Prin acţiunea formulată de reclamanta SC „A.CO” SA L., s-a solicitat, în contradictoriu cu D.G.F.P. Argeş şi B.V.C.V. Constanţa, să se dispună anularea deciziilor din 14.10.2002 şi din 5.07.2002, precum şi obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 201.552.000 lei, cu dobânda aferentă. în motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut că este agent economic căruia i se aplică dispoziţiile Legii nr. 133/1999, sub aspectul unui regim vamal favorabil la contractul de import din 2002, sens în care a obţinut şi autorizaţie. în aceste condiţii, în mod greşit organele vamale au încasat suma pretinsă a se restitui, neobservând că importului în litigiu nu i se aplică dispoziţiile Legii nr. 345/2002, deoarece el are la bază un contract anterior actului normativ menţionat.
Prin sentinţa civilă nr. 221/C/2003, Tribunalul Argeş a respins acţiunea, stabilind că declaraţia vamală întocmită de comisionarul reclamantei exprimă acceptarea aplicării în cauză a Legii nr. 345/2002, iar eventualele prejudicii pot fi acoperite după regulile raportului de mandat.
împotriva acestei hotărâri reclamanta a declarat recurs, cale de atac soluţionată de Curtea de Apel Piteşti, prin decizia nr. 780/2003, în sensul casării sentinţei şi trimiterii contestaţiei spre soluţionare la D.G.F.P. Argeş. Pentru a hotărî astfel, instanţa a stabilit că persoana fizică sau juridică poate formula contestaţie împotriva modului în care i-au fost stabilite obligaţii bugetare de plată, printre care şi datoriile vamale, obiect al contestaţiei putând fi actul ce conţine obligaţia de plată, chiar dacă el nu îmbracă forma expres prevăzută de art. 8 din O.G. nr. 13/2001.
în aceste condiţii, decizia pârâtei D.G.F.P. Argeş, prin care a respins contestaţia reclamantei-recurente ca lipsită de obiect, este greşită, deoarece aceasta este îndreptăţită să atace actul prin care autoritatea vamală refuză diminuarea sau anularea datoriei vamale a titularului de import sau refuzul de restituire a taxelor, cerere formulată în condiţiile art. 61 alin. 4 din Legea nr. 141/1997. Cum organul administrativ jurisdicţional s-a pronunţat asupra contestaţiei în baza unei excepţii, care nu era incidenţă în cauză, fară a face verificări de fond, în mod greşit tribunalul a făcut o astfel de analiză
omisso medio.
In consecinţă, stabilind că excepţia avută în vedere nu este incidenţă în cauză, curtea de apel a trimis cauza pentru competentă soluţionare organului administrativ jurisdicţional pentru a se pronunţa asupra fondului contestaţiei formulată de SC „A.CO” SA L.
Curtea de Apel Piteşti, decizia civilă nr. 780 din 11 iunie 2003
