ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 502/R/2009
Ședința publică din data de 3 martie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Dana Cristina Gârbovan Judecător
JUDECĂTOR 2: Laura Dima
JUDECĂTOR 3: Sergiu
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta B – Regionala Sucursala de Transport Feroviar de Călători C împotriva sentinței civile nr. 2241 din 24 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul cu nr-, privind și pe intimata, având ca obiect litigiu de muncă – contestație împotriva deciziei de sancționare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta recurentei – R care depune la dosar delegația de reprezentare și reclamanta intimată personal.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că reclamanta intimată a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 23 februarie 2009 comunicându-i-se un exemplar al acesteia reprezentantei recurentei.
Arată reprezentanta recurentei și reclamanta că nu au de formulat cereri în probațiune sau de invocat excepții.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, cu consecința modificării sentinței pronunțate de prima instanță în sensul respingerii contestației reclamantei și pe cale de consecință menținerea deciziei de sancționare disciplinară emisă în cauză.
Reclamanta solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii tribunalului ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2241 din 24.11.2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, a fost admisă contestația formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta – REGIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE și, în consecință, a fost anulată decizia de sancționare disciplinară nr. 401/C/610/27.08.2008 și a fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma reținută prin aplicarea sancțiunii.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut reclamanta este angajata pârâtei și își desfășoară activitatea la biroul “Relații cu publicul” potrivit fisei postului. Ca urmare sesizării unui călător, s-a constatat că în data de 05.07.2007 reclamanta nu se afla în birou in jurul orelor 05.00. Ea a recunoscut acest lucru, arătând că a părăsit încăperea doar pentru a se deplasa la baie întrucât locul unde își desfășoară activitatea nu este dotat cu un grup sanitar.
Tribunalul a constatat că reclamanta a lipsit de la postul de lucru doar pentru a se deplasa la toaletă, aspect care nu a fost contestat de către pârâtă. Fapta reclamantei nu poate fi considerată nicidecum ca fiind gravă, astfel încât nu se impunea sancționarea ei disciplinară și în nici un caz prin reducerea salariului.
Ca urmare a anulării sancțiunii nelegale, reclamantei i s-a restituit suma de bani reținută în baza acestei decizii potrivit art. 269 Codul Muncii.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta ABR egionala Sucursala de Transport Feroviar de Călători Cad eclarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței sub aspectul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului s-a arătat că salariata fiind încadrată la Biroul Relații cu Publicul, a părăsit postul de lucru în jurul orei 05,00 din data de 05.07.2008, dar nu s-a luat în considerare că aceasta nu a luat nici o măsură de informare a publicului cu privire la faptul că pe o anumită perioadă de timp, lipsește din birou. De asemenea, în nota de relații a salariatei, dată în cursul cercetării disciplinare prealabile, aceasta a susținut că a lipsit doar în intervalul orar 05,15 – 05,20.
Susținerile salariatei cum că după ora 05,20 s-a aflat în birou sunt neconforme cu realitatea, aceasta lipsind o perioadă mult mai mare de timp deoarece, așa cum rezultă din actele depuse la dosarul cauzei și din raportul de cercetare întocmit de către Șeful Secției CFR C-N – actul nr.2290/2008, trenul cu care a sosit călătorul care a depus reclamația a avut întârziere ajungând în stația C la ora 05,17 min. iar deplasarea acesteia de la linia 3 până la Biroul de Informații iar mai apoi la Biroul de Relații cu Publicul a durat mai mult de 3 minute. Unitatea a luat în considerare apărarea invocată de către reclamantă, cum că în intervalul orar 05,15 – 05,20 s-a aflat la toaleta din incinta caselor de bilete, dar conform susținerilor acesteia după ora 05,20 trebuia să se găsească în incinta Biroului Relații cu publicul. nu putea să ajungă la acel birou înainte de ora 05,20, iar din reclamația acestuia rezultă clar că biroul era închis și nu exista niciun anunț/măsură pentru a informa sau a asigura deservirea publicului călător în lipsa salariatei.
În cazul în care salariata ar fi luat măsuri de informare a publicului cu privire la lipsa acesteia din birou și a perioadei cât lipsește consideră că acel călător nu ar mai fi depus reclamație prin care să sesizeze, pe lângă alte aspecte și faptul că Biroul de Relații cu Publicul nu era deservit de nimeni, fiind închis.
Astfel că părăsirea încăperii Biroului de Relații cu Publicul și neluarea de măsuri privind buna deservire a publicului constituie abatere disciplinară, contestatoarea încălcând atribuțiile de serviciu cuprinse în fișa postului, pct.1 și 2 și art.30 lit. i și j din Decretul nr.360/1976, Statutul disciplinar al personalului din transporturi, care precizează că constituie abatere disciplinară nerespectarea în timpul serviciului a regimului de lucru precum și efectuarea în timpul programului a unor lucrări ce nu au legătură cu obligațiile de serviciu.
Reclamanta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr.401/C/610/27.08.2008 (4 fond) reclamanta a fost sancționată disciplinar pentru că la data de 05.07.2008 a părăsit încăperea Biroului de Relații cu Publicul, neasigurând buna deservire a publicului călător, aspect reclamat de un călător.
În raport de dispozițiile art.77 Codul Muncii, conform cărora ” în caz de conflict de muncă angajatorul nu poate invoca în fața instanței alte motive de fapt sau de drept decât cele prevăzute în decizia de concediere”, Curtea constată că nu pot fi primite criticile recurentei privind omisiunea reclamantei de a informa călătorii prin afișarea unui mesaj scris pe ghișeu despre absența sa temporară din moment ce s-a reținut prin decizia de sancționare doar că nu a asigurat buna deservire publicului călător, fără detalierea acestei fapte.
Prin urmare, controlul judiciar se va realiza doar asupra faptei de părăsire a biroului care a avut consecința imposibilității realizării atribuției de deservire a publicului călător.
În acest context, nu se poate reține încălcarea art.39 alin.2 lit. a Codul Muncii referitoare la obligația salariatului de a realiza norma de muncă sau a îndeplini obligațiile din fișa postului, având în vedere că angajatorului îi revine obligația conform art.40 alin.2 lit. b Codul Muncii, de a asigura permanent condițiile corespunzătoare de muncă (inclusiv cele privind igiena și sănătatea) pe care nu și-a executat-o în mod adecvat.
În acest sens, Curtea reține că în absența unui grup sanitar în apropierea biroului și fără a dispune de un înlocuitor, părăsirea biroului de către reclamantă pentru o scurtă perioadă pentru deplasarea la un grup sanitar nu reprezintă o faptă săvârșită cu vinovăție având în vedere că nici angajatorul nu a reglementat în concret acest aspect.
De asemenea Curtea observă că prin fișa postului (10-11) nu s-au prevăzut obligații ce revin reclamantei în cazul în care din motive obiective trebuie să părăsească încăperea.
Nu are relevanță că durata absenței reclamantei a fost de 5 minute sau de 10 minute, având în vedere că diferența de 5 minute nu reprezintă un factor care determină antrenarea răspunderii disciplinare a reclamantei în raport de deficiențele organizatorice în materia asigurării igienei și sănătății cauzate de lipsa unor proceduri de lucru.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. va respinge ca nefondat recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat deSocietatea Națională de Transport Feroviar de Călători Regionala Sucursala de Transport Feroviar Călători Cîn contradictoriu cuintimataîmpotriva sentinței civile nr. 2241 din 24 noiembrie 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 3 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
– – – – –
GREFIER
Red./
2 ex. /13.03.2009
