ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1914/R/2008
Ședința publică din 8 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Laura Dima Ioan Daniel
– –
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN S -,” împotriva sentinței civile nr. 1125 din 19 mai 2008 Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamantul, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat intimatului, și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 3 octombrie 2008, reclamantul intimat a trimis prin fax întâmpinare, aceeași întâmpinare fiind trimisă și prin poștă la data de 6 octombrie 2008, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și judecarea cauzei în lipsă.
De asemenea, se constată că la data de 7 octombrie 2008, prin registratura instanței, pârâtul recurent a depus la dosar o cerere de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător.
Curtea, după deliberare, respinge cererea de amânare a cauzei formulată în scris de către pârâtul recurent, având în vedere că, citația i-a fost înmânată pârâtului recurent la data de 31 iulie 2008, dată de la care acesta a avut suficient timp la dispoziție pentru pregătirea apărării.
Curtea constată prezentul recurs în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1125 din 19 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Sălaj, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul și s-a constatat nulitatea absolută a Deciziei nr. 10 din 10 februarie 2008 emisă de Consiliul Județean S – “”.
S-a dispus repunerea părților în situația anterioară.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamantul este angajatul pârâtului Consiliul Județean S – în baza contractului individual de muncă din data de 03.01.2005.
Prin procesul verbal din data de 31.01.2008 cu ocazia ședinței Consiliului de Administrație al ui Z s-a stabilit faptul că reclamantul a însumat un număr de peste 3 zile consecutive de absențe nemotivate. În urma acestui proces verbal și a procesului verbal de constatare a absențelor nemotivate ale reclamantului în perioada 20.11.2007-25.01.2008 unitatea pârâtă a emis dispoziția nr. 10 din data de 10.02.2008 prin care încetează raporturile de muncă dintre reclamant și unitatea pârâtă începând cu data de 01.02.2008.
Concedierea disciplinară poate interveni atunci când salariatul săvârșește o abatere gravă sau abateri repetate nu numai de la disciplina muncii ci și de la regulile stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă sau regulamentul intern, fiind vorba de încălcarea obligațiilor generale și specifice ale salariaților legate de prestarea muncii, subordonarea ierarhică, de respectarea normelor de comportare în cadrul colectivului de muncă.
Art. 61 alin. A din Codul Muncii coroborat cu art. 264 alin. 1 lit. f din același act normativ arată că printre sancțiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul se numără și desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
În temeiul art. 63 alin. 1 din Codul Muncii concedierea disciplinară poate fi dispusă numai după efectuarea de către angajator a cercetării prealabile, în cursul căreia salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa, să ofere toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare (art. 267 din Codul Muncii ).
Conform art. 267 din Codul Muncii, sub sancțiunea nulității absolute, nici o măsura, cu excepția celei prevăzute la art. 264 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile,
Art. 268 din Codul Muncii arată că,angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în forma scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei, De asemenea, sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de aplicabil, care au fost încălcate de salariat; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute la art. 267 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea; d) temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplica; e) termenul în care sancțiunea poate fi contestată; f) instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată.
Așadar, pentru a fi legală, este necesar să cuprindă toate elementele enumerate mai sus, lipsa oricăruia dintre ele urmând să atragă nulitatea absolută a deciziei luate de angajator.
Având în vedere că pârâtul nu a îndeplinit aceste condiții, nu a efectuat cercetarea disciplinară prealabilă, nu a precizat termenul în care sancțiunea poate fi contestată, instanța competenta la care sancțiunea poate fi contestată, instanța admis acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Consiliul Județean S -,”, solicitând admiterea recursului.
În motivarea recursului arată că reclamantul a fost salariat al pârâtei în calitate de solist vocal și i s-a desfăcut contractul individual de muncă în conformitate cu Regulamentul de ordine interioară întocmit în baza Regulamentului de Organizare și Funcționare a de Cultură.
Consideră că la emiterea deciziei au fost respectate prevederile art. 268 din muncii, respectiv reclamantul nu a realizat nici un album de muzică populară, a lipsit de la serviciu 2 luni și 8 zile, situație ce a dus la constituirea comisiei pentru constatarea absențelor precum și la consultarea Consiliului de Administrație, fapt care a dus la încetarea raporturilor de muncă cu salariatul.
Pârâta mai invocă concurența neloială a reclamantului prin colaborarea cu alte instituții, persoane fizice și agenți economici în timpul programului de lucru și în afara lui, fără a avea aprobarea scrisă a directorului, lipsa de respect și desconsiderare a activității instituției în care este angajat ceea ce se sancționează cu desfacerea contractului de muncă.
Prin întâmpinarea de la 7-8, reclamantul solicită respingerea recursului ca nefondat.
Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, Curtea de Apel urmează să respingă recursul pentru următoarele considerente:
În motivarea recursului se arată că reclamantului i s-a desfăcut contractul individual de muncă în conformitate cu Regulamentul de ordine interioară întocmit în baza Regulamentului de Organizare și Funcționare a de Cultură. Consideră că la emiterea deciziei au fost respectate prevederile art. 268 din muncii, respectiv reclamantul nu a realizat nici un album de muzică populară, a lipsit de la serviciu 2 luni și 8 zile, situație ce a dus la constituirea comisiei pentru constatarea absențelor precum și la consultarea Consiliului de Administrație, fapt care a dus la încetarea raporturilor de muncă cu salariatul. Pârâta mai invocă concurența neloială a reclamantului prin colaborarea cu alte instituții, persoane fizice și agenți economici în timpul programului de lucru și în afara lui, fără a avea aprobarea scrisă a directorului, lipsa de respect și desconsiderare a activității instituției în care este angajat ceea ce se sancționează cu desfacerea contractului de muncă.
Curtea reține că aceste critici nu pot fi priite deoarece, așa cum în mod corect a reținut prima instanță, pârâta, atunci când a emis decizia de concediere, nu a efectuat cercetarea disciplinară prealabilă, nu a precizat termenul în care sancțiunea poate fi contestată, instanța competenta la care sancțiunea poate fi contestată, instanța admis acțiunea reclamantului.
Aceste mențiuni sunt obligatorii, nemenționarea lor atrăgând sancțiunea nulității respectivei decizii.
Astfel, cât privește cercetarea prealabilă, art. 63 alin. 1 din Codul Muncii dispune că doar după efectuarea sa se poate dispune concedierea disciplinară, în cursul cercetării salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa, să ofere toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare.
Apoi, art. 268 din Codul Muncii arată că,angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în forma scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei, De asemenea, sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost încălcate de salariat; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute la art. 267 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea; d) temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplica; e) termenul în care sancțiunea poate fi contestată; f) instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată.
Angajatorul nu a respectat nici această cerință a precizării termenului în care sancțiunea poate fi contestată și nici instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată, prin urmare și din acest punct de vedere decizia de sancționarea este lovită de nulitate absolută.
În temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 și art. 299 și urm. art. 3041Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca nefondat recursul, nefiind incidente nici unul din motivele de casare prevăzute art. 304 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN S -,”împotriva sentinței civile nr.1125 din 19 mai 2008 Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 08 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
– – – – – –
de, dactilografiat de Sz.
În 2 ex. la data de 16.10.2008
Judecător fond -, – Tribunalul Sălaj
