În motivele de recurs petentul afirmă că nu se afla pe strada G. Ş. atunci când a fost interceptat de organele de poliţie, dar nu invocă nicio probă în acest sens şi nici nu susţine că nu ar fi săvârşit fapta contravenţională.
(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. com., de cont. adm. şi fiscal, dec. nr. 401/2008, nepublicată)
Prin sentinţa civilă nr. 2306 din 4 iunie 2008 pronunţată de Judecătoria Bistriţa s-a respins plângerea contravenţională formulată de petentul S. P. împotriva procesului-verbal de contravenţie seria PCA nr. 3668004 încheiat la data de 30.01.2008 de Inspectoratul judeţean de Poliţie Bistriţa-Năsăud – Serviciul Poliţiei Rutiere, ca fiind neîntemeiată.
Împotriva sentinţei a declarat recurs petentul.
Recursul declarat este nefondat.
Astfel, instanţa de fond a stabilit în mod corect că petentul a săvârşit contravenţia ce i se reţine în sarcină, acesta nedovedind o altă stare de fapt decât cea reţinută în cuprinsul procesului-verbal, deşi sarcina probei îi revenea, potrivit dispoziţiilor art. 1169 Cod civil.
În motivele de recurs petentul afirmă că nu se afla pe strada G. Ş. atunci când a fost interceptat de organele de poliţie, dar nu invocă nicio probă în acest sens şi nici nu susţine că nu ar fi săvârşit fapta contravenţională. De altfel, petentul a fost prezent la întocmirea procesului-verbal de contravenţie şi nu a formulat obiecţiuni cu privire la cele menţionate în procesul-verbal, aşa cum rezultă din menţiunea făcută în procesul-verbal şi semnătura petentului.
La termenul de judecată din 5.03.2008, instanţa de fond a încuviinţat cererea petentului privind audierea martorului H. D., petentul obligându-se să îl prezinte fără citaţie pentru termenul de judecată din 9.04.2008, însă petentul nu s-a prezentat la acest termen şi nici la termenul de judecată din 28 mai 2008, când cauza s-a judecat în fond.
Aşa fiind şi ţinând seama că petentul nu a indicat adresa martorului H. D., instanţei nu i se poate reproşa că nu a citat şi respectiv audiat pe H. D., culpa pentru aceasta revenindu-i petentului.
În şedinţa de judecată din 5.03.2008, petentul a fost prezent şi cauza s-a amânat pentru termenul de judecată din 9.04.2008, pentru ca petentul să prezinte pe martorul H. D., fără citaţie, în vederea audierii. Cu aceea ocazie petentului i s-a dat în cunoştinţă termenul de judecată la care s-a amânat cauza.
Potrivit art. 153 alin. 1 Cod procedură civilă, partea care a luat termenul în cunoştinţă, precum şi partea care a fost prezentă la o înfăţişare, nu va fi citată în tot cursul judecării la acea instanţă, prezumându-se că ea cunoaşte termenele ulterioare.
Aşa fiind, este neîntemeiată susţinerea petentului recurent că pentru data de 4.06.2008, procedura de citare nu a fost îndeplinită faţă de el, deoarece aşa cum s-a arătat mai sus, petentul a fost prezent la termenul de judecată din 5.03.2008.
Pentru considerentele mai sus arătate, recursul petentului s-a găsit ca nefondat şi în baza art. 312 alin. I teza a II-a Cod procedură civilă, tribunalul urmează să îl respingă ca atare, menţinând în întregime sentinţa atacată, ca fiind una legală (judecător Gălăţan Dumitru).