şandor, împotriva sentinţei penale nr.621 din 29 aprilie 2013 pronunţată de Judecătoria Oradea, pe care o casează şi o modifică în sensul că :
înlătură prevederile articolului 33 litera a şi 34 al.l litera b din Cod penal, art. 71 alin. 2 Cod penal, art.64 alin.l lit.a teza a II şi lit.b c.penal, art. 81 Cod penal, art. 71 alin. 5 Cod penal şi art. 359 Cod procedură penală.
Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare în pedepse componente, pe care le repune in individualitatea lor, respectiv : 6 luni închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 al.l din
Legea nr. 51/1995 rap. la art. 281 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 60 al. 6 din L51/1995 modif., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
înlătură dispoziţiile de condamnare ale inculpatului la pedeapsa închisorii de 6 luni închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 al.l din Legea nr. 51/1995 rap. la art. 281 Cod penal.
In baza art.334 c.penal schimbă încadrarea juridică din art. 26 al.l din Legea nr. 51/1995 rap. la art. 281 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, în art. 26 al.l din Legea nr. 51/1995 rap. la art. 281 Cod penal şi îl condamnă pe inculpatul MAGYAR SANDOR, fiul lui Alexandru şi Maria, ns. la 11.11.1967 în Suplacu de Barcău, jud. Bihor, CNP 1671111052860, română, studii superioare, stagiul militar satisfăcut, avocat, necăsătorit, fără copii, domiciliat în com. Suplacu de Barcău, str. Crinului, nr. 72, bl. S. 5, sc. A, ap. 3, jud. Bihor, fară antecedente penale, la o pedeapsa de :
– 1500 lei amendă penală.
– 1500 lei amendă penală.
– 1500 lei amendă penală.
înlătură dispoziţiile de condamnare ale inculpatului la pedeapsa închisorii de 8 luni închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 60 al. 6 din L51/1995 modif., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
In baza art. 60 al. 6 din L51/1995 modif, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod
penal, condamna pe acelaşi inculpat la o pedeapsa de :
În baza art. 33 lit. a si art. 34 al. 1 lit. c din codul penal, contopeşte pedepsele de mai sus şi aplică pedeapsa cea mai grea, de 1.500 lei amendă penală, având de achitat în final:
Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor articolului 63/1 din Codul penal.
Menţine restul dispoziţiunilor sentinţei recurate.
în baza art. 192 alin.2 c.pr.penală obligă Sindicatul Independent al Juriştilor din România la plata sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli de judecată, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa publică de azi, 17 ianuarie 2014.
Preşedinte,
Antik Levente Farkas
Judecător,
Condrovici Adela Irina
Judecător,
Vidican Denisa Daniela
Grefier,
Ardelean Sebastian-Sorin
Redactat decizie A.L.F./27.01.2014
Judecător fond
Şerban Rareş Vasile
Tehnoredactat A.S.S./27.01.2014
2 exemplare
