Potrivit art. 318 al.1 C.pr.civ., hotarârile instantelor de recurs pot fi atacate cu contestatie în anulare, când dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale sau când instanta, respingând recursul sau admitându-l doar în parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Potrivit art. 318 al.1 C.pr.civ., hotarârile instantelor de recurs pot fi atacate cu contestatie în anulare, când dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale sau când instanta, respingând recursul sau admitându-l doar în parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Art. 318 al. 1 C.p.civ. are în vedere numai erori materiale evidente în legatura cu aspectele formale ale recursului,cum ar fi greseli evidente de ordin procedural, respectiv respingerea gresita a unui recurs ca fiind tardiv, anularea gresita ca netimbrat, sau când recursul este facut de un mandatar fara calitate si altele asemanatoare, dispozitiile legale mai sus citate neavând în vedere greseli de judecata, adica de apreciere a probelor, de interpretare a faptelor ori a unor dispozitii legale.
Tribunalul Dolj Sectia a II a Civila, dosar nr. 933/63/2012, sentinta nr. 263/09.04.2012
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Craiova la data de 16.04.2010, sub nr. 11650/215/2010, reclamanta SC R A SRL a chemat in judecata pe pârâtele G A SA Cluj Napoca si AGENTIA G Craiova, solicitând instantei ca prin hotarârea ce o va pronunta, sa oblige pârâtele la plata sumei de 23465,91 lei, precum si penalitati de intârziere de 1% pe zi de intârziere incepând cu data de 01.02.2010, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii s-a aratat ca la data de 25.11.2009, a avut loc un accident in care a fost implicat autoturismul marca BMW 318, cu nr. DJ-78-ALL, asigurat la G prin Agentia Craiova, in urma caruia a fost deschis dosarul de dauna nr. AA/2744/2009.
Se mai arata ca dupa mai multe discutii, ca urmare a prezentarii devizului de reparatii din data de 05.01.2010, partile au convenit ca din suma de 23465,91 lei sa fie despagubita reclamanta cu suma de 20045 lei.
Arata reclamanta ca la data de 14.01.2010 a prezentat factura seria MOB nr. 00004 emisa de unitatea reparatoare SC O M SRL, care prevede penalitati de 1% pe zi de intârziere.
Se arata ca la data de 08.04.2010, prin adresa nr. E 4064, pârâta i-a adus la cunostinta reclamantei ca nu poate sa acorde despagubirea, întrucât nu exista legatura de cauzalitate intre dinamica producerii accidentului si avariile înregistrate de autoturism.
În drept au fost invocate dispozitiile art. 9 din L 136/1995 si art. 43 C.com.
În dovedire, la dosarul cauzei au fost depuse: polita de asigurare, adresa nr. 4064/2010, factura seria MOB nr.00004/14.01.2010, deviz nr. 4/05.01.2010.
Prin întâmpinarea formulata la data de 07.05.2010, pârâta a solicitat respingerea cererii reclamantei ca neîntemeiata, invocând exceptia prematuritatii introducerii actiunii, aratând ca reclamanta nu a îndeplinit procedura concilierii directe, conform art. 720 ind 1 Cpc.
Arata pârâta ca dosarul de dauna a fost refuzat la plata având în vedere faptul ca nu exista legatura de cauzalitate între dinamica producerii accidentului si avariile înregistrate. În ceea ce priveste penalitatile de întârziere pârâta arata ca reclamanta nu are temei pentru plata de penalitati de întârziere întrucât acestea trebuie sa izvorasca ori dintr-un contract între parti ori prin efectul legii.
La termenul din data de 16.06.2010 reclamanta a depus la dosarul cauzei Notificare-somatie.
La data de 23.06.2010, reclamanta a formulat precizare la actiune, in sensul ca solicita obligarea pârâtei la plata sumei de 20045 lei reprezentând debit si 15033,75 lei reprezentând penalitati de intârziere.
La termenul din data de 15.09.2010, aparatorul pârâtei a depus copie de pe dosarul de dauna.
Prin încheierea din 23.06.2010, instanta a respins exceptia prematuritatii invocata de catre pârâta prin întâmpinare.
In cauza au fost administrate proba cu înscrisuri si proba cu expertiza tehnica specialitatea auto, raportul de expertiza fiind întocmit de catre expert B G si depus la dosar la data de 11.11.2010.
Reclamanta a formulat obiectiuni la raportul de expertiza, raspunsul la obiectiuni fiind depus la data de 17.02.2011.
Prin sentinta nr. 4600/09.03.2011 pronuntata în dosar nr. 11650/215/2010 Judecatoria Craiova a respins actiunea formulata de reclamanta SC R A SRL, împotriva pârâtelor G A SA Cluj Napoca. si AGENTIA G Craiova.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut ca la data de 25.11.2009, a avut loc un accident in care a fost implicat autoturismul marca BMW 318, cu nr. DJ-78-ALL, asigurat la G prin Agentia Craiova, in urma caruia a fost deschis dosarul de dauna nr. AA/2744/2009.
Asa cum rezulta din concluziile raportului de expertiza, între dinamica descrisa privind producerea accidentului si piesele avariate nu exista legatura de cauzalitate.
Instanta nu poate retine concluzia contrara la care a ajuns expertiza extrajudiciara, depusa de catre reclamant la dosarul cauzei la data de 19.01.2011, prin suplimentul la raportul de expertiza, expertul numit explicând pe larg motivele pentru care a apreciat ca nu exista corespondenta între avariile celor doua autovehicule, explicatii pe care instanta le apreciaza ca fiind pertinente.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamant SC R A SRL solicitând admiterea, modificarea sentintei în sensul admiterii cererii precizate obligând reclamantele la plata sumei de 20045 lei reprezentând despagubire si 15033,75 lei penalitati de întârziere calculate pâna la data introducerii cererii cu cheltuieli de judecata.
În motivare recurenta arata ca instanta de fond în mod gresit considera raportul de expertiza efectuat în cauza ca fiind corect,cu toate ca prin raspunsul la obiectiuni expertul se contrazice, raportul efectuat în cauza nu are nici o legatura cu dinamica accidentului si cu rezultatul acesteia,fiind facut în regim static prin simetria variilor.
Expertul recunoaste în raspunsul la obiectiuni ca nu poate sa faca o expertiza corecta ca autoturismele au fost reparate.
La obiectiunea 5 expertul trage concluzii contradictorii cu foto 4 din raport si spune ca deformatiile mari ar trebui sa fie pe partea stânga a autoturismului si nu spre centru,iar din fotografii se poate observa c a avarierea mare a autoturismului este pe partea stânga nu spre centru.
În drept au fost invocate dispoz., art. 304 pct.7 si Cod procedura civila si art.304/1 Cod procedura civila.
La data de 19 septembrie 2011 intimat G A SA a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca fiind neîntemeiat si nelegal.
În motivare intimata arata ca raportul de expertiza întocmit în cauza a stabilit ca nu exista corespondenta din punct de vedere al amprentelor reciproce, survenite în urma impactului declarat,întarind înca o data solutia adoptata de intimata. Avariile suferite de autoturismul BMW cu nr.DJ78 ALL, nu au fost consecinta evenimentului din data de 25.22.2009.
Raportul de expertiza întocmit în cauza a reusit sa lamureasca sub toate aspectele faptul ca dinamica declarata de conducatorii auto,nu corespunde masuratorilor si avariilor existente, constatate pe cele doua autovehicule.
În mod corect instanta de fond a apreciat ca nu poate retine concluzia contrara la care a ajuns expertiza extrajudiciara ,deoarece prin suplimentul la raportul de expertiza , expertul a raspuns pe larg care sunt motivele pentru care a apreciat ca nu exista corespondenta între avariile celor doua autovehicule, explicatii pe care instanta le-a apreciat ca fiind pertinente.
Cum în cauza s-a dovedit ca cererea de despagubire are la baza declaratii false deoarece dinamica declarata de cei doi conducatori auto nu a putut fi confirmata de raportul de expertiza dispus de instanta,motiv pentru care hotarârea instantei de fond este legala si temeinica.
În ceea ce priveste capatul de cerere privind acordarea penalitatilor de 1% pentru fiecare zi de întârziere, solicita sa se constate faptul ca reclamanta nu are temei pentru a solicita plata penalitatilor de întârziere întrucât acestea trebuie sa izvorasca ori dintr-un contract încheiat între parti ori în virtutea legii., solicitând respingerea capatului de cerere privind acordarea penalitatilor de întârziere ca neîntemeiat.
Prin decizia nr. 456/2011 a Tribunalului Dolj a fost admis recursul declarat de recurenta reclamanta SC R A SRL CRAIOVA împotriva sentintei nr. 4600/09.03.2011 pronuntata de Judecatoria Craiova în dosar nr. 11650/215/2010 în contradictoriu cu intimati pârâti G A SA CLUJ NAPOCA, si AGENTIA G CRAIOVA. A fost modificata sentinta nr. 4600/2011 a Judecatoriei Craiova, în sensul ca a fost admisa actiunea precizata si obliga pârâta intimata la plata sumei de 35078,75 lei reprezentând despagubiri. A fost obligata pârâta intimata la plata sumei de 2875 lei cheltuieli de judecata la fond si în recurs.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate,instanta de recurs a apreciat ca este fondat pentru urmatoarele considerente.
Fata de situatia de fapt, respectiv dinamica producerii accidentului, recurentul critica solutia instantei întrucât se bazeaza pe un raport de expertiza contradictoriu.
Analizând probele de la fond, instanta a retinut ca la dosar se afla un raport de expertiza întocmit de N I fila 45, raport judiciar întocmit de B G – fila 96 – si un raport întocmit de R R si un supliment la raportul de expertiza întocmit de B G.
Din analiza coroborata a celor patru opinii ale specialistilor instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt.
La momentul accidentului autoutilitara DAF era stationata pe partea stânga a drumului public iar conducatorul BMW-ului încercând sa evite un pieton care traversa strada a intrat în coliziune cu partea din spate a utilitarei.
Dupa analizarea planselor foto instanta a retinut ca avariile autoturismelor sunt evidente la BMW pe partea stânga fata iar la autoutilitara pe partea dreapta spate, iar opiniile celor 3 experti sunt unanime în acest sens.
Opiniile diferite ale expertilor intervin la pozitionarea acestor avarii în raport de înaltimea diferita a celor doua autoturisme implicate în coliziune.
Este evident faptul ca autoturismul BMW circula cu viteza mare atâta timp cât soferul nu a putut frâna în conditii de siguranta pentru a evita impactul. Totodata la raspunsul la obiectivul nr.5, expertul judiciar precizeaza ca la frânarea în raport de viteza autoturismului partea din fata a autoturismului scade în înaltime astfel încât avariile sunt deplasate fata de pozitia unde ar fi trebuit sa fie la masuratoarea statica.,
Din analiza plansei foto de la fila 134 isntanta constata ca autoturismul BMW prezinta o avarie pronuntata în zona farului din partea stânga fata unde autoturismul a lovit cârligul si parte din dreapta spate din scara autoutilarei, deformarea capotei,dislocarea tamponului de protectie.
Existenta impactului între cele doua autovehicule este dovedita totodata si de plansele foto aflate la dosar, efectuate chiar de societatea de asigurari în diverse etape.
Însusi expertul judiciar accepta modalitatea de producere a accidentului cea retinuta, mai sus, cu mentiunea ca anumite avarii nu concorda, fapt contrazis însa de probele existente.
De retinut este si faptul ca desi initial societatea de asigurari a fost de acord cu devizul prezentat de recurenta în suma de 20045, ulterior însa a trimis o notificare prin care comunica faptul ca nu este de acord sa acorde despagubiri întrucât nu exista legatura de cauzalitate între dinamica producerii accidentului si avariei.
Ca atare pentru cele retinute mai sus în raport de situatia de fapt si dispozitiile legale invocate instanta de recurs a apreciat ca la fond s-a facut o gresita apreciere a probelor administrate si în consecinta în temeiul art. 312 si 304/1 Cod procedura civila a admis recursul , a modificat sentinta în sensul ca a admis actiunea precizata si obligata pârâta la despagubiri si în temeiul art 247 Cod procedura civila la cheltuieli de judecata.
Prin nerespectarea art. 9.1 de catre intimati si potrivit art. 9.2 din contract instanta a obligat si la penalitati de întârziere pentru neplata la timp a despagubirilor de 1 % /zi asa cum rezulta din factura seria MOB nr. 00004(FILA 9).
Constata ca la data de 19 ianuarie 2012,contestatoarea SC G A SA Bucuresti a formulat contestatie în anulare împotriva deciziei nr. 456/21.11.2011 pronuntata de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 11650/215/2010 în contradictoriu cu intimata SC R A SRL, solicitând instantei ca prin hotarârea ce o va pronunta sa dispuna admiterea contestatiei si rejudecarea cauzei,în sensul sa se dispuna respingerea actiunii formulata de SC R A SRL ca neîntemeiata.
În motivare, contestatoarea a aratat ca , un raport de expertiza extrajudiciara nu poate avea rolul probant decât al unui înscris ( acest raport fiind efectuat dupa depunerea raportului de expertiza judiciara, iar SC G A SA nu a fost convocata la efectuarea expertizei extrajudiciare), instanta de recurs a dat eficienta maxima acestui raport.
Contestatoarea a considerat ca sunt aplicabile dispozitiile art. 318, teza 1, Cod Pr. Civila, în sensul ca ,Decizia nr. 456/21.11.2011 este rezultatul unei greseli materiale, solicitând a se da eficienta maxima raportului de expertiza judiciara întocmit de catre expert B G, întrucât acesta este mijlocul de proba administrat în fata instantei de judecata, iar obiectivitatea acestuia nu poate fi pusa la îndoiala.
În ceea ce priveste obligarea de catre instanta de recurs a contestatoarei la plata penalitatilor de întârziere de 1% pe zi asa cum rezulta din factura seria MOB nr. 00004, a aratat ca factura sus mentionata este emisa de unitatea reparatoare a masinii pe numele cumparatorului SC R A SRL. Cum SC G A SA a comunicat asiguratei sale prin adresa scrisa, cu confirmare de primire ca nu poate acorda despagubirea solicitata, întrucât nu exista legatura de cauzalitate între dinamica declarata si avariile înregistrate de auto DJ 78 ALL, sarcina achitarii contravalorii facturii revenea chiar SC R A SRL. Mai mult decât atât, pe factura se mentioneaza faptul ca ” în cazul în care asiguratul nu va achita factura în termenul mentionat … proprietarul va primi o înstiintare si va prelua obligatia platii acesteia”. Motivul pentru care SC R A SRL nu a înteles sa plateasca, nu priveste societatea de asigurari si nici nu face obiectul prezentului proces.
S-a sustinut de catre contestatoare ca unitatea service SC O M SRL, cea care a reparat autoturismul avariat nu a fost parte în acest proces, prin urmare nu a solicitat penalitatile de întârziere de mai sus. Si chiar daca unitatea service era parte în proces, între aceasta si societatea de asigurari nu exista un contract prin care sa fie prevazute astfel de penalitati de întârziere. De asemenea, nici pe factura si nici pe un alt document nu apare faptul ca SC G A SA si-ar fi însusit aceste penalitati si ca ar trebui sa le plateasca asiguratului casco. Astfel, înscrierea în cuprinsul facturii a faptului ca ” achitarea cu întârziere atrage penalitati de 1 % pe zi de catre SC O M SRL, fara sa fie acceptat prin semnatura si stampila de catre contestatoare, reprezinta un act juridic unilateral ce nu poate naste obligatii în sarcina SC G A SA, prin urmare nu o poate obliga la plata.
A mai sustinut contestatoarea ca nicio clauza contractuala din conditiile de casco, parte integranta din contractul încheiat cu SC R A SRL nu prevede obligatia asiguratorului de a achita penalitati de întârziere de 1 % pe zi catre unitatea service , în cazul în care nu se despagubeste asiguratul într-un dosar de dauna.
Analizând actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine urmatoarele :
Prin decizia nr. 456/2011 , pronuntata de Tribunalul Dolj-sectia a II-a civila în dosarul nr. 11650/215/2010, a fost admis recursul declarat de recurenta reclamanta SC R A SRL CRAIOVA împotriva sentintei nr. 4600/09.03.2011 pronuntata de Judecatoria Craiova, modificata sentinta, în sensul ca, s-a admis actiunea precizata si a fost obligata intimata la plata sumei de 35078,75 lei reprezentând despagubiri, precum si la cheltuielile de judecata în cuantum de 2875 lei catre reclamanta.
În ceea ce priveste existenta unei greseli materiale în solutionarea recursului, la care face referire contestatoarea în cuprinsul contestatiei formulate,tribunalul considera ca pentru admisibilitatea contestatiei în anulare, art. 318 al.1 C.p.civ. are în vedere numai erori materiale evidente în legatura cu aspectele formale ale recursului,cum ar fi greseli evidente de ordin procedural, respectiv respingerea gresita a unui recurs ca fiind tardiv, anularea gresita ca netimbrat, sau când recursul este facut de un mandatar fara calitate si altele asemanatoare, dar aceste dispozitii legale mai sus citate neavând în vedere greseli de judecata,adica de apreciere a probelor, de interpretare a faptelor ori a unor dispozitii legale.
În contextul acestor consideratii, se constata ca prin contestatia în anulare formulata, contestatoarea a criticat solutia instantei de recurs prin prisma unor eventuale greseli de judecata, respectiv eventuale greseli de interpretare a probelor si a dispozitiilor legale, care nu se încadreaza în ipoteza dispozitiilor art. 318 C.pr.civ., ori prin contestata în anulare formulata de contestatoare, tinzându-se la un recurs la recurs, ceea ce este inadmisibil.
Fata de aceste considerente ,urmeaza a fi respinsa prezenta contestatie în anulare formulata de contestatoare.
