ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1523/R/2008
Ședința publică din data de 1 iulie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos
JUDECĂTOR 2: Adrian Repede
JUDECĂTOR 3: Gabriella vicepreședinte instanță
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta – împotriva sentinței civile nr. 543 din 27 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâta S, având ca obiect litigiu de muncă – contestație împotriva deciziei de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantei – avocat cu delegație la dosarul cauzei și reprezentanta intimatei – .
Procedura de citare este realizată.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 20 iunie 2008 pârâta intimată a depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței, întâmpinare, comunicându-se un exemplar al acesteia reprezentantei recurentei.
La acest termen de judecată reprezentanta intimatei depune la dosar delegația de reprezentare iar reprezentanta recurentei chitanța privind onorariul avocațial, arătându-se că nu sunt de formulat cereri în probațiune sau de invocat excepții.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul cu privire la recurs.
Reprezentanta recurentei pune concluzii de admitere a recursului, arătând în esență că decizia de sancționare emisă reclamantei nu este motivată corespunzător, motivele pentru care s-au respins apărările reclamantei nefiind expuse, ceea ce duce la nulitatea absolută a deciziei de sancționare. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței depuse la dosar.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea ca nefondat a recursului, menținerea hotărârii pronunțate de tribunal ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată. Susține oral expunerile scrise al întâmpinării formulate.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului declarat:
Prin sentința civilă nr.543/27 martie 2008, Tribunalul Cluja respins ca fiind nefondată contestația formulată de – împotriva Deciziei nr.952/29 nov.2007 emise de intimata SC SA
Pentru a pronunța această hotărâre, s-au reținut următoarele:
Contestatoarea este angajată a societății comerciale pârâte în calitate de agent de turism, în baza contractului individual de muncă nr.26613/28 sept.2005.
Prin Decizia nr.952/29 nov.2007, intimata a aplicat contestatoarei sancțiunea reducerii salariului cu 10% pe o lună, reținând că, angajata nu a ținut evidența banilor personali într-un caiet și nerespectarea programului agenției, eventualii clienți neavând de unde își cumpăra bilete de călătorie.
Instanța a reținut că au fost respectate dispozițiile Codului muncii cu privire la condițiile de fond și formă privind aplicarea sancțiunii disciplinare, respingând ca fiind nefondată contestația.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea, solicitând modificarea ei în sensul admiterii contestației.
În motivele aflate la 2-4 s-a arătat că, în mod greșit prima instanță a apreciat faptul că au fost respectate normele privind procedura de desfășurare a cercetării disciplinare. Astfel, cercetarea disciplinară a fost făcută fără îndeplinirea condițiilor de citare, în public, imediat după verificarea efectuată de către comisia intimatei la locul de muncă al contestatoarei.
Comisia a fost desemnată pentru verificarea activității contestatoarei și nu pentru cercetarea disciplinară prealabilă, care să o convoace cu 5 zile lucrătoare înainte, cu arătarea motivului, a locului și datei stabilite.
Aceleași proceduri sunt prevăzute și în Contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007 -2010 (art.75 alin.2).
S-a mai arătat că, decizia de sancționare nu a fost motivată corespunzător în fapt și în drept, fiind încălcate dispozițiile art.268 alin.2 lit.b din muncii și nu au fost indicate motivele pentru care au fost înlăturate apărările făcute de contestatoare.
S-a arătat de asemenea că, nici pe fond sancțiunea nu este întemeiată, întrucât părăsirea chioșcului de bilete a avut motive obiective, în condițiile în care angajatorul nu i-a asigurat accesul la “facilitățile sanitare”.
Cât privește lipsa evidenței banilor personali, aceasta s-a datorat faptului că, angajatorul nu a asigurat registrele de evidență necesare.
Recursul va fi admis pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr.952/29 nov.2007, angajatorul SC SA S, a aplicat contestatoarei, în temeiul art.264 alin1. lit.d din Codul muncii, sancțiunea reducerii salariului cu 10% pe luna noiembrie 2007 (7).
Se reține ca temei al acestei sancțiuni încălcarea prevederilor din regulamentul intern privitoare la “respectarea sarcinilor de serviciu” și starea de fapt constând în aceea că, la verificarea efectuată în data de 23 noiembrie 2007, cu ocazia inventarierii agenției contestatoarea a fost găsită în neregulă. S-a constatat lipsa caietului de bani personali și ținerea agenției închisă, astfel încât eventualii călători nu aveau de unde să-și procure bilete.
Se mai reține că, sancțiunea s-a dispus în temeiul referatului nr.9368/28 nov.2007 al societății.
Din acest act rezultă că, în urma controlului efectuat la agenția de bilete din Autogara, chioșcul era închis și jaluzelele trase, agenta fiind în interiorul chioșcului și s-a găsit asupra acesteia o sumă de bani personali (justificați) dar care nu au fost evidențiați în caiet.
Cu aceea ocazie, angajatei i s-a luat declarație în legătură cu împrejurările de mai sus (30-32).
S-a considerat că, în acest mod a fost efectuată cercetarea disciplinară prealabilă, prevăzută de art.267 muncii.
În conformitate cu dispozițiile articolului de mai sus, sub sancțiunea nulității, nici o măsură, cu excepția avertismentului, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
În vederea desfășurării cercetării disciplinare, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii.
Este adevărat că, directorul SC SA S prin decizia nr.9167/21 nov.2007 atunci când a constituit comisia de verificare a punctului de lucru unde activează contestatoarea, a dispus și în sensul că, în cazul constatării unor eventuale nereguli, personalul comisiei este împuternicit să execute pe loc demersurile cercetării disciplinare prealabile, însă această procedură nu este conformă dispozițiilor legale ale căror nerespectare este sancționată cu nulitatea.
Astfel, în conformitate cu art.267 muncii, cercetarea disciplinară prealabilă presupune parcurgerea unor etape obligatorii.
Conform alin.2 din articolul de mai sus, în vederea desfășurării cercetării disciplinare, salariatulva fi convocatîn scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii. Rezultă din aceste dispoziții că, convocarea angajatului constituie punctul de pornire în efectuarea cercetării, fără care, demersurile următoare nu pot avea loc.
Fără îndoială că scopul acestei convocări prin care angajatul trebuie încunoștințat în legăturăcu obiectul convocăriieste acela de a-i asigura acestuia o perioadă suficientă pentru a cunoaște faptele ce i se impută și să-și pregătească apărarea pe care o consideră necesară, inclusiv asistența de un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.
Așa cum rezultă din dosar, angajatorul nu a respectat această dispoziție legală,ci în mod intempestiv, de îndată, după efectuarea verificărilor dispuse de conducere a procedat la “efectuarea cercetării disciplinare”, convocarea fiind făcută pentru aceeași zi (23 noiembrie 2007). De altfel, cercetarea disciplinară prealabilă s-a rezumat la adresarea unui nr.de 8 întrebări, la care angajata a răspuns prin actul numit “Declarație” aflat la 32 și deși aceasta a susținut în legătură cu evidența banilor personali căun caiet special pentru acest scop nu există, comisia nu a făcut verificări ale acestei apărări, reținând fapta ca fiind abatere.
Fiind în consecință încălcate dispozițiile art.267 muncii se constată că sancțiunea aplicată de unitate este lovită de nulitate, contestația fiind întemeiată sub acest aspect.
Privită prin prisma acestor argumente se constată că hotărârea primei instanțe este netemeinică conform art.304 pct.7 proc.civ. recursul urmând a fi admis.
În temeiul art.312 alin.1 și 3.proc.civ. sentința va fi modificată în sensul admiterii contestației împotriva deciziei de sancționare, aceasta urmând a fi anulată, acțiunea rămânând respinsă în ceea ce privește despăgubirile morale, cu privire la care, în recurs nu au fost formulate motive de nelegalitate sau netemeinicie.
Văzând și dispozițiile art.274 proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta – împotriva sentinței civile nr. 543 din 27 martie 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte în sensul că admite contestația formulată de și anulează decizia nr. 952/29 nov. 2007 emisă de intimata SC SA.
Respinge recursul cu privire la acordarea de daune morale.
Obligă pe intimata SC SA S să plătească recurentei suma de 1200 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 1 iulie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
– – – – – –
GREFIER
Red.GP
Dact./3ex.
18.07.2008
