În temeiul probatoriului administrat în faţa instanţei de fond urmează a se reţine că intimatul C.D. – recurent în prezenta cauză, circula pe DN 17 în localitatea Unirea, pe direcţia de mers – spre Vatra-Dornei, conducând autoturismul cu nr. BN 84 CON. Circulând pe un sector de drum marcat cu indicatorul „drum cu prioritate” el avea prioritate de trecere faţă de orice alt autovehicul care s-ar fi înscris în circulaţie pe acel segment de drum.
(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. com., de cont. adm. şi fiscal, dec. nr. 524/2008, nepublicată)
Prin sentinţa civilă nr. 1601 din 21.04.2008 pronunţată de Judecătoria Bistriţa s-a admis plângerea contravenţională formulată de petentul M. D. împotriva procesului-verbal de contravenţie seria PCA nr. 3196293 încheiat la data de 15.01.2008 de I.J.P. B.-N. – S.P.R. în contradictoriu cu intimatul C. D. şi asigurătorul SC G. A.. SA – şi în consecinţă s-a dispus anularea ca netemeinic a procesului-verbal de contravenţie amintit.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs intimatul C.D.
Recursul este fondat.
Prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare seria PCA nr. 3196293 încheiat la 15.01.2008 de către S.P.R. s-a aplicat petentului M. D. sancţiunea amenzii de 300 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută de art. 129 alin. 1 din HG nr. 1391/2006, constând în aceea că aflându-se în localitatea Unirea, cartier al municipiului Bistriţa, în timp ce conducea autoturismul cu nr. B 133438/1999 la ieşirea din parcarea situată în faţa SC P. SA nu s-a asigurat corespunzător şi nu a acordat prioritate autoturismelor care circulau pe drumul cu prioritate, colizionând cu autoturismul nr. BN – 84 CON, ce se deplasa regulamentar pe DN 17, fiind condus de intimatul C.D.
În însăşi plângerea formulată petentul M. D. arată că la ieşirea din parcarea amenajată în faţa SC P. SA spre DN 17 a observat în partea stângă pe drumul cu prioritate o căruţă, care i-a împiedicat vizibilitatea, astfel că a efectuat manevra de ieşire din parcare fără a observa autoturismul cu nr. de înmatriculare BN 84 CON condus de intimatul C. D. care era angajat în depăşirea căruţei şi cu care s-a colizionat, pentru că distanţa de aprox. 15 – 20 m nu a permis acelui autoturism să evite impactul.
Potrivit dispoziţiilor art. 129 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, vehiculul care circulă pe un drum public, pe care este instalat unul dintre indicatoarele având semnificaţia „drum cu prioritate”, „intersecţie cu un drum fără prioritate” sau „prioritate faţă de circulaţia din sens invers”, are prioritate de trecere.
În detalierea acestor dispoziţii, prevederile art. 135 din acelaşi regulament, statuează când conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere, iar la litera f stabileşte că trebuie să acorde prioritate de trecere atunci când se pune în mişcare sau la pătrunderea pe drumul public venind de pe o proprietate alăturată acestuia faţă de vehiculul care circulă pe drumul public, indiferent de direcţia de deplasare.
Aşa fiind, în temeiul probatoriului administrat în faţa instanţei de fond urmează a se reţine că intimatul C.D. – recurent în prezenta cauză, circula pe DN 17 în localitatea Unirea, pe direcţia de mers – spre Vatra-Dornei, conducând autoturismul cu nr. BN 84 CON. Circulând pe un sector de drum marcat cu indicatorul „drum cu prioritate” el avea prioritate de trecere faţă de orice alt autovehicul care s-ar fi înscris în circulaţie pe acel segment de drum.
Petentul intimat M. D., conducând autoturismul cu nr. BN 133438/1999, se afla în localitatea Unirea în faţa imobilului aparţinând SC P. SRL, mai precis în parcarea existentă în faţa acestui imobil şi intenţionând să iasă din parcare şi să se înscrie pe DN 17, în condiţiile în care vizibilitatea era redusă din cauza unei căruţe care circula pe drumul cu prioritate, a efectuat manevra de pătrundere pe drumul public fără a se asigura corespunzător, motiv pentru care a fost colizionat de către autovehiculul condus de intimatul C. D., care circula pe drumul cu prioritate.
Dacă această stare de fapt este necontestată de vreunul din participanţii la evenimentul de circulaţie ce a avut loc, după cum rezultă şi din schiţa anexă procesului verbal, precum şi declaraţiile părţilor cu privire la acest eveniment, date ulterior accidentului, reiese cu claritate faptul că vinovat de producerea acestui accident este petentul M. D., pentru nesocotirea dispoziţiilor legale care reglementează prioritatea de trecere, respectiv art. 129 cu aplicarea art. 135 din HG nr. 1391/2006.
Din întreg materialul probator administrat nu poate fi reţinută culpa intimatului recurent C. D. pentru acest eveniment de circulaţie, deoarece acesta circula cu autovehiculul pe un drum cu prioritate şi deşi se afla în momentul coliziunii în depăşirea unei căruţe, nu se poate reţine în sarcina lui încălcarea vreuneia din dispoziţiile legale privitoare la circulaţia pe drumurile publice.
Aşa fiind, prin procesul verbal de constatare şi sancţionare, agentul constatator a reţinut o corectă stare de fapt şi a făcut o legală aplicare a sancţiunii amenzii petentului M. D., pentru comiterea contravenţiei reţinută în sarcina sa. De aceea, tribunalul în temeiul probatoriului administrat, inclusiv a celui testimonial, nu poate reţine argumentarea instanţei de fond, care apreciază că petentul nu se face vinovat de contravenţia reţinută în sarcina şi că vinovat de producerea evenimentului de circulaţie ar fi intimatul C. D., care în loc să ruleze normal pe aceeaşi direcţie şi-a schimbat direcţia de mers spre marginea drumului colizionând cu autovehiculul condus de către petent, argumentaţie ce nu este susţinută de probele administrate şi care conduce la o concluzie diferită de dispoziţiile legale clare şi precise care stabilesc prioritatea de trecere, aşa cum s-a arătat mai sus.
Pentru considerentele arătate, apreciind hotărârea instanţei de fond ca fiind netemeinică, tribunalul în baza art. 312 C. proc. civ. va admite recursul declarat de către intimatul C. D., va modifica în întregime hotărârea pronunţată de către instanţa de fond în sensul că va respinge ca fiind neîntemeiată plângerea formulată de către petentul M. D. (judecător Părăuan Ioan)
