ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2098/R/2008
Ședința publică din 29 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Laura Dima
JUDECĂTOR 3: Ioan Daniel
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de revizuienții CONSILIUL LOCAL și PRIMARUL COMUNEI împotriva sentinței civile nr. 799 din 20 iunie 2008 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-, privind și pe intimatul, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima, la a doua și la a treia strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că revizuienții – recurenți au trimis prin fax un înscris prin care arată că își susțin recursul așa cum a fost formulat și solicită judecarea cauzei în lipsă.
Curtea constată prezentul recurs în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.793 din 20.06.2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuienții Consiliul local și Primarul Comunei în contradictoriu cu intimatul și au fost obligați revizuienții să-i plătească intimatului suma de 700 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 226 din 26.02.2007 a Tribunalului Maramureșa fost anulată dispoziția de desfacere a contractului individual de muncă nr. 205/01.09.2005 și s-a dispus reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior desfacerii contractului de muncă.
S-a reținut nulitatea absolută a dispoziției desfacerii contractului de muncă întrucât aceasta nu cuprinde dispozițiile art. 268 (1) lit. b, c și f din Codul muncii.
Ca urmare a anulării deciziei de desfacere a contractului de muncă s-a dispus și reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior desfacerii contractului de muncă. Această sentință a fost și executată întrucât s-a emis în baza hotărârii dispoziția nr.336/28.12.2007 de reintegrare a contestatorului (în cuprinsul dispoziției se reține, greșit, că este vorba de încadrare).
Faptul că prin sentința penală nr.243/09.11.2005, a Tribunalului Maramureș, contestatorul a fost condamnat la pedeapsa amenzii, nu poate constitui un motiv de revizuire (art. 322 pct.5 Cod procedură civilă) a sentinței civile sus amintite, întrucât chiar dacă s-ar fi cunoscut cazierul judiciar al contestatorului, această situație de fapt nu ar fi schimbat cu nimic temeiul anulării dispoziției de desfacere a contractului de muncă (respectiv nulitatea acestei dispoziții întrucât nu cuprinde elemente prevăzute de art. 268 (2) lit. b, c, d și f din Codul muncii ).
Revizuienta poate emite o altă decizie de desfacere a contractului de muncă pe alt temei legal dacă sunt întrunite cerințele legale.
Pentru aceste considerente cererea de revizuire este nefondată, în temeiul art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă
Împotriva acestei hotărâri revizuienții Consiliul Local și Primarul Comunei au declarat recurs prin care au solicitat admiterea cererii de revizuire.
În motivarea recursului s-a apreciat că existența unor antecedente penale ale intimatului pe care nu le-a adus la cunoștința angajatorului, se subsumează cazului de revizuire prevăzut de art.322 pct.5 pr.civ.
Se mai arată că art.5 pct. d din OUG nr.53/2000 interzice admiterea în corpul silvic a unei persoane condamnate penal pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Cazul de revizuire prevăzut de art.322 pct.5 pr.civ. astfel cum este invocat de către recurenți are ca ipoteză descoperirea după pronunțarea hotărârii, a unor înscrisuri doveditoare care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Or, este evident că descoperirea antecedentelor penale ale angajatului, menționate în certificatul de judiciar, cu ocazia reintegrării sale în funcție în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile, nu se subsumează condițiilor prevăzute de art.322 pct.5 pr.civ.
În acest sens, Curtea de Apel reține că semnificația noțiunii de înscrisuri doveditoare este cea a unor mijloace de probă care sunt de natură să influențeze în mod decisiv hotărârea pronunțată, fiind imperios necesar să aibă relevanță și concludență în cauza dedusă judecății.
Cum însă, în cadrul unui conflict de drepturi în care se solicită și reintegrarea fostului angajat în funcția deținută anterior, ca urmare a anulării deciziei de concediere emisă pentru alt caz de cel al condamnării penale, nu prezintă relevanță împrejurarea că angajatul are antecedente penale, deoarece controlul judiciar se exercită numai cu privire la legalitatea și temeinicia deciziei de concediere și la repunerea părților în situația anterioară.
Din moment ce acest motiv nu a stat la baza măsurii concedierii, angajatorul nu îl mai poate invoca în fața instanței, după cum stabilește în mod expres art.77 Codul muncii.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, constatând că nu sunt îndeplinite cerințele art.322 pct.5 pr.civ. deoarece pretinsul înscris doveditor nu este să conducă la pronunțarea altei soluții, va respinge în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. ca nefondat recursul revizuientelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de revizuienții Consiliul Local și Primarul Comunei împotriva sentinței civile nr.799 din 20.06.2008 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 29.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
– – – – —
GREFIER
Red./
2 ex./20.11.2008
