– Codul de procedură civilă: art. 10 pct. 4
– Codul comercial: art. 59 alin. (2)
Potrivit art. 10 pct. 4 C. pr. civ., în cererile privitoare la obligaţii comerciale, reclamantul poate alege, în afara instanţei domiciliului pârâtului, instanţa locidui unde a luat naştere obligaţia ori instanţa de la locul plăţii.
în privinţa naşterii obligaţiei, urmează a fi avute în vedere şi dispoziţiile art. 59 alin. (2) C. com., care stipulează că „în lipsă de o clauză expresă, contractul trebuie să fie executat în locul unde cel ce s-a obligat îşi avea stabilimentul său comercial sau cel puţin domiciliul ori reşedinţa, la formarea contractului”. în speţă, constatându-se că pârâta a reparat piesele la sediul său (nefiind vorba de reparaţii asupra unor piese/utilaje nedemontabile ori de alte operaţiuni de natură a impune efectuarea reparaţiei la sediul
â
524
reclamantei), locul naşterii obligaţiei este acelaşi cu cel al executării ei, adică sediul pârâtei.
în privinţa locului plăţii, se porneşte de la principiul că în materie comercială plata este cherabilă, deci se face la domiciliul debitorului, care este pârâta, competenţa de soluţionare a cauzei revenind instanţei de la sediul acesteia.
(Decizia nr. 348/R-COM din 17 martie 2010)
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vâlcea sub nr. 1782/90/2009, reclamanta SC O.C. SA Rm. Vâlcea a chemat în judecată pe pârâta SC T.V. SRL Focşani, solicitând instanţei să dispună rezoluţiunea contractului de prestări servicii (reparaţie utilaj), intervenit între părţi, cu cheltuieli de judecată.
în motivarea cererii reclamanta a arătat că a stabilit cu reprezentantul pârâtei, prin contact telefonic, ca pârâta să execute reparaţii la un utilaj aflat în proprietatea reclamantei. Salariaţii pârâtei s-au deplasat la sediul reclamantei de unde au ridicat în vederea reparaţiei un distribuitor şi o pompă, pe care le-au transportat la sediul pârâtei. Ulterior, reprezentanţii pârâtei au condiţionat restituirea pieselor reparate de plata unui avans din preţul reparaţiilor. Avansul a fost achitat cu O P. nr. 301 din 1 martie 2007, după care reprezentanţii pârâtei au adus la sediul reclamantei piesele respective.
La data de 30 martie 2007, în chiar ziua primirii lor de la pârâtă, reclamanta a constatat că piesele nu funcţionează, solicitând pârâtei să procedeze la remedierea defecţiunilor la sediul reclamantei. Pârâta însă nu şi-a îndeplinit această obligaţie, astfel încât la data de 30 aprilie 2007 a fost încheiat un proces-verbal în care s-a constatat faptul că utilajul nu funcţionează şi că pompa a fost demontată şi luată de pârâtă pentru a fi înlocuită cu una nouă.
Prin sentinţa nr. 1817 din 17 decembrie 2009, Tribunalul Vâlcea, Secţia comercială şi de administrativ şi fiscal, a apreciat ca fiind întemeiată excepţia necompetenţei Tribunalului Vâlcea, invocată de pârâtă, şi a trimis cauza spre soluţionare Tribunalului Vrancea, Secţia comercială. Instanţa de fond a reţinut că pe rolul Judecătoriei Focşani există pendite un litigiu între părţile cauzei de faţă referitor inclusiv la contravaloarea facturii nr. 6589783 din 30 martie 2007 privind prestarea serviciilor ce fac obiectul cauzei de faţă. Tribunalul Vrancea a stabilit în mod irevocabil prin decizia nr. 69/2009 că raporturile comerciale dintre părţi, născute prin emiterea inclusiv a facturii sus-arătate, se află în aria de competenţă a instanţelor din Focşani, judeţul Vrancea. Instanţa de fond a reţinut incidenţa art. 104 C. pr. civ.
împotriva sentintei a formulat recurs reclamanta care, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 şi art. 3041 C. pr. civ., a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, prima instanţă a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii, neobservând că obiectul cererii de chemare în judecată îi reprezintă rezoluţiunea contractului dintre părţi pentru neexecutarea obligaţiilor de către pârâtă, fără legătură cu litigiul ce priveşte plata preţului şi care se află pe rolul instanţelor din Vrancea.
Potrivit art. 10 pct. 1 C. pr. civ., în cererile privitoare la rezoluţiunea unui contract, reclamantul poate să aleagă, în afara domiciliului pârâtului, şi instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie şi în parte, a obligaţiilor.
în speţă, locul executării obligaţiilor pârâtei este punctul de lucru al reclamantei din Rm. Vâlcea, loc unde, de altfel, s-au desfăşurat toate relaţiile dintre părţi şi unde se
află utilajul ce trebuia reparat. Niciuna dintre obligaţiile pârâtei nu trebuia să se realizeze în alt loc decât la Rm. Vâlcea, locul situării utilajului defect. Pe de altă parte, o mai bună administrare a justiţiei ar impune ca litigiul de faţă să fie soluţionat la instanţa aleasă de către reclamantă, unde pot fi accesate mai facil probele necesare.
Intimata-pârâtă a depus întâmpinare solicitând în esenţă respingerea recursului ca nefondat şi apreciind că decizia nr. 69/2009, pronunţată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr. 10764/231/2009, a stabilit cu autoritate de lucru judecat că litigiile ce s-au născut între părţi ca urmare a relaţiei comerciale pornite inclusiv în baza facturii în discuţie în speţă sunt de competenţa Judecătoriei Focşani.
Totodată, intimata a arătat că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 pct. 4 C. pr. civ. şi că, prin acceptarea de către reclamantă la sediul pârâtei, prin semnare şi ştampilare, a facturilor emise de către aceasta din urmă, obligaţiile au luat naştere la sediul pârâtei, iar locul plăţii este tot la sediul acesteia, întrucât contul curent al pârâtei este deschis la Banca Transilvania – Focşani, unde reclamanta a făcut deja o plată parţială.
Curtea a constatat că recursul este fondat pentru cele ce urmează.
Litigiul dintre părţi este unul de natură comercială căruia i se aplică dispoziţiile art. 10 pct. 4 C. pr. civ., iar nu art. 10 pct. 1 – care este specific litigiilor de natură civilă.
Potrivit art. 10 pct. 4 C. pr. civ., în cererile privitoare la obligaţii comerciale, reclamantul poate alege, în afara instanţei domiciliului pârâtului, instanţa locului unde a luat naştere obligaţia ori instanţa de la locul plăţii.
în cauză, atât naşterea obligaţiei, cât şi locul plăţii sunt la sediul pârâtei, în privinţa naşterii obligaţiei, Curtea are în vedere şi dispoziţiile art. 59 alin. (2) C. corn.: „în lipsă de o clauză expresă, contractul trebuie să fie executat în locul unde cel ce s-a obligat îşi avea stabilimentul său comercial sau cel puţin domiciliul ori reşedinţa, la formarea contractului’’.
în speţă, se constată că, de vreme ce pârâta a reparat piesele la sediul său (nefiind vorba de reparaţii asupra unor piese/utilaje nedemontabile ori de alte operaţiuni de natură a impune efectuarea reparaţiei la sediul reclamantei), locul naşterii obligaţiei este acelaşi cu cel al executării ei, adică sediul pârâtei.
în privinţa locului plăţii, se constată că şi acesta este situat tot la sediul pârâtei. în materie comercială plata este cherabilă, deci se face la domiciliul debitorului. în speţă, debitorul este pârâta.
Prin urmare, sub aspect teritorial, competenţa de judecată aparţine instanţelor din judeţul Vrancea.
Sub aspect material însă, competenţa aparţine Judecătoriei Focşani, întrucât, având în vedere şi dispoziţiile deciziei nr. 32/2008 pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, în recurs în interesul legii, litigiul referitor la rezoluţiunea unui contract este evaluabil în bani. Cum în speţă valoarea litigiului este dată de preţul contractului, al prestaţiilor pârâtei, care se situează sub valoarea de
100.000 lei, rezultă că Judecătoria Focşani este competentă material să soluţioneze cauza de faţă în temeiul art. 1 pct. 1 C. pr. civ.
Pentru cele expuse, constatând că sentinţa primei instanţe este legală sub aspectul declinării competenţei la instanţele din judeţul Vrancea şi apreciind că determinarea Judecătoriei Focşani ca instanţă competentă material să judece cauza nu o prejudiciază pe recurentă, ci preîntâmpină tergiversarea judecăţii ce poate surveni prin eventuala declinare de competenţă de la Tribunalul Vrancea, Curtea, în baza art. 312 alin. (1)-(3) C. pr. civ., a admis recursul reclamantei şi a modificat sentinţa în sensul declinării competenţei în favoarea Judecătoriei Focşani.
