Contestație decizie de sancționare. Decizia 1471/2009. Curtea de Apel Cluj


ROMÂNIA

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

CURTEA DE APEL CLUJ

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale

pentru minori și familie

pentru minori și familie

Dosar nr-

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1471/R/2009

Ședința publică din 9 iunie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Laura Dima

JUDECĂTORI: Laura Dima, Ioan Daniel Chiș Sergiu

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 589 din 09.03.2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul civil nr-, privind și pe pârâta intimată REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE C, vând ca obiect contestație decizie de sancționare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta reclamantului recurent, avocat, din Baroul Cluj și reprezentantul pârâtei intimate, .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care, la prima strigare a cauzei, instanța constată că prin registratura instanței, la data de 5 iunie 2009, pârâta intimată a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, ca fiind nefondat, și pe cale de consecință menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.

Instanța înmânează reprezentantei reclamantului recurent un exemplar din întâmpinarea depusă de pârâta intimată.

Reprezentanții părților arată că nu au de formulat alte cereri în probațiune sau excepții de invocat.

Nefiind de formulat alte cereri în probațiune sau excepții de invocat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, pentru motivele dezvoltate pe larg în memoriul de recurs, pe care le susține oral și obligarea pârâtei intimate la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial, în cuantum de 200 lei, conform chitanței pe care o depune la dosar.

Reprezentantul pârârtei intimate solicită respingerea recursului, pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar, pe care le susține oral.

În replică reprezentanta reclamantului recurent, arată că prețurile biletelor de odihnă au fost pentru o persoană, cazată în cameră dublă și nu s-a depus la dosar nici o dovadă din care să rezulte că alți angajați ai Regiei Autonome de Termoficare C au solicitat decontarea unui bilet de odihnă care J din prețul biletului de odihnă care face obiectul prezentului dosar.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 589 din 09.03.2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul civil nr-, s-a respins contestația formulată de către contestatorul în contradictoriu cu intimata REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE C-N, având ca obiect un litigiu de muncă.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclmantul a fost sancționat disciplinar prin Decizia nr. 97/10.09.2008 cu reducerea salariului de bază pe o perioadă de 3 luni cu 10% (4-6). S-a reținut că acesta a încălcat cu vinovăție Contractul individual de muncă întrucât, bună știință, a prezentat anumite documente care reflectă o situație, în ceea ce privește biletul de odihnă si tratament nr. -/2008, cu scopul de a beneficia de unele foloase necuvenite din partea unității.

Din materialul probator existent la dosarul cauzei, respectiv factura nr. 8506/12.06.2008 si nr. -/12.06.2008 si din lista preturilor practicate si afișate de către Agenția de Turism în unitățile din Stațiunea, rezultă că au fost achitate servicii de masă pentru mai multe persoane care i-au fost decontate contestatorului, deși potrivit Contractului individual de muncă acesta avea dreptul, odată pe an la decontarea în proporție de 55% biletului de odihnă si tratament in tară sau biletului de odihnă în străinătate, conform pachetului de serviciu achiziționat (32-36).

unei cote părți din biletul individual de odihnă nu trebuie să depășească 1500 lei si ea se referă doar la salariatul intimatei (32-37).

Este adevărat că din răspunsul nr. 1027/28.01.2009 trimis reprezentantei reclamantului de către Agenția rezultă că, contestatorul a achiziționat un singur pachet de servicii turistice, fiind vorba de o cameră cu paturi duble, însă biletul de odihnă prezentat are valoarea de 2562,51 lei, prețul agenției pentru o persoană individuală fiind de 1007,10 lei; la fel prețul plătit referitor la serviciul de masă a fost de 210 lei/zi, câtă vreme prețul serviciului de masă pentru o persoană practicat de către agenție era de 70 lei/zi.

Având în vedere că intimata a dovedit vinovăția contestatorului care a prezentat spre decontare Biletul de odihnă nr. -/12.06.2008 ca fiind un bilet individual însă acesta nu avea acest caracter, încercând să obțină foloase necuvenite, si a respectat condițiile prevăzute de art. 267 si art. 268 alin.2 din Codul Muncii atunci când a emis decizia de sancționare, tribunalul în temeiul art. 283 si urm. Cod Procedură Civilă a respins contestația formulată ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, admiterea contestației formulate de reclamant împotriva Deciziei nr.97 din 10.09.2008 emisă de intimată cu consecința anulării acestei decizii, precum și cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare reclamantul arată că, instanța nu s-a pronunțat asupra motivelor de nelegalitate invocate prin contestație, fiind astfel incidente în speță motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. Reclamantul a invocat nelegalitatea deciziei raportat la prevederile art.263 alin.2 Codul Muncii.

Se apreciază că fapta reclamantului de a formula și depune cerere de decontare a unui cuantum de 55% din contravaloarea biletului de odihnă și/sau tratament individual nr.269/12.06.2008, nu reprezintă o faptă în legătură cu specifică meseriei de electrician, săvârșită cu vinovăție, prin care să se fi încălcat normele legale în sensul art.263 alin.2 muncii, ci reprezintă o faptă în legătură cu drepturile negociate prin contractul de muncă, drepturi derivate din calitatea de angajat nu din calitatea de electrician.

Reclamantul a invocat nelegalitatea deciziei raportat la prevederile art.268 alin.1 muncii, respectiv, decizia de aplicare a sancțiunii disciplinare a fost dată cu încălcarea termenului de 30 zile de la data luării la cunoștință a săvârșirii abaterii disciplinare. Data luării la cunoștință a săvârșirii abaterii disciplinare, dacă s-ar putea reține că fapta reclamantului constituie abatere disciplinară, este data la care acesta a formulat cererea pentru decontarea serviciilor turistice, respectiv data de 13.06.2008 sau data la care s-a aprobat această cerere, respectiv data 16.06.2008. Cererea a fost însoțită de documente justificative, aceleași avute în vedere în cadrul cercetării disciplinare prealabile precum și cu ocazia luării deciziei de sancționare. Decizia de sancționare a fost dată la data de 10.09.2008, cu depășirea termenului de 30 zile la care a făcut referire. Instanța nu a analizat acest motiv și nici nu s-a pronunțat în acest sens.

Instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura și interesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, fiind astfel incident în speță motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ.

Documentele justificative anexate la cererea de decontare a serviciilor turistice respectiv biletul de odihnă și/sau tratament nr.269/12.06.2008 (nr.intern -/12.06.2008), factura nr.8506/12.06.2008 și chitanțele aferente acestei facturi, emise de agenția de turism SC SRL, atestă că biletul de odihnă și/sau tratament se referă la servicii comandate și plătite pentru o singură persoană. În acest sens s-a anexat la dosar adresa emisă de agenție cu nr.11566/28.08.2008 și nr.1027/28.01.2007.

Instanța de fond nu a stabilit corect starea de fapt fiind incident motivul de recurs prevăzut de art.304 ind.1 pr.civ.

Instanța reține că din materialul probator existent la dosar, respectiv factura nr.8506/12.06.2008 și nr.-/12.06.2008 și din lista prețurilor practicate și afișate de agenția de turism în unitățile din Stațiunea rezultă că au fost achitate servicii de masă pentru mai multe persoane care i-au fost decontate reclamantului, deși potrivit contractului de muncă avea dreptul o dată pe an la decontarea în proporție de 55% a biletului de odihnă în țară și străinătate, conform pachetului de serviciu achiziționat.

Din probele administrate rezultă doar că reclamantul în virtutea unui drept conferit de clauzele contractului de muncă a solicitat și obținut decontarea unor servicii turistice confortabile (cazare în cameră dublă, servicii de masă integrale și nu doar în limita bonurilor valorice incluse în oferta agenției etc), că decontarea s-a făcut în limita de 55% din contravaloarea serviciilor turistice de care a beneficiat, astfel cum permite clauzele contractului individual de muncă. Cererea formulată de reclamant a fost aprobată de persoanele competente din cadrul societății intimate fără nici o mențiune, la data aprobării cererii ofertele agenției de turism erau cunoscute și menționate în materialele publicitare invocate de societatea intimată.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel apreciază că recursul este nefondat, urmând să îl respingă pentru următoarele considerente:

Art. 263 alin. (2) din Codul Muncii prevede în mod expres că “abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici”.

Așa cum corect a reținut și prima instanță, dreptul și obligațiile corelative de a obține contravaloarea biletului de tratament au fost prevăzute în contractul individual de muncă al reclamantului (pct.12 din actul adițional nr. 1/08.02.2008 filele 14-19 dosar fond), deci sunt drepturi, respectiv obligații de care reclamantul trebuie să beneficieze, respectiv obligații pe care trebuie să le respecte în calitatea sa de angajat.

Deși nu reprezintă o faptă în legătură cu munca specifică de electrician, în opinia instanței de recurs fapta săvârșită de reclamant este abatere disciplinară întrucât a fost săvârșită în legătură cu calitatea sa de angajat.

Referitor la nerespectarea termenului pentru aplicarea sancțiunii disciplinare, se reține că termenul de 30 de zile curge conform art. 268 alin. (1) din Codul Muncii de la data la care reprezentantul angajatorului, abilitat să aplice sancțiuni disciplinare a luat la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare. În mod evident, în cauză această dată este cea la care conducătorul unității a luat la cunoștință de comunicarea efectuată de Biroul Resurse Umane, respectiv 13 august 2008 și nu data la care s-a efectuat decontarea biletului de tratament.

Drept urmare, se reține că instanța de fond a aplicat corect dispozițiile legale menționate anterior, art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă nefiind întemeiat.

De asemenea, contrar celor invocate în recurs, Curtea reține că în mod corect a reținut tribunalul că din înscrisurile administrate în cauză rezultă că reclamantul a solicitat și a obținut decontarea a 55% dintr-un bilet de odihnă pentru două persoane, deși art.12 din actul adițional al contractului individual de muncă prevede în mod expres că angajatorul decontează un bilet individual.

În consecință, reținând că niciunul din motivele de recurs invocate nu este întemeiat, în conformitate cu dispozițiile legale menționate anterior și a art. 304 pct. 8, 3041și 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 589 din 09.03.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 589 din 09.03.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 9 iunie 2009.

PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER

– – — – –

– – — – –

Red.D/Dact.

2 ex./30.06.2009

Jud.fond: și

MINUTA DECIZIEI CIVILE NR. 1471/R/09.06.2009

Dată și pronunțată în ședința publică din 09.06.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 2: Ioan Daniel Chiș Sergiu

2 lei taxă judiciară de timbru,

conform chitanței nr. –

din 03.06.2009 și timbru judiciar în

valoare de 0,15 lei.