Obligaţie de a face.
(Tribunalul Călăraşi, Sentinţa Civilă Nr. 892/2011 /16 Februarie 2011)
Prin acţiunea depusă la acest tribunal în data de 14 decembrie 2010 şi înregistrată sub nr. -/116/2010, reclamanta S.C. A S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta Primăria B pentru ca prin hotărâre judecătorească aceasta să fie obligată să emită dispoziţiile de şantier din partea beneficiarului în vederea finalizării obiectivului Sediul Primăriei B. Solicită cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii sale reclamanta arată între părţi s-a încheiat contractul nr. -/25.01.2007, reclamanta în calitate de executant şi pârâta în calitate de achizitor pentru executarea şi finalizarea obiectivului „Sediul Primăriei B”.
Durata contractului 24 de luni de la intrarea în vigoare a contractului.
Mai arată reclamanta, că datorită obţinerii cu întârziere de către pârâtă a autorizaţiilor şi avizelor prin mai multe acte adiţionale s-a prelungit durata contractului, fără însă a arăta care sunt aceste acte adiţionale şi care ar fi data finală de terminare a lucrării.
În prezent obiectivul este ridicat în proporţie de 80% dar pentru efectuarea lucrărilor rămase pârâta în calitate de achizitor, trebuie să obţină dispoziţiile de şantier din partea beneficiarului. În acest sens a solicitat pârâtei scris efectuarea demersurilor, ultima adresă fiind făcută în 06.10.2010 sub nr.130 şi înregistrată la pârâtă sub nr. -/6.10.2010.
În drept se invocă art. 1 şi 8 din Legea nr. 554/2001.
În dovedirea acţiunii depune înscrisurile despre care a făcut vorbire.
Prin întâmpinare, pârâta solicită respingerea ca inadmisibilă şi ca neîntemeiată a acţiunii reclamantei, deoarece contractul invocat a încetat, arătând că prin actul adiţional nr.2 termenul final a fost prelungit până la 25.07.2009 fără ca reclamanta să-şi îndeplinească obligaţiile de a contractului.
De asemenea, a solicitat conexarea acestui dosar la dosarul nr. -/116/2010, cerere respinsă conform motivării din practica.
În drept invocă art.115 C. proc. civ. şi art.948, 969, 973 C. civil.
Cauza fiind repartizată unui complet specializat de administrativ şi fiscal, în şedinţa din 01.02.2011, în baza art.286 din OUG nr.34/2006 modificată şi completată prin OUG nr.76/2010 s-a dispus transpunerea acesteia spre soluţionare unui complet specializat în materie comercială.
Ulterior se depune şi procesul-verbal din 19.05.2010 al comisiei de recepţie la obiectivul de investiţii „Sediu primărie”.
Se depun de asemenea: adresele reclamantei către pârâtă, nr.1/19.06.2007, 20/25.01.2010, 21/250/2010, 22/280/2010,107/10.06.2010 ( în care se face referire la propunerea reclamantei de prelungire a duratei contractului privind actele adiţionale nr.4 şi 5) nr.108/10.06.2010, 123/26.07.2010.
În raport de actele şi lucrările dosarului, tribunalul urmează a respinge acţiunea reclamantei pe următoarele considerente;
Între părţi s-a încheiat contractul de executare lucrări nr. -/25.01.2007, pârâta având calitate de autoritate contractantă şi reclamanta având calitate de executant
Durata contractului – 24 de luni calendaristice de la data intrării în vigoare a contractului respectiv de la 26.1.2007 conform art.3.1 şi 5.1 din contract. Prin urmare durata contractului a fost 26.01.2007 – 26.01.2009. Reclamanta pretinde că a făcut mai multe propuneri pârâtei de prelungire a duratei contractului, însă precizează că nu deţine un exemplar al actelor adiţionale comunicate pârâtei. Pe de altă parte pârâta arată că prin actul adiţional nr.2 la contract termenul a fost prelungit până la 25.07.2009, după care nu a mai primit actele adiţionale invocate de reclamantă.
Pârâta apreciază acţiunea reclamantei atât inadmisibilă cât şi neîntemeiată întrucât contractul a încetat prin ajungerea la termen.
Obligaţia principală a reclamantei conform contractului invocat este aceea de a executa lucrările la care s-a obligat iar a pârâtei de obţinere a avizelor necesare pentru acestea şi de a achita contravaloarea lucrărilor executate.
Conform art.969 C.civil contractul este legea părţilor contractante. Clauzele contractuale, conform art.970 C. civil trebuie executate cu bună credinţă.
În timpul duratei contractului partea care şi-a executat obligaţia poate solicita obligarea celeilalte părţi la executarea obligaţiei corelative sau poate cere desfiinţarea contractului cu plata daunelor.
În speţă, deşi ambele invocă neexecutarea de către cealaltă parte a obligaţiilor contractuale, durata contractului a expirat conform contractului la data de 26.01.2009, şi conform susţinerilor pârâtei la 25.06.2009.
Reclamanta deşi pretinde că a propus prin mai multe acte adiţionale prelungirea acestei durate, nu a făcut dovada ofertei sale şi acceptării ei de către pârâtă.
Conform art.21.1 din contract părţile contractante au dreptul, pe durata îndeplinirii contractului, de a conveni modificarea clauzelor contractului prin act adiţional; orice comunicare între părţi, referitoare la îndeplinirea contractului, trebuie să fie transmisă în scris (art.29.1 alin.2).
Prin urmare durata contractului fiind expirată, în lipsa dovedirii unei convenţii de prelungire a acestora, contractul se consideră încetat; ca atare acţiunea reclamantei nu are un suport contractual, nefiind dovedită existenţa valabilă a contractului la data introducerii acţiunii. Ca atare acţiunea reclamantei este nedovedită şi nu inadmisibilă după cum susţine pârâta.
În raport de aceste considerente, tribunalul urmează a respinge acţiunea reclamantei.
1
