ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr.1799/R/2008
Ședința publică din data de 30 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Adrian Repede
JUDECĂTOR 2: Gabriella Purja vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 3: Marta Carmen
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta recurentă C împotriva sentinței civile nr. 1045 din 5 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamantul intimat, având ca obiect litigiu de muncă – contestație decizie concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul pârâtei recurente – avocat din cadrul Baroului B și reprezentantul reclamantului intimat – avocat.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
La acest termen de judecată reprezentanții părților depun la dosar delegațiile de reprezentare, se constată depusă la data de 24.09.2008, întâmpinare, formulată de reclamant prin reprezentantul său, întâmpinare care i se comunică reprezentantului recurentei și se arată că nu sunt de formulat alte cereri în probațiune și nici excepții.
Nefiind cereri prealabile de formulat, sau de altă natură, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei susține recursul, punctual, pe motivele invocate în scris solicitînd admiterea acestuia cu consecința modificării sentinței pronunțate de prima instanță în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
Reprezentantul reclamantului solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată constând în onorariul avocațial, arătând în esență că aspectul privind cercetarea prealabilă nu a fost contestat, respectiv efectuarea acesteia, s-a contestat faptul că această cercetare nu a fost efectuată legal, cu respectarea procedurii prevăzută de Codul Muncii.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1045/5 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta SC SRL C-N și în consecință, s-a anulat Decizia nr.2466/06.11.2007.
S-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei s emită o decizie de încetare a raporturilor de serviciu în baza art.79 muncii ca nedovedit.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SRL C-N și a solicitat anularea deciziei nr.2466/2007, prin care pârâta a dispus încetarea contractului individual de muncă al reclamantului începând cu data de 01.11.2007, arătând că decizia a fost dată cu încălcarea procedurii imperative prevăzute de art.263 și urm.muncii și că absențele nemotivate au fost în ultimele 3-4 zile ale preavizului.
Instanța a reținut că decizia a fost dată fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile, încălcându-se astfel prevederile art.63 din Legea nr.53/2003, a fost dată retroactiv, cu efect din data de 01.11.2007 și a fost comunicată reclamantului peste termenul de cel mult 5 zile prevăzut de art.268 alin.3 din Legea nr.53/2003, astfel că a anulat decizia emisă.
Cererea privind obligarea pârâtei să emită o decizie de încetare a raporturilor de muncă în temeiul art.79 din Legea nr.53/2003 a fost respinsă ca nedovedită, deoarece nu există la dosar dovada manifestării unilaterale de voință a reclamantului de a-și prezenta demisia.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SRL C-N, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivarea recursului arată că instanța s- aflat într-o eroare când a apreciat că decizia de încetare a raporturilor de muncă a fost emisă fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile, la dosar fiind depusă dovada acestei cercetări.
Referitor la faptul că decizia a fost comunicată reclamantului peste termenul de cel mult 5 zile prevăzut de art.268 alin.3 din Codul muncii, consideră că aceasta nu poate conduce la sancțiunea nulității absolute a deciziei, întrucât legea nu prevede în mod expres situațiile în care această sancțiune poate fi aplicată, pe de altă parte reclamantul nejustificând nici o vătămare a drepturilor sale prin prisma faptului că i s-a comunicat decizia mai târziu decât prevede legea și că este datată retroactiv.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate de pârâtă, Curtea reține următoarele:
Intr-adevăr, așa cum prevăd și dispozițiile art.267 alin.1 din muncii, sub sancțiunea nulității absolute, nici o măsură, cu excepția celei prevăzute la art.264 alin.(1) lit.a) din același cod, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare.
În acest context, în cauza de față, instanța de fond a apreciat că decizia prin care reclamantul a fost sancționat cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă, a fost dată fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile și astfel a admis în parte acțiunea reclamantului și fără a mai cerceta fondul cauzei, a dispus anularea deciziei.
Dar, este de știut că dispozițiile art.267 alin.2 muncii mai prevăd că în vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii, iar în cursul cercetării angajatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa așa cum prevăd dispozițiile alin.4 ale aceluiași articol.
Din actele existente la filele 52-58, dosar fond, se reține însă că procedura disciplinară a fost urmată așa cum dispozițiile legale mai sus citate o cer.
Astfel, la data de 17.10.2007, a fost emisă convocarea reclamantului la cercetarea disciplinară pentru data de 25 oct.2007, iar prin confirmarea de primire rezultă că a și fost comunicată efectiv la data de 18.10.2007.
De altfel, la data pentru când a fost convocat reclamantul a și fost prezent în fața comisiei de disciplină, astfel că reținerea instanței de fond în privința neefectuării cercetării disciplinare este greșită, ceea ce a atras și pronunțarea unei sentințe nelegale.
Cum în aceste împrejurări instanța de fond în mod greșit nu a mai verificat celelalte motive de temeinicie a deciziei de sancționare, acest mod de rezolvare a cauzei echivalând cu o nesoluționare a fondului acesteia, față și de dispozițiile art.299 și 312 alin.5 proc.civ. Curtea va casa sentința și va trimite cauza pentru rejudecare în fond aceleiași instanțe de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC SRL C- împotriva sentinței civile nr.1045 din 5 iunie 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în întregime și trimite cauza aceleiași instanțe pentru o nouă judecată.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
– – – – – –
GREFIER
Red.AR
Dact./3ex.
10.11.2008
